https://youtu.be/62whP6gRpec
Am revenit cu preferata mea in sfaturi de cuplu, Esther Perel.Am urmarit cam tot ce a spus si mi se potriveste manusa.Am inteles acum de ce K e asa atras si dependent de mine siam inteles de ce eu nu mai sunt atrasa de el.
Relatia mea cu K e la timpul trecut, nu vreau ss ajung sa traiesc din amintiri. Suntem inca impreuna dar intr-o relatie ciudata.
Va pup fetele dragi, ??
|
Nefericirea mea vine din lipsa de comunicare.Noi mereu am avut o problema aici ,se numeste "language barrier" sau "cultural barrier",noi suferim de amandoua...dar cea din urma ma afecteaza pe mine cel mai mult.K e foarte practic,in timp ce eu aberez pe teme de fericire el repara franele la masina si ma striga sa-mi arate cat de erodate erau.As vrea sa-i spun ca nu ma intereseaza franele lui si ca am lucruri mai interesante de facut dar noi nu vorbim asa unul cu altul ,niciodata ...ne respectam si cream ambient pentru copii ...nu facem greseli, calculam tot de la banii cheltuiti la cuvintele rostite .Poate de aici nefericirea mea, eu nu sunt genul care sa calculeze prea mult,de multe ori rabufnesc in romaneste ,arunc doua trei injuraturi sa ma racoresc .Traiesc o viata care nu imi apartine,urmez reguli pe care nu le-am scris.
Ce sa fac eu sa fiu fericita?NU pot sa-l schimb pe K sa il fac sa ii placa ce-mi place mie ,nu pot sa-i atrag interesul in intersele mele.Sunt convinsa de asta si nici nu vreu s aincerc pt ca el ar face efortul de dragul meu poate sau de dragul armoniei si ar deveni fals.Nu ar mai fi el.Sa-mi caut fericirea in alta parte,de una singura ,in sala de gym sau carti sau mai nou cuumparaturi pe amazon.Deocamdata plutesc asa in deriva ,nu vreau sa fac nici un pas .
|
Adriana  o imbratisare de la mine ca sunt la munca dar cum ajung acasa intru sa vorbim.
Am citit cu sete tot ce ai scris si am rascolit amintiri adormite. ...la munca in pauza de lunch, tre sa fiu barbata.
Edit
Adriana,imi pare rau pentru ce a trebuit sa treci, nu ma stiut nimic ,am observat ca ai disparut o perioada dar tu de obicei erai ocupata tin minte abia aveai timp sa respiri.Ma bucur insa ca v-ati regasit ca cuplu,e atat de adevarat si interesant cum ai gasit tu echilibrul.Experienta ta e o lectie de viata pentru mine,am citit de doua trei ori tot ce ai scris si am facut exercitiul de imaginatie,m-am pus in locul tau pentru o secunda.Nu mi-a placut,m-a facut sa ma simt mizerabil,vina amestecata cu egoism .Nu vreau sa ma loveasca viata atat de dureros ca sa inteleg ce am si ce as putea pierde.Daca voi ati gasit calea comuna o voi gasi si eu intr-o zi cu siguranta.Poate asta trebuie sa fac, sa rascolesc forumul si sa recitesc anii nostri cei mai buni ,de dragul acelor ani sa fac un efort si ca caut calea spre fericire in doi nu de una singura.
Forumul asta poate lua o turnura neasteptata ,nu mai crestem copii ,e timpul sa ne intoarcem privirile catre noi insine ,relatia care altadata gravita in jurul copiilor acum graviteaza in jurul partenerului de viata.Daca inainte invatam una de la alta cum sa folosim pampersi si biberoane acum inavatam una de la alta cum viata trebuie traita inainte de a lovi din plin.
In fiecare zi ma lupt cu mine insami,de ce am devenit o persoana pe care nu o iubesc deloc si cum sa redevin cine am fost acum 10-15 ani.Stiu ca e temporar, e un hop pe care trebuie cumva sa-l trec.Insa de un lucru sunt sigura ,nu am nevoie de psiholog ci doar de o mana de prietene 
|
quote=roxinthya]
Iar apropo de visuri marete , barbata-miu vrea sa isi cumpere o lada frigorifica mare in care sa puna multa carneeeeee.
.[/quote]
Vai ma doare burta de ras  Dar macar al tau are vise.
Lori,,nu sunt pregatita sa-mi pun viata pe blog,imi e bine aici doar cu voi,o mana de prietene ,putine dar de calitate 
Shirelnu ma-ma gandit niciodata ca as putea sa-mi caut singura fericirea,fericirea mea mereu a depins de altii.K. ma face sa ma simt in siguranta, imi da linistea si armonia de care am avut nevoie cand ne-am casatorit...dar fericita nu as putea spune ca ma face.Invat incet incet sa-mi caut fericirea in alta parte desi mi-e teama ca asta ne-ar distanta si mai mult.Saptamana asta am decis sa fac abonament la gym cu copiii,el nu a vrut sa vina ...nici eu nu sunt genul sportiv ,prefer ca el canapeaua dar copiii au nevoie de miscare ,eu am nevoie de miscare din cand in cand si sincer sa spun, alta atmosfera decat cratitele de acasa.
Asta e dilema mea,cautarea fericirii e un act egoist?Daca el nu vrea sa participe la fericirea mea unde e vina mea?
Noi nu mai suntem cuplul de odinioara dar numai eu vad asta ,el crede ca traim o nesfarsita luna de miere dar sincer eu m-am saturat de o casnicie seaca.K a devenit f dependent de mine si servil, nu pot sa misc un deget ma si intreaba daca am nevoie de ceva ...am nevoie de aer ,de asta am nevoie.Nu a fost mereu asa ,omul de care m-am indragostit a disparut in convenient si comfort.Nu mai lupta ,nu mai viseaza, nu mai face planuri .Eu sunt singura care misca lucrurile in familia asta si o fac de una singura.
Apropo de citit,am carti pe apple books provizie pe un an.Devorez doua trei pe luna.
|
Fetelor, ma inebuniti,nu poate omul sa exprime tragedii existentiale aici ..ce noroc am eu cu voi, chiar daca fug si ma intorc cu coada intre picioare dupa doi ani tot sunt primita cu o vorba de suflet
Kali, sunt sigura ca si varsta imi joca feste,testat.Am observat nevoia sa imi fac cadouri scumpe,eu care niciodata nu cumpar nimic pt mine.
Criza barbatilor intre doua varste , care isi cumpara decapotabile exista si la femei.Stiu ca tendinta mea spre cadouri e din nevoia de a umple un gol.Ultimul cadou e un Apple Watch ,ma uit la el si ma intreb ce e cu hidosenia asta pe mana mea ,e urat tare, ca un telefon mai mic care incearca sa fie ceas dar nu-i reuseste,un fel de strutocamila ridicola,fara stil fara clasa,o disgratie numelui de "ceas" si ce un ceas ar trebuie sa fie.Cu banii astia puteam lua un Seiko adevarat, care face tic tic si e viu ,se misca, traieste...am uitat sa zic ,am un hobby nou :ceasurile,de fapt nu atat ceasurile cat istoria lor.Deci ocupatii imi gasesc,nu ma plictisesc niciodata dar fericirea mea e in doi nu de unul singur.Dar cum sa discut cu K despre ceasuri de exemplu?Decat daca vreau sa il cumpar si atunci e total de acord si bucuros ...dar eu vreu sa discut cu el istoria ceasurilor si cum Seiko a facut primul ceas,cum cele mai de pret ceasuri au aparut din nevoia de a masura spatiul nu timpul...deja as intra in aberatii.K m-ar asculta absent ca intotdeauna cu un zambet politicos,poate ma onoreaza cu un "aha" daca am noroc.Apoi ar incheia conversatia noastra "Honey do you want some popcorn?".
Televizorul in casa noastra devine din ce in ce mai mare in fiecare an, acum e aproape cat jumate de perete si K are ambitia sa cumpere unul sa acopere tot peretele si sa puna fotolii ca la cinema si o masina de popcorn 
Am o curiozitate,deviez de la subiect,cum beti cafeaua cu okelarii pe nas? De curand am okelari la citit ,eh varsta,si mi-e tare greu sa ma obisnuiesc cu ei 
Sa revin.La noi inca nu e cald si frumos ,primavara incearca sa vina dar nu are inca drepturi depline,Iarna a facut ravagii in starea mea de spirit ,sunt secata de vlaga am nevoie de soare.Sunt multi factori de luat in seama .Varsta,lipsa de soare,singuratatea (noi traim im mijlocul padurii nu la oras...desi asta ar trebui sa ajute sa elimine stressul,teoretic).
Zilele trecute citea cum ca Fericirea e un concept relativ nou pentru omenire si cautarea Fericirii a inceput cand umanitatea a incetat sa lupte pentru existenta,cam in ultimile 2 milenii.De fapt Fericirea la momentul nepotrivit ,sa spunem in epoca de piatra ,ar duce la disparitia noastra ca specie.Daca am fi fost fericiti nu am am mai vana,descoperi unelte etc.Comoditatea vietii a creat o nisa spre cautarea fericirii.Fericirea in cuplu la fel, nu a fost un scop la inceputuri, nimeni nu se casatorea sa fie fericit ci sa procreeze,sa creeze comunitati stabile, familii.Interesant.Imagineaza-ti un caveman stand ca K al meu ,multumit si fericit contempland ,nu un Tv dar natura sa spunem.Ar muri toti de foame .
Tre sa plec dar as mai abera nitel .
Sunt asa de curioasa cum depasiti voi crizele astea ..sunt tare periculoase 
|
Kali , am facut greseala sa te citesc la munca in pauza ...cu greu mi-am tinut lacrimile sa nu ma fac de ras in public.Cata dreptate ai,stiam eu ca aici pe forum gasesc echilibrul, intotdeauna l-am gasit aici,Si cu umor ca intotdeauna,,,nu nu-mi arde de amanti .De fapt e invers ,am nevoie de sot ca amant am  Intotdeauna am fost geloasa pe fericirea si starea de spirit a lui K,nu ii stiu secrerul .Si cica femeile sunt greu de inteles .
Stiu ca trebuie sa-mi caut fericirea dar nu vreau sa o fac de una singura.Casnicia mea e intr-o criza pe care doar eu o vad.Daca i-as spune lui K sa mergem la consiliere ar face niste ochi cat cepele la mine .Singura mea frustrare ca nu pot vorbi cu el despre interesele mele dar e adevarart,nu pot sa-i cer pisicii sa latre.
Nu am crezut acum 15 ani ca o sa ajung vreodata sa vorbesc pa asa topic.
Mari ,o sa vina si bebelusul ,doar ca atunci cand trebuie.O sa o ia de la capat intr-o zi .
|
laura513 wrote:
Casnicia ta NU este una fericita. Actioneaza pana nu dispare orice sentiment pozitiv legat de omul cu care te-ai casatorit, pentru ca altfel tot la ruptura se ajunge, indiferent ca veti divorta sau nu.
Curaj! Te imbratisez!
Laura,cred ca aveam nevoie de cineva sa imi spuna adevarul ca asa nu e o casnicie fericita .Dar cum sa o numesc cand toti sunt fericiti ,suntem familia perfecta pt ca eu o mentin asa ...ma sacrific pe mine sa spun asa,pt ca nu vreau sa distrug altte vieti doar pt ca eu sunt in criza.Adevarul este ca Darya deja simte frustrarea mea si ate tendinta sa ma imbratiseze asa dein senin.Intr-o zi mi-a zis "It's ok mommy,we'll grow up, you can talk to us".Trebuie cumva sa imi ascund frustrarea de copii ca Darya mai ales e f. isteata ,pe ea nu o pot pacali usor.Arti e ca tac-su .Tuna si fulgera langa el si habar n-are ce se petrece.
Mari, imi pare tare rau pt casnicia fiicei tale dar o inteleg si o imbratisez asa de la departare.
Interesant insa cum istoria se repeta in famile.Tatal meu a avut aceeasi soarta, s-a insurat cu o femeie care nu a putut tine pasul cu el ,pentru ea familia copiii au fost totul in viata si de ajuns.Tata e ca mine si urasc ca incep sa seman cu el pt l-am urat toata viata mea pt cum s-a purtat cu mama.Mama l-a idolatrirat ,i-a dat viata ei in dar dar tata nu a cerut nicioadata sacrificiul, tot ce a avrut a fost sa aiba o nevasta-partener cu care sa poata purta o converatie alta decat copii si familie.Am mostrnit de la el nebunia si goana dupa nou,e drogul meu trecut in generatie de la el.Insa tata in frustrarea lui a inceput sa o injoseasca pe mama,sa loveasca intr-o fiinta atat de blanda si loiala.De multe ori ma gasesc in pielea lui si imi spun in gand "nu ,nu sunt ca tata ,nu o sa ranesc pe nimeni in frustrarea mea".
L-am urat atat de mult pe tata ,acum ca am devenit ca el ma urasc pe mine.Casnicia parinitor mei a fost un esec total exact ca a mea.Pentru ca erau atat de diferiti ,ce i-a tinut impreuna au fost copiii,atat.Exact ca in cazul meu, pe masura ce copii cresc ,nu mai e nimic de spus, nu mai e nimic in comun.
Dar pe de alta parte ,casatoria e un fel le loterie.Nu poti sti totul de la inceput.In cazul meu Kaze a fost omul perfect in primii 10 ani pentru ca acei ani au gravitat in jurul copiilor.Eu mi-am pus viata on hold timp de 10 ani , ca dorinta de a avea o familie a fost atat de mare ca inconstient am inceput sa imi neg natura .Cand nevoia de familie a fost satisfacuta si nu mai prezenta o urgenta ,monstrul adormit s-a trezit.Atunci am inceput sa ma uit in oglinda si sa-l vad pe tata. Trevuie sa am grija ce vorbesc ca de multe ori m-am inghitit cuvinte umilitoare,de multe ori ma simt blestemata cu tata retraind in corpul meu.
Acum in timp ce scriu ,K mananca seminte si se uita la TV.E asa de fericit ca imi vine sa-l trang de gat.
|
Mari, i-am explicat de sute de ori ca tot ce vreau e sa ma asculte cand vorbesc.O perioada de timp am crezut ca nu imi intelege limbajul siam intrebat “Tu intelegi cand vorbesc? Engleza mea e destul de clara?”.Dar in timp am observat ca devine din ce in ce mai absent in conversatii pana ce am inceput sa am monolog inloc de dialog. Mi -a trebuit mult timp sa imi dau seama ca problema nu e la el ci la mine.Eu am depasit faza scuece/biberoane/gradinita si am evoluat, m-am schimbat, am mereu noi interese,imi gasesc mereu noi lucruri sa invat, sunt activa merg inainte, imi place noul, tehnologia. El se uita la TV non stop. E multumit si feticit .
Deci nu ca nu imi intelege engleza, nu imi intelege topicul si interesul. Face efortul sa ma asculte dar pt ca nu il intereseaza pierde atentia .Copiii au observat, mai alesDarya ca ea e mai isteata. Zice “Baba, mami is talking to you”
Nu cred ca il pot acuza , pur si simplu nu il intereseaza ce vorbesc pt ca nu e intetesat sa tina pasul cu mine. E genul care inca se duce la banca sa plateasca facturi ,si tot ce e now e periculos.
Sunt multe de spus, nu ia niciodata decizii, NICIODATA.Eu trebuie sa aprob mai intai. E obositor sa aprob dva sascoata cainele la plimbaresau nu . A devenit atat de dependent de mine fizic si emotional ca mi- e si teama sa divortez. L-as distruge.De fapt nici nu vreau sa divortez dar ma lupt cu mine insami sa gasesc o cale comuna, un interes comun, sa o luam de la capat.
|
Am ajuns la o rascruce in viata si caut solutii cum sa stai intr-ocasnicie fericita chiar daca tu personal nu esti pe deplin fericit.
Nu stiudaca cineva intelege paradoxul, e ceva de genul “Eat ,Pray ,Love”.
Tragedia e ca toti membrii fam sunt fericiti , copiii sunt mental stabili si multumiti cu doi parinti care ii cresc cu grija. Un sot in al noualea cer care inca e convins ca a castigat loteria vietii cadatorindu-se cu femeia perfecta. Fericirea tuturor e apasatoare . Singura nefericita sunt eu pentru ca definitia fericirii pt mine s-a skimbat in timp.
Am pornit la drum in doi dar undeva pe traseu unul a decis sa ramana in urma.
Sau , ma gandesc acum, motivul casatoriei a fost gresit din start.
Ce faci cand vrei sa te eliberezi dar nu vrei sa divortezi. Cum mergi singura catre linia de Sosire cand jumatatea ta e inca la linia de Start.
|
Mari esti nebunica rau  Dar ma bucur sa aud ca nu doar eu vorbesc cu pisica .
Fetelor voi mai tineti minte concursul de kiloti , doamne, ce mai rad de ma doare burta, auzi la noi kiloti crosetati Acum sa - mi ceri sa crosetez kiloti te fac piftie in trei miscari
|
|
