Nivel: Senior
Inregistrat: 3/2/2011
Mesaje: 5536
| Am deschis acest subiect fiindca observ cum stresul pe care il aduce cu sine scoala afecteaza multi copii!
Chiar in aceste zile ma confrunt cu aceasta problema si sunt in situatia de a lua masuri fara intarziere!
Patricia este o fetita foarte constiincioasa, o preocupa permanent pregatirea pentru scoala si se pregateste cat poate ea de serios! Din pacate, este destul de lenta si nu reuseste mereu sa tina pasul! Fiind si foarte sensibila, genul mimoza, are felul ei discret de a "incasa" aceste mici suparari!
Mai cu seama in acest semestru a avut destul de des episoade de boala: dureri de cap, varsaturi, somnolenta... Le-am tot pus pe seama cresterii, asteniei de toamna, virozelor etc. In cele din urma, am observat ca ele apar cand este suprasolicitata la scoala....fiindca nu poate face temele complet este admonestata de unii profesori, ea plange in banca ei....mai este si ironizata, uneori...Am vorbit cu doctorita noastra si dansa este de aceeasi parere cu mine!Mai mult, m-a atentionat ca este este un semnal serios de alarma...niciodata nu putem anticipa viitorul daca stresul prinde "coaja"!
Pentru inceput are scutire, dar asta functioneaza doar pe moment. Ma tot gandesc la solutii care sa nu o puna intr-o situatie dificila la scoala....aveti ceva idei?
Eu m-am gandit sa incerc o discutie cu diriginta si profesorii mai exigenti...ce parere aveti?
Cu noi, acasa, ea nu are probleme...niciodata nu am pus-o sub presiune din cauza performantelor scolare, n-am certat-o pentru notele mai slabe...vad ca are incredere in noi, nu ascunde ce se intampla la scoala, ba chiar povesteste vrute si nevrute! Are in fire un amestec ciudat de extrema sensibilitate si siguranta de sine..
De cateva luni nici nu a mai mers la sport...tot din cauza temelor prea multe...nu mai facea fatza cu timpul! Ma gandesc serios sa inversez asta....sa ii pun frana la teme in favoarea antrenamentelor....
Aveti vreun sfat, vreo parere, vreo sugestie?
|
|
|
Nivel: MEMBRU FONDATOR
Inregistrat: 3/1/2006
Mesaje: 7513
| E clar ca are nevoie de acele ore de sport, sa se deconecteze , macar pentru o perioada de timp. Si da, ar trebui sa mergi sa vorbesti cu profesorii . Nu au voie sa-i chinuie, sa-i preseze, sa-i umileasca si sa-i lase pe colegi sa o faca. Totul tine de profesori . Trebuie sa tina cont de posibiltatile fiecarui copil. Pentru tine ca mama , este mai importanta sanatatea micutei, decat ce cred cei din jur. Pupici si success ! |
|
|
Nivel: Senior
Inregistrat: 3/2/2011
Mesaje: 5536
| N-as invinovati nici profesorii prea mult....nu cred ca o fac intentionat...si dansii sunt presati de elevii multi, de ritmul de predare, de inspectii si probleme personale....mai degraba este un exces de zel din partea dumnealor.... Poate si Pati este prea sensibila...cum ar putea sa observe dumnealor asta cand au zeci, chiar sute de elevi la clasa?! La asta m-am gandit cand am spus ca intentionez sa vorbesc cu dansii!
Deocamdata vad ca e bine...s-a relaxat vreo doua-trei zile si i-am spus sa inceapa sa faca teme usurel, sa isi reintre in ritm! Si de saptamana viitoare o duc inapoi la lupte....am hotarat impreuna cu ea ca de doua ori pe saptamana ar fi destul! |
|
|
Nivel: Membru
Inregistrat: 5/3/2012
Mesaje: 34
| La noi la scoala exista o psiholoaga foarte buna. Copiii nici nu stiu de multe ori cu cine stau de vorba :)), ii abordeaza foarte ok pe copiii si indivicual, cu parintii, dar face si niste intilniri extrem de utile cu clasa, uneori la cererea doamnei, cand crede exista o problema cu tendinta de a se generaliza.
Voi nu aveti la scoala? Poti incerca si un psiholog particular, nu poate face nimic rau si-ti poate da o evaluare exacta a situatiei.. |
|
Nivel: Senior
Inregistrat: 3/2/2011
Mesaje: 5536
| Sincer, nu am deloc incredere in psihologi ...ca sa o fac, ar trebui sa cunosc foarte bine acea persoana si vad ca in viata ei proprie functioneaza recomandarile pe care le face altora! Pe sfaturi luate din carti sau din cursurile facute la facultate nu-mi pun nici o baza . Cred insa, cu tarie, ca sunt capabila sa gasesc calea potrivita de a iesi din aceasta situatie....am facut-o deja si cu ceilalti copii, la momentul in care ei au fost intr-o criza oarecare! Intrebarea pe care am formulat-o aici, pe forum, a fost pusa tocmai in ideea ca sunt foarte multe mamici devotate care se ocupa cu atentie de copiii lor si care ar putea fi in pozitia de a-mi da niste sfaturi probate de ele insele! Psihologul imi poate da doar o "mana de lemn" ....sfaturi din astea gasesc o tona pe net, in diferite articole de specialitate!
Oricum, iti multumesc pentru sugestie ...insa nu mi se potriveste! |
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 2/3/2008
Mesaje: 1467
| Aurishta, eu sunt patita, din pacate. SI nu am stiut sa gestionez situatia la acel momnt, probabil ca nici acum nu o fac.
Am mers la psiholog in clasa a v-a. Rcomandat,cunoscut. A tratat extrem de superficial problema si eu altul nu am cautat... Acum stiu insa ca exista si alti psihologi. Nu sfaturile lui te-ar ajuta, ci pe fetita ar ajuta-o terapia.
Cred insa ca masura radicala de a o scoli acasa ar fi cea mai buna. Daca stiam acum 6-7 ani despre HS si ca fiica mea va trece prin ce a trecut nu as fi ezitat. |
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 12/3/2008
Mesaje: 2197
| Ce pot sa spun, lucrez in sistem, numai ca activitatea mea se desfasoara la Clubul Copiilor. Aici ne facem programul dupa cerintele si dorintele copiilor, ne adaptam din mers cum se spune, si copii care vin, o fac din placere si incercam sa le creeam un spatiu mai intim si mai putin restrictiv. Dar am lucrat si la scoala, si am observat, si o spun cu mare regret, ca sunt multi colegi care exagereaza, cu temele, cu abordarea programei scolare, inca mai avem invatatori si profesori care nu se pot desprinde de cutumele trecute ale invatamantului, teme pentru acasa si multe probleme....Si pe astia nu prea ai cum sa-i schimbi pentru ca ei refuza sa o faca si din exterior e si mai greu...E o problema deevolutie a fiecarui cadru didactic, unii chiar nu pot trece la nivelul urmator si e dureros pentru copii.
Eu nu am copii, din pacate, dar de fiecare data m-am pus in pielea celor 30 pe care-i aveam in clasa, si nu puteam sa trec la momentul urmator de lectie daca unul din ei nu era OK, incercam sa-l scot din starea in care era, si apoi imi vedeam de ora...Este foarte important pentru mine, copilul sa plece cu zambetul pe buze, cum se spune, chiar daca intra suparat la ora...
In legatura cu consilierul scolar, el nu este psiholog, in sensul celui care sta in cabinet si te asculta, el are competente de psihopedagogie, discuta cu partile implicate copil - parinte si incearca sa gaseasca calea cea mai buna pentru a-i reda increderea in sine a copilului. Sincer, si eu cand simteam ca o iau razna, ma duceam la cabinet si povesteam problema, si gaseam solutii de rezolvare. Totul se face prin joaca si comunicare. Sper ca am putut sa fiu putin de ajutor... |
|
Nivel: Senior
Inregistrat: 3/2/2011
Mesaje: 5536
| mamiemi wrote:... Acum stiu insa ca exista si alti psihologi. Nu sfaturile lui te-ar ajuta, ci pe fetita ar ajuta-o terapia.
Deocamdata nu cred ca este cazul de terapie.....stau cu ochii pe ea ! Nici nu vreau sa fac mare caz din asta fiindca exista posibilitatea, nu neaparat intentionat, de a se "refugia" sub umbrela asta....deja am observat ca are tendinta! De pilda ieri a acuzat dureri puternice de cap...am "scobit" putin si am constatat ca iarasi are o tona de teme, situatie agravata si de faptul ca a stat acasa cateva zile (amigdalita ) si a ramas putin in urma! Am incurajat-o...i-am zis sa faca atat cat poate, i-am promis o prajitura daca ia nota mica la testul la engleza , m-am oferit sa colaborez cu ea la teme etc! In cele din urma, tensiunea s-a mai dezamorsat si a reusit sa se pregateasca in mod complet pentru ziua de azi!:1014:
carmenalina wrote:.
..Este foarte important pentru mine, copilul sa plece cu zambetul pe buze, cum se spune, chiar daca intra suparat la ora... Ar fi bine sa fie cat mai multi profesori de felul asta la scoala si, din fericire, o buna parte dintre cei care predau copiilor mei sunt astfel! Raman, insa, cealalta parte care vor sa ii transforme, dupa caz, in biologi, geografi, fizicieni etc inca din gimnaziu!
Imi pare rau de un lucru: inca de mici am incercat sa ii invat principiul excelentei, mai precis sa dea tot ce au mai bun in fiecare responsabilitate pe care o primesc! Acum incerc sa fac o "ajustare", adica sa o lase mai moale cu unele materii in favoarea altora, mai importante (chipurile)! Pentru Pati este greu sa se miste natural in conceptia asta fiindca este foarte serioasa cu tot ce face! Incet-incet ii voi "demonta" acest lucru....stiu ca este cu doua taisuri, dar mai stiu si zicala: "decat un savant ofticos, mai bine un magar sanatos"
Sunt multe de spus pe acest subiect...am o "istorie"intreaga de cand traversez situatii diverse cu copiii in scoala....si asa cum spuneai si tu, Mamiemi, am primit motive serioase de a face trecerea la HS!
|
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 3/25/2008
Mesaje: 2187
| La noi, stresul scolar ma afecteaza pe mine.... Ma enervez ingrozitor cand vad ca nu mai e timp pentru facutul lectiilor  Si tip, fac urat, plang si eu si Matei. Cred ca mai mult il stresez eu. Am senzatia ca nu invata nimic, desi doamna imi spune mereu ca e un copil inteligent, prinde usor, din zbor lectiile, fara efort si cand il intreaba raspunde bine. |
|
Nivel: Senior
Inregistrat: 3/2/2011
Mesaje: 5536
| zaza_ wrote:.... Ma enervez ingrozitor cand vad ca nu mai e timp pentru facutul lectiilor Zaza, ai grija, este alarmant ce spui....ii faci rau si lui, si tie!
Cu cativa ani in urma, din cauza prea multelor teme, am scos copiii de la muzica (pe atunci erau doar Abner si Simona la scoala)....erau coplesiti, pur si simplu si a fost o masura regretabila, dar absolut necesara! Totusi, problema nu s-a rezolvat complet, doar s-a mai usurat greutatea si timp liber tot nu aveau! Atunci am trecut la o alta masura: evaluam zilnic nivelul temelor si, cand constatam ca sunt suprasolicitati, puneam stop, contactam profesorii sau invatatoarea, dupa caz, si ii informam politicos despre situatie! Din fericire, am avut mereu de-a face cu persoane intelegatoare....nu au facut niciodata greutati copiilor pentru asta, dar oricum n-as fi schimbat lucrurile, indiferent de notele proaste pe care le-ar fi obtinut! Mereu am luptat contra stresului, in primul rand in dreptul meu, apoi, cu aceeasi determinare, pentru fiecare dintre membrii familiei! Vreau ca siei sa aiba vieti frumoase, pe care sa le traiasca intr-un mod placut, nu cocosati ca o camila sub poveri si nemaiavand resurse sa acorde atentie adevaratelor probleme! |
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 2/3/2008
Mesaje: 1467
| Felicitari pentru atitudine, Aura! Sa ma anunti daca inscrii vreunul dintre copii la o scoala umbrela. Poate imi fac curaj si eu pentru cei mici.
Ce ma streseaza pe mine este spoiala care se face in scoala. Nu se studiaza nimic temeinic, copiii sunt obositi, supraincarcati, dar prea putin ramane...A, ba nu, dezgustul lor de scoala e urias! |
|
Nivel: Senior
Inregistrat: 3/2/2011
Mesaje: 5536
| mamiemi wrote:
Ce ma streseaza pe mine este spoiala care se face in scoala. Nu se studiaza nimic temeinic, copiii sunt obositi, supraincarcati, dar prea putin ramane...A, ba nu, dezgustul lor de scoala e urias!
Asa este ! Mi-aduc aminte de o expresie care m-a amuzat teribil in serialul Ce-i cu Andy? : (fiul meu chiar vrea sa o foloseasca ca tema pentru o pictura ) "...o imagine pre-apocaliptica, post-moderna a scolii ca un cosmar urban" Dincolo de gluma.....majoritatea elevilor asa o percep...urmaresc si eu discutiile copiilor mei cu alti tineri de varsta lor.....in majoritate covarsitoare, sunt oripilati de mersul la scoala! Asta ar trebui sa fie un semnal de alarma pentru cei din minister....nivelul stachetei nu ar trebui asezat dupa cei cativa care sunt "varfuri"(si care, in mare parte, sunt asistati particular), ci luand in considerare numarul si performantele celor de la nivel mediu!
Si, ca un post-scriptum  , Patricia iar a facut febra aseara in "compania" muntelui de teme! Nu neaparat ca ar fi un munte, dar ea asa le percepe! |
|
Nivel: Membru
Inregistrat: 12/3/2014
Mesaje: 1
| Si eu am trecut printr-o situatie asemanatoare , eu am mers la recomandarea unei bune prietene, la cabinet la doamna psiholog Alexandra Sigmirean, gasesti datele de contact pe internet cu siguranta, are cabinetul in Cluj-Napoca.
Multa sanatate! |
|
Nivel: SMARALD
Inregistrat: 7/22/2007
Mesaje: 11814
| Am citit si eu toata povestea ce se intampla cu fata ta Aurishta si cu toate ca in mare parte iti dau dreptate la tot ce spui si gandesti din punct de vedere teoretic dar in schimb trebuie sa nu uiti ca noi traim intr-o perioada de viteza si sa spunem ca acuma la scoala mai ai cum sa te descurci, mergi vorbesti cu profesori fiindca au prea multe teme ,le povestesti cum copii sunt stesati ca nu fac fatza la asa de multe teme dar ce vei face cand se vor intalni cu aceeasi problema la locul de munca aceeasi stress si un maldar de proiecte pe care trebuie sa le termine intr-un anumit timp?Cum va putea oare acest copil sa faca fatza acolo in viitor in fatza greutatilor si a stresului?
In ceea ce spui despre psiholog ai dreptate doar din punctul tau de vedere ca parinte(fara ati da dreptate ca trebuie sa-i cunosti ce face sau cum este ca exemplu in viatza lui personala sunt psihologi care nu reusesc in viata lor personala sa se ajute dar stii cum sa-i indrume pe cei straini lui si reuseste foarte bine am si exemplu daca vei vrea sa-l auzi) Vreau sa-ti spun ca noi nu suntem perfecti si de multe ori sentimentele noastre de mama nu ne prea ajuta sa vindecam pe proprii nostri copii cand au probleme care-i depasesc.Fetitza ta cred ca a inceput sa se si foloseasca sau mai bine zis sa aiba si simptome de stress care iti spun drept ptr ea sunt adevarate dar de care nu poate scapa fara cineva in profesie cu care va trebui ea sa comunice si crede-ma ca-i va ajuta mult chiar daca crezi ca nu i se potriveste va trebui sa incerci .Intereseaza-te de cine cunoscut si cu multe recomandari in domeniu si ai sa vezi ca va reusi sa o intzeleaga unde este adevarata ei problema .Altceva ce ti-as recomanda este sa o ajuti cu un profesor suplimentar cu care sa faca temele fiindca poate nivelul de a intelege unele exercitii ,probleme o depasesc si de acolo-i se trag toate greutatile si stresul.Sunt unii copii mai inceti la gandire ,la tot ce alti poate pricep foarte repede ,la scris la tot si daaa ei au nevoie de un ajutor suplimentar .Nu este o rusine si lucrul acesta o poate face sa inteleaga mai bine lucrurile si sa poata sa fie si mai rapida in as face temele chiar daca ele sunt foarte multe.
Dupa parerea mea are nevoie de foarte multa incurajare in tot ceea ce face si in tot ceea ce reuseste.Astept sa-mi scrii mai multe despre ea ce-i place la scoala de exemplu ,ce profesori iubeste ,ce colege ,prietene are in clasa etc.Pup
|
|
Nivel: Senior
Inregistrat: 3/2/2011
Mesaje: 5536
| shirel wrote:.Altceva ce ti-as recomanda este sa o ajuti cu un profesor suplimentar cu care sa faca temele fiindca poate nivelul de a intelege unele exercitii ,probleme o depasesc si de acolo-i se trag toate greutatile si stresul.Sunt unii copii mai inceti la gandire ,la tot ce alti poate pricep foarte repede ,la scris la tot si daaa ei au nevoie de un ajutor suplimentar .Nu este o rusine si lucrul acesta o poate face sa inteleaga mai bine lucrurile si sa poata sa fie si mai rapida in as face temele chiar daca ele sunt foarte multe. Dupa parerea mea are nevoie de foarte multa incurajare in tot ceea ce face si in tot ceea ce reuseste.Astept sa-mi scrii mai multe despre ea ce-i place la scoala de exemplu ,ce profesori iubeste ,ce colege ,prietene are in clasa etc.Pup Nu pare sa aiba probleme in a intelege....se descurca destul de bine...poate la mate este putin mai greu, dar profesoara se poarta foarte atent cu ea, o incurajeaza...au si la scoala ore suplimentare pentru copiii care au nevoie de mai mult exercitiu...
Problema ei este ca lucreaza incet, acorda mare atentie caietelor, vrea sa fie perfecte...uneori isi reface un caiet de 4-5 ori ca sa arate impecabil!
Imi dau seama ca o abordare unilaterala poate duce la delasare, autocompatimire...deaceea ma si straduiesc sa nu fac mare caz de asta, fiindca nu vreau sa se "refugieze" dupa asta! De fapt, ea nici nu se plange.....eu observ toate astea si le pun cap la cap...am vorbit si cu doctora noastra...ea mi-a sugerat ca ar putea fi vorba de stres, cica este o situatie des intalnita in zilele noastre!
La scoala ii place tot, se duce cu placere...are si prietene fiindca este foarte sociabila! Are si personalitate, stie sa spuna "nu" cand este cazul...chiar nu-mi face impresia ca ar fi ceva intern acolo, care sa-i creeze reticente!
|
|
|
|
