Nivel: ALBA CA ZAPADA
Inregistrat: 2/12/2006
Mesaje: 17817
| Concursul de povesti cu copii s-a incheiat.
Va reamintesc ca fiecare mamica doritoare sa participe la acest concurs a trebuit sa posteze o poveste pentru noi, care sa il aiba ca erou principal pe copilul ei.
Povestea nu trebuia sa fie nici prea lunga, nici prea scurta, titlul trebuia sa fie sugestiv, si sa ne poarte pe aripile imaginatiei inca din clipa in care bebe nu era inca in program si pana cand el se va face mare si va ajunge ....
De asemenea, trebuia sa contina si poze cu eroii din poveste.
Perioada de inscriere: 9 august - 29 septembrie
Perioada de votare: 29 septembrie - 5 octombrie
Desemnarea castigatorului: 6 octombrie
Ce anume se va puncta:
- continutul povestii : intre 1 si 5 p
- grafica: intre 1 si 5 p
- originalitatea: intre 1 si 5 p
In final, o poveste poate obtine maxim 15 p la o votare.
Iata si participantele:
1. Georgy
2. Mihaela75
3. FDianaMariad
4. Rody
5. Cute_baby
VIATA UNEI MICI PRINTESE FORUMISTE - Autor : GEORGY
A fost odata , ca niciodata , caci daca nu ar fi fost , nu s-ar fi povestit .
Se spune ca undeva intr-un oras tare departe , traiau 2 tineri (fata si baiat) care se iubeau foarte mult
 . Intr-o zi insa cineva le batu la usa …..Oare cine era ?......Era barza  care venea sa le dea de stire ca in curand urma sa le aduca un bebelus  . La aflarea acestei vesti , cei doi cazura pe ganduri ,un stiau daca sa se bucure inca sau nu ……Fata , viitoarea mamica , o mai intreba inca o data pe barza daca este sigura . Barza facu cateva verificari si ii dadu viitoarei mamici acelasi raspuns pozitiv . Atunci fata se puse pe un plans ……si planse ….insa un stia ce sa faca , ptr ca parintii lor un stiau , iar ei si-ar fi dorit foarte tare sa aibe un bebelus . Apoi cei 2 incepura sa se gandeasca impreuna …………..si ajunsera la concluzia ca vor un copilas ! Asa ca se dusera impreuna la parintii si le spusera vestea cea mare . Si parintii fetei si parintii baiatului se bucurara foarte tare cand auzira .
Se gandira ei si se sfatuira ce nume sa ii puna bebelusului ………si dupa lungi dispute s-a decis : daca e fata o va chema Adina-Cristina , iar daca e baiat il va chema Costin-Cristian.
Asa cum a promis barza , dupa ce a trecut Mos Craciun pe acolo si le-a dat cadouri , a venit si barza sa le aduca minunea . “Minunea “ era o fetita mica  , de 2.470 g si 46 cm , pe care evident urma sa o cheme Adina-Cristina.
Toata lumea a fost foarte bucuroasa , si au petrecut pana a ajuns printesa acasa . Cand a venit printesa acasa cu mami , o astepta o surpriza imensa …….In camera micutei printese era un patut frumos plan de hainute mici si frumoase …….Printesa era foarte cuminte , astel ca zilele trecura , veni vremea sa o increstineze pe micuta pagana . Nasa i-a cumparat tot ce ii trebuie , a imbracat-o ca un iepuras si a increstinat-o …..asa ca de-acum printesa era strigata Adina .
Timpul trecu si veni vremea ca mami si tati sa intre si ei in randul lumii .Si au facut o nunta ca-n povesti …  ..
mami era o printesa ………… ………………..
insa Adina era o zana , era Alba –ca- zapada !!!! 
Si cuminte ………… ……………………. De nici nu s-a stiut ca acolo exista un copilas .
Trecu si nunta ……., zilele treceau , Adina crestea si astel implini si varsta de 1 anisor  . Deja era o domnisoara ,  …….si intr-o zi descoperi si calculatorul …era atat de interesata incat incepu sa faca sapaturi pe net …………si gasi ceva : …………era forumul “ 7 Pitici “ !! 
Cand implini varsta de 2 ani , tati al ei se gandi sa o tunda la “chelie “ si asa se si intampla , iar Adina a noastra arata cam asa : 
De atunci Adina crestea odata cu “ 7 Pitici “ !! . Timpul trecu , Adina crescu , facea nebunii , mami a ei pe forum le afisa , facea ceva nou , mami de asemenea le posta pe forum ………..si astfel ajunse la varsta de 2 ani si 7 luni si se pregateste de gradinita !!  Si toata lumea , parinti , bunici , nasi , unchi, matuse , verisori ………….asteapta cu nerabdare “prima zi de gradi “!!!
Trecu si gradinita , iar fetita noastra crescu si se facu fata mare , mare de tot ……La gradinita facu si ea multe nazbatii , insa se schimba foarte mult , acum era mai responsabila , mai cuminte , stia multe jocuri , poezii si cantecele…….
Intre timp barza cea batrana , le mai aduse un BB , ptr ca si Adina isi dorea foarte tare acest lucru.
Astfel Adina , avea grija de bebelus , se juca cu el , il plimba afara ……..
De-acum deja era o fata mare , care mergea la scoala , ii placea cartea foarte mult si chiar ii citea povesti fratiorului ei . 
Dupa ce termina scoala , facu ea si liceul , dadu si la facultate , o termina si pe aceasta cu brio , se angajase si ea ca toata lumea …. .
Insa intr-o zi se indragosti de un baiat frumos si bun…….Intr-o zi chiar il aduse acasa sa il cunoasca si parintii ei . Din vorba in vorba , mama Adinei descoperi ca baiatul , era o mai veche cunostinta …….era unul dintre baietii care crescusera sub ochii ei pe forumul “7 pitici “ .
Cei doi se casatorira , si facura o nunta de se auzi peste mari si tari , caci daca nu s-ar fi auzit , poate ca un aflam nici eu ca sa va povestesc !
Iar eu am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa !! 
________________________________________________________
POVESTEA UNUI SUFLET - Autor: MIHAELA75
Dumnezeu si-a intors privirea catre pamant si a vazut Femeia plansa, ghemuita in coltul ei,rugandu-se sa i se ia poavara.A lasat-o...inca nu venise vremea ,ea trebuia sa cunoasca adevarata suferinta,era in planul secret al Domnului.A doua zi Domnul a privit iar spre pamant,Femeia era tot acolo,lacrimi curgeausi se ruga;"Doamne, ia-mi povara".Domnul nu s-a indurat,a lasat-o in suferinta.
Dupa doi ani Domnul a gasit Femeia in acelasi loc, cu genunchii tociti de rugaciune, cu ochii secati de lacrimi dar cu privire plina de speranta, stia ca la urma Domnul o va asculta si a asteptat rabdatoare.Atunci Domnul a zis:"Ajunge!"si a chemat la el un Suflet si i-a poruncit:"Tu vei lua trup!"Si a coborat Sufletul la porunca Domnului si a luat trup in pantecele Femeii.Vazand trup luand fiinta in pantec,Femeia a inteles ca e o alta suferinta data de Domnul si a hotarat sa nu mai asculte de El si sa scape singura de aceasta noua suferinta.
"Doamne, Femeia nu ma vrea,are gand necugetat sa ma desparta de trupul din pantec"s-a plans Sufletul catre Domnul.
"Nu te vrea pentru ca nu te cunoaste si pentru ca a incetat sa asculte de cuvantul Meu.Du-te inapoi,i-a spus Domnul Sufletului".Si a dat Femeii rau, durere si lesin ca sa o fereasca de a face crima.
Dupa un timp Sufletul iar vine la Domnul:"Doamne, Femeia are gand din nou sa-mi ucida trupul".
"Du-te inapoi,o sa-i dau nenoroc, ghinionul o va pandi peste tot si nu va gasi pe nimeni pamantean sa-i ucida trupul."
Si asa s-a intors Femeia acasa blestemandu-si viata,nu gasise nici un vraci sa o scape de trup,era Postul Pastelui.Vracii se temeau de Domnul.
"Doamne, spuse Sufletul,ce ma fac daca Femeia are iar gand sa-mi ucida trupul?"
"Nu te teme,zise Domnul catre Suflet,e prea tarziu, trupul e prea mare si nimeni pamantean nu-l mai poate ucide.Du-te inapoi,de-acuma tu si trupul tau veti vietui pana va voi chema Eu la Mine."
Si sufletul n-a mai venit la Domnul,a ramas in trup si trupul in pantec.
Femeia tot plangea si tot blestema si tot credea ca trupul din pantec i-a fost dat spre suferinta...pana in ziua din urma.Pana in ziua cand Donmul a spus "Trupul sa vada lumina si sa vietuiasca pana la chemarea Mea!"Si tupul a vazut lumina.
Atunci femeia,vazand micul trup a plans pe capsorul lui si i-a cerut iertare fiintei nenascute pentru gandurile nesabuite.Si a sarutat micul trup,l-a pus la sanu-i sa-i dea hrana si i-a multumit Domnului pentru binecuvantare aruncata asupra ei. Si l-a iubit pe micul trup si si-a inchinat viata lui si l-a numit Diana =zeita luptatoare,neinvinsa ,care a castigat marea batalie pentru Viata.
Am scris povestea asta imediat dupa ce am nascut-o pe Diana,nu stiu daca se potriveste cerintelor concursului,zic eu ca da,dar ramane la aprecierea publicului
___________________________________________________
UN PRINT SI O SOARTA - Autor: FDIANAMARIA
A fost o data ca nici odata un intreg, o lacrima a lui Dumnezeu cazuta undeva pe Pamant, intr-un oras numit simplu Arad. In momentul in care a atins Pamantul s-a frant in doua parti egale, ca doua stelute aurite, aducand odata cu ele fericire in doua familii de acolo. Prin suferinta si cu ajutorul harului divin, a stelutelor, s-au nascut cei doi: Diana si Helmut. Erau doi pui de om indragiti de toti, mici si neajutorati, necunoscand Calea ce le-a fost scrisa de demult. Peste ani, cand s-a simtit nevoia intrgului, cei doi s-au cunoscut, urmandu-si soarta.
Au facut o nunta mica, dar superba, in care Ea s-a simtit printesa iar El print.
A trecut ceva timp si au simtit ca fericirea lor nu e perfecta si ca le lipseste ceva. Au cautat multumirea in profesie, in bani, dar nu au gasit-o. Si atunci, si-au urmat dragostea, lasand totul in seama lui Dumnezeu. Si, dupa noua luni dupa o dulce si calda rugaciune, a venit pe lume un fiu al lor, rodul dragostei lor. Avea infatisarea tatalui, dar temperamentul mamei, fiind astfel cea mai potrivita combinatie dintre cei doi.
Acel pui de om rezultat s-a numit Glad, dupa numele eroului-voivod al tarii in care locuiau ei. Erau in sfarsit o familie fericita...
Inca de mic, puiul de om si-a dorit enorm sa ajunga print...facea zilnic exercitii de mers, exercitii de fite si dat ordine si comenzi...
Apoi, Glad a crescut. A absolvit Facultatea de Medicina ca sef de promotie...
si a mers in toata lumea sa ajute alti pui de om sa apara pe lume sanatosi si frumosi, asa cum a aparut si el. Iar la pensie, cand a stans destul cat sa isi cumpere un palat, s-a "multumit" cu Versailes (pe care-l vazuse in pozele mamei lui) si si-a cumparat titlul de print la care ravnise toata viata.
_____________________________________________________________
DORINTA - Autor: RODY
A fost odata o fata trista, care din pacate nu prea s-a inteles cu familia ei.Intr-o buna zi s-a hotarat sa plece de acasa.A zis in sinea ei"Fie ce o fi D-zeu cu mila"!Se pare ca Bunul D-zeu nu a lasat-o in voia sorti,finca acesata fata il iubea pe D-zeu din toata forta ei.Cineva cu suflet bun,a lut-o si a dus-o la un orfelinat,unde acolo a ramas.Nu era prea bine la acel orfelinat,insa cel mai important lucru pt ea era ,ca avea un locusor unde sa puna capul si o mancarica calda.In fine,toate aceste lucruri au trecut.A venit timpul cand visa la o familie.O familie de care ea nu avusese parte.Nu a incetat nici o clipa sa se roage la D-zeu si El a trimis ingerasii sai sa o pazasca!Saracuta,visa ca in basme,ca va veni intr-o zi un fat-frumos care o va invita la dans si o la duce intr-un palat si vor trai fericiti pana la adnci baraneti!Cu cat se gandea mai mult la acest vis,cu atat se lasa asteptat.Biata de ea,tot timpul era trista si cu ochii plini de lacrimi !Dar iata, D-zeu a spus"GATA"!E timpul sa-l trimit pe fat-frumosul mult asteptat.Intr-o zi colega sa de servici,a invitata-o la un turneu de sah,ea fiind sahista Acolo la intalnit pt prima oara pe fat-frumosul dorit.A fost Dragoste la prima vedere Nu-i venea sa creada ca fat-frumosul mult asteptat a venit in sfarsit.Biata,fata,credea ca totul este un vis,drept urmare spunadu-i colegei sale sa-i dea o plama,sa vada dac e vis sa-u realitate.Printul ia promis ca Ii va trimite bani indata ce va ajunge la palat si o va chema sa locuiasca cu el.Zis si facut.Dupa doar 6 h in care au petrecut inpreuna pt prima oara,fix peste 4 luni a trimis banuti pt a avea de drum si bilet.Biata fata,nu stia ce sa faca,se intreba sa plece sa-u nu  Si zis in sinea ei"Fie ce o fi,am incredere in D-zeu"!In fine.Totul a fost exact asa cum a visat.Printul a intampinat-o cu dragoste multa,ia aratat palatul lui,si fata a fost tare inacantata.Apoi sa-u casatorit A venit si momentul mult asteptat.A aflat ca va fi mamica !A nascut o mandrete de fetita Inet,incet a crescut.Mami ovedea o mica printesa.Deceea ia cumparat coronita de printesa  Acum sunt o familie fericita Dumnezeu ,a fost bun cu ea,si nu a lasat-o,dar si ea a avut "Credinta"si nu si-a pierdut niciodata increderea in el!Si am incalecat pe o saha si va-m spus chiar povestea mea 
___________________________________________________________
POVESTEA PUIULUI DE INGER - Autor: Cute_baby
Se spune ca povestile, toate povestile, ar trebui sa inceapa cu… “A fost odata, ca niciodata!”. Ei bine, povestea asta nu e o poveste care a fost odata ca niciodata, ci e o poveste simpla, comuna, o poveste ce ar putea fi chiar a ta.
Traia odata in orasul de pe malul raului Bistrita, o famile de oameni simpli si cu frica de Dumnezeu.  Nu aveau alt scop in viata decat sa se iubeasca si sa se bucure de frumusetea vietii. Numai ca de la un timp, soarele parca nu mai era atat de stralucitor, florile nu mai miroseau la fel de frumos, si nici chiar pasarile cerului parca nu mai zburau spre inalturi asa cum obisnuiau sa o faca, in triluri care mai de care mai frumoase. Si pentru ca isi doreau ca viata lor sa fie iar plina de culoare si de frenezie, cei doi oameni au decis ca e timpul pentru o noua viata in casa lor, una care sa le lumineze viata. Asa a aparut, ceva mai tarziu, Mihai – primul lor nascut, un baiat de o frumusete rara. S-au bucurat parintii sai cand a venit pe lume, iar viata lor a capatat un alt sens: acela de a se dedica clipa de clipa copilului lor.
Anii au trecut, iar Mihai a crescut.  A venit si ziua in care a mers pentru prima data la gradinita. Ce fericire a fost pe el, sa stea acolo si sa se joace cu atatia copii. In mintea lui de copil a incoltit un gand nastrusnic” de-as avea eu pe cineva cu care sa ma joc mereu, ce bine ar fi”. Asa ca in ziua aceea, cu lacrimi in ochi i-a spus mamei ca vrea “ fie un fitior, fie o fitioara”! Mama a zambit si a tacut…
Alti ani au trecut pana cand mama a ramas din nou grea. Cu dragoste, si-a luat copilul in brate si i-a spus ca va avea, in sfarsit, cu cine sa se joace. Al doilea nascut a fost o fetita: Elena, la fel de frumoasa ca si fratele ei. Si ea, asemeni fratelui sau, a luminat casa parinteasca cu rasete si jocuri copilaresti.
Numai ca fericirea isi are calea ei si, de multe ori, pentru a se face simtita, ne presara viata cu lacrimi amare. Cand Mihai a implinit 10 ani, ingerii au decis sa-l ia langa ei, sa-I fie ei tovarasi de joaca. Asa ca parintii au ramas cu lacrimi pe obraz, si durere in suflete. Ar fi ramas stana de piatra daca ar fi putut, dar iubirea lor pentru Elena nu i-a lasat sa impietreasca. Asa ca s-au aplecat cu toata dragsotea ce le-a ramas, asupra ei.
Timpul a trecut in zbor si iata ca la varsta adolescentei, Elena a anuntat ca si-a gasit jumatatea, sufletul pereche. Tare s-au intristat parintii, pentru ca stiau ca odata plecata Elena din casa lor, vor ramane iarasi singuri.
Dar caile dragostei sunt de neocolit… Asa ca, dupa cinci ani, timp in care a umblat pe la scoli inalte, Elena s-a casatorit cu cel care-i fusese ursit: Ovidiu. Erau fericiti din cale-afara si se bucurau de fiecare zi pe care Dumnezeu le-o daruia. Aveau o casa a lor, un trai bunicel, prieteni – zeci. Daca i-ai fi vazut, nu ai fi spus ca au vreo lipsa, sau ca vreun nor le intuneca fericirea. Dar Dumnezeu, care stie cel mai bine ce e cu adevarat in sufetul omului, si-a aruncat privirea asupra lor si le-a trimis atingerea unui inger: Elena a ramas grea. Pe neasteptate, fara planuri prealabile… A imbratisat cu toata dragostea darul lui Dumnezeu si a promis sa isi iubeasca pruncul mai presus ca orice pe lumea asta. Lunile au trecut, si iata ca i-a venit Elenei sorocul sa nasca. A adus pe lume un suflet mic si curat, pe numele sau adevarat, Tudor, insemnand “darul lui Dumnezeu”. Cu el in barte, Elena a simtit pentru prima data in viata fiorul dragostei si daruirii absolute. Fericirea ei nu mai tinea nici de prieteni, nici de traiul bun, ci de surasul puiului de inger.
In noaptea in care s-a nascut Tudor, trei ursitoare au venit la crestetul lui. Prima, i-a urat sa fie frumos si gratios, ca o floare mangaiata de stropii dulci si calzi ai ploii de primavara. Cea de a doua i-a ursit viata lunga, sanatate si belsug. Cea de treia ursitoare, i-a ursit meseria.
Mama a crezut ca puiul ei va fi artist: poet sau compozitor. “Cineva care sa incante inimile oamenilor si sa ofere fericire”, spunea ea. La incantare si fericire s-a gandit si tata, cand a crezut ca fiul lui va fi spotiv: “unul admirat si respectat de toata lumea.”
Numai ca ursitoarea avea planuri mari pentru puiul de inger: el avea sa devina, nici mai mult, nici mai putin, decat astronaut. Cum altfel, ar fi putut el, puiul de inger, sa fie aproape de stele?!?...[/b]
__________________________________________________________
Cei care voteaza sunt invitati sa specifice pentru fiecare poveste punctajul acordat, pe cele 3 categorii in parte, precum si punctajul final.
Exemplu:
1. Georgy:
- continutul povestii : x puncte
- grafica: x puncte
- originalitatea: x puncte
TOTAL: x puncte
2. Mihaela75:
- continutul povestii : x puncte
- grafica: x puncte
- originalitatea: x puncte
TOTAL: x puncte
3. FDianaMaria:
- continutul povestii : x puncte
- grafica: x puncte
- originalitatea: x puncte
TOTAL: x puncte
4. Rody:
- continutul povestii : x puncte
- grafica: x puncte
- originalitatea: x puncte
TOTAL: x puncte
5. Cute_baby:
- continutul povestii : x puncte
- grafica: x puncte
- originalitatea: x puncte
TOTAL: x puncte
Succes tuturor participantelor !
|
