Nivel: MEMBRU FONDATOR
Inregistrat: 2/13/2006
Mesaje: 9883
| Pe mine ma roade o " chestiune " !
Cum am decis de comun acord sa avem doi copii , simt o mare tristete gandindu-ma ca aceasta e ultima sarcina pentru mine ! Incerc sa profit de fiecare minut . Parca sunt trista ! Nici eu nu stiu cum ma simt ! 
Voi ati simtit asta ? Ati avut gandurile astea ? Cum v-ati mobilizat ?
 |
|
|
Nivel: SAFIR
Inregistrat: 3/27/2006
Mesaje: 18834
| Maria & mami wrote: Voi ati simtit asta ? Ati avut gandurile astea ? Cum v-ati mobilizat ?
Sigur ca da. Eu am suferit mai mult pe perioada de alaptare.
E o tristete care la mine nu a trecut si nu cred ca va trece vreodata. Oare cum ar putea?
E doar o parere... tu esti la inceput de drum...acum nu ai de ce sa fii trista. |
|
|
Nivel: DIAMANT
Inregistrat: 1/17/2008
Mesaje: 27681
| Eram hotarata sa raman la doi copilasi,dar parca in adancul sufletului meu simteam ca mai vreau un copilas,negam dorinta aceasta.Am discutat deschis cu sotul pe tema asta si el isi mai doreste un copilas,dar se retinea sa-mi spuna .I-am spus ca si eu imi doresc si avea lacrimi in ochi. |
|
|
Nivel: SMARALD
Inregistrat: 7/22/2007
Mesaje: 11814
| Cita dreptate aveti,cind ma gindesc la asa ceva nici nu pot sa-mi dau seama ce senzatie trista trebuie sa fie.Vai nici nu vreau sa ma gindesc cu toate ca sunt foarte departe de lucrul acesta dar intr-o zi voi fi si eu in aceasta situatie.
Greu ,foarte greu pentru noi femeile ,dar macar stim ca totusi avem copii,dar ce fac acelea care stiu ca nu pot avea copii niciodata  foarte tragic! |
|
Nivel: ALBA CA ZAPADA
Inregistrat: 2/12/2006
Mesaje: 17863
| Maria & mami wrote: Pe mine ma roade o " chestiune " ! Cum am decis de comun acord sa avem doi copii , simt o mare tristete gandindu-ma ca aceasta e ultima sarcina pentru mine ! Incerc sa profit de fiecare minut . Parca sunt trista ! Nici eu nu stiu cum ma simt ! Voi ati simtit asta ? Ati avut gandurile astea ? Cum v-ati mobilizat ?
Pai pot sa iti spun cum ma simt eu, acum cand va vad pe voi ca urmeaza sa aveti inca un bebe (desi la voi e al 2-lea  ). In prima faza ma bucur enorm pentru voi, cand aud asa o stire, apoi ma intristez la maxim pentru ca si eu imi mai doresc un bebe, dar aceasta va ramane doar o dorinta neimplinita (desi din punct de vedere medical m-am interesat si nu e niciun risc sa mai fac un bebe), din mai multe motive, care nu depind de mine din pacate.
Cum ma mobilizez? Nicicum. Nu pot sa ma mobilizez. Sunt obisnuita sa cam obtin ce vreau, dar acum, nici eu nu mai stiu ce vreau  |
|
Nivel: Senior
Inregistrat: 6/20/2008
Mesaje: 5142
| Da, e trist,insa n-avem incotro, ratiunea zice ca tre ca te opresti, inima vrea sa mai continui ...de cele mai multe ori ratiunea invinge mai ales acum cu criza asta economica  Si eu am o parere de rau si traiesc cu nostalgia trecutului dar mi-e si jena sa ma exprim  Cred ca toate mamele simt un gol in stomac cand decid sa nu mai faca copii ,indiferent ca au unul sau cinci |
|
Nivel: TOP TEAM
Inregistrat: 2/14/2006
Mesaje: 36610
| Eu nu vreau sa ma gandesc la a doua sarcina ca la ultima.... E ca si cum te-ai gandi ca ziua de azi e ultima...Mai bine profitam de ce traim, de ce avem, stie Cineva mai sus ce e ultimul sau ultima... |
|
Nivel: DIAMANT
Inregistrat: 1/17/2008
Mesaje: 27681
| Kiki wrote:Eu nu vreau sa ma gandesc la a doua sarcina ca la ultima.... E ca si cum te-ai gandi ca ziua de azi e ultima...Mai bine profitam de ce traim, de ce avem, stie Cineva mai sus ce e ultimul sau ultima...
Mare dreptate ai! |
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 2/3/2008
Mesaje: 1467
| Freud spunea ca nevrozele femeii moderne pornesc de la refuzul maternitatii> la sfarsitul secolului trecut femeile burgheze incepusera sa isi limiteze numarul nasterilor. Daca in familia agrara numarul de copii asigura forta de munca si perpetuarea familiei, mai ales ca erau conditii grele, in burghezie transmiterea capitalului catre mai putini urmasi era mai profitabila. Ne gandim la context si vedem ca atunci este si romantismul in floare / iubirea romantica, rupta de ideea de casatorie, familie, procreere este specifica aceeasi perioade. Freud remarca faptul ca familiile se rezuma la doi copii (acum o suta de ani!!!), dar adulterul e in floare. Sotia face nevroza si sotul are amanta.
Am scris asta pentru ca intr-adevar refuzul de a avea copii, ca femeie, te afecteaza in strafundul fiintei tale, te alieneaza, te deprima si adesea nu iti dai seama de unde vine tristeatea.
|
|
Nivel: MEMBRU FONDATOR
Inregistrat: 5/27/2006
Mesaje: 14390
| Maria & mami wrote: Pe mine ma roade o " chestiune " ! Cum am decis de comun acord sa avem doi copii , simt o mare tristete gandindu-ma ca aceasta e ultima sarcina pentru mine ! Incerc sa profit de fiecare minut . Parca sunt trista ! Nici eu nu stiu cum ma simt ! Voi ati simtit asta ? Ati avut gandurile astea ? Cum v-ati mobilizat ?
Trista nu pot sa spun ca sunt, doar ca deja mi-e dor ce de mi se intampla; nu stiu cum sa exprim ce simt, e un amalgam de sentimente pe care multe dintre ele nu le inteleg nici eu. Cert e ca ma bucur intens de fiecare traire, senzatie sau amintire care invie la aceasta sarcina, incerc sa memorez bine totul ca sa-mi pot aduce aminte daca vreau, oricand... iar peste toate ma simt extrem de norocoasa vazand cat de multi se chinuie in jurul meu sa aiba bebelusi si nu pot.
In schimb imi pare rau de decizia de a-mi lega trompele... adica iar nu stiu cum sa exprim ce simt exact. Al treilea copil nu-l mai dorim cu siguranta- eu ma simt completa in 4, asta e idealul meu de familie... dupa ce voi naste voi avea 2 comori+ 3 sarcini pierdute, adica mai mult decat suficient pentru mine si stiu ca nu mai vreau sa trec niciodata prin asta; in schimb mi se pare o metoda prea radicala. Ma intreb: oare ma voi mai simti... intreaga? Oare nu voi incepe sa-mi doresc inca un copil stiind ca nu-l mai pot avea tocmai din acest motiv?
Pe de alta parte refuz sa traiesc o viata intreaga cu frica unei sarcini nedorite, mai ales ca pana pe la 40 de ani ar mai fi cum ar mai fi, dar dupa... |
|
Nivel: Senior
Inregistrat: 2/18/2006
Mesaje: 7688
| Trairile acestea, pe care le descrieti, sunt ele oare o reactie a propiului psihism impotriva unei hotarari ferme? Desi exagerata comparatia, imi permit totusi sa o fac. Cand te hotarasti sa renunti la ceva foarte comun in viata ta, dar care nu mai poate face parte din ea, din diverse motive...tigarile, dulciurile, un anumit stil de viata, etc,etc.....atunci cand iei hotararea ferma de a renunta la acel ceva totusi important, imediat ti se pare cu mult mai minunat, mai bun si evident, e tot mai greu sa renunti.
E o reactie fireasca de aparare pana la urma, de vreme ce te privezi de ceva important pentru tine.
Exclusiv in opinia mea, indiferent de nepragmatismul atitudinii, daca tristetea ar fi prea mare, as opta sa nu ma gandesc ca e ultima sarcina, neaparat, as lasa o portita sperantei. |
|
Nivel: Senior
Inregistrat: 2/15/2006
Mesaje: 6678
| Am citit tot ce-ati scris ...fiecare cuvintel si vad ca sunt singura care simte altfel. Mi-am dorit din totdeauna doi copii. Sunt pe cale de a-mi realiza visul. Mai departe vreau sa-i cresc, sa fim fericiti si sanatosi. Imi doresc sa-i vad marisori, sa-mi revin la greutatea cu care-s obisnuita si sa trec pe langa o oglinda, sa ma vad pe mine, pe Iuli si cei doi copilasi si spun: "Ce familie!!!" Nici urma de tristete sau altele. Sunt multumita si stiu ca voi fi fericita cu doi copii... |
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 8/8/2006
Mesaje: 2347
| leut wrote:Am citit tot ce-ati scris ...fiecare cuvintel si vad ca sunt singura care simte altfel. Mi-am dorit din totdeauna doi copii. Mai departe vreau sa-i cresc, sa fim fericiti si sanatosi. Imi doresc sa-i vad marisori, sa-mi revin la greutatea cu care-s obisnuita Nici urma de tristete sau altele.
Subscriu in totalitate! Doar ca la noi va ramane doar Alex, dar chiar si asa, vreau o familie fericita! E tot ce conteaza pentru mine in viata! |
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 1/31/2008
Mesaje: 3374
| Nu mi-am pus niciodata problema asta. Nu stiu daca mai vreau sau nu unul, doi... copii. Am stiut intotdeauna ca vreau un copil, dar nu m-am gandit ca ar fi singurul. Daca e sa mai vina si altii ne asumam in continuare rolul de parinti responsabili si iubitori. DAR nu mi-a placut deloc perioada cat am fost insarcinata. Ma simteam greoaie si neindemanatica si faptul ca nu ma lasa nimeni sa ridic o galeata cu apa sau sa duc oala de ciorba din frigider pana la aragaz m-a facut sa ma simt ca un om bolnav. Poate ca in adancul sufletului imi doresc inca o fratioara sau un surior pentru Darius, iar daca va veni momentul sa-l ceara pe oricare il vom procrea, dar stiu ca tot la fel ma voi simti si la urmatoarele sarcini ca la prima.  |
|
Nivel: MEMBRU FONDATOR
Inregistrat: 5/27/2006
Mesaje: 14390
| petro wrote:... dar stiu ca tot la fel ma voi simti si la urmatoarele sarcini ca la prima.
E posibil sa nu...
Tot asa 'stiam' si eu dupa ce am nascut-o pe Alexia: ca voi uri perioada de sarcina, asa cum am facut-o la prima si iata-ma acum cum ma simt excelent (bine, nu toate zilele sunt perfecte si ma confrunt cu mici neplaceri)... cum profit de fiecare moment impreuna cu burtica si cum percep complet diferit lucrurile cu toate ca sunt mult mai solicitata si am un program mult mai obositor. In plus sunt o rasfatata si tare-mi place!
Repet: nu ne mai dorim un copil, nu-mi mai doresc inca o sarcina dar sunt constienta ca e o etapa a vietii mele care se va incheia si de care sunt sigura ca-mi va fi dor... asa cum cred ca-mi va fi dor de un bebelus dupa ce-mi mai cresc copiii. |
|
|
|
