
 Nivel: Avansat
Inregistrat: 2/15/2006 Mesaje: 1320
| Eu nu stiu cum naiba sunt scoase mereu in fata doar aspectele negative ale sistemului nostru sanitar...Citesc doar injuraturi si calomnii pe tot netul,la adresa medicilor si a a asistentelor,de parca toti ar fi niste animale(si ma refer in principal la comentariile facute la articolul acesta) Eu una,de cand sunt in domeniu,nu am auzit nici un medic vorbind in halul asta cu pacientii.NICIODATA!!!Ba din contra....majoritatea sunt f amabili si intelegatori(mai severi erau cu noi,studentii,decat cu pacientii).In plus,o viitoare mamica,are dreptul sa-si aleaga medicul curant.Daca nu-i convine de atitudinea cuiva,nu are decat sa apeleze la alt medic.Nu trebuie sa indure astfel de umilinte Sunt de acord cu introducerea acestei disciplina in facultate,nu pentru a ma educa(ca asta au facut parintii mei cu succes)ci pentru a ma invata cum sa comunic,de exemplu,o veste traumatizanta,in asa fel incat sa nu produc mai mult rau decat bine..sau cum sa dau un sfat medical obiectiv..cum sa fac un pacient sa inteleaga ca e mai bine sa faca intr-un anume fel,decat cum doreste el..etc. Si ca tot se scrie peste tot despre cat de porci sunt medicii sau cum merita"impuscati in cap"sau mai stiu eu ce aberatii fasciste,ar trebui precizat si faptul ca avem de multe ori de-a face cu pacienti insuportabili,plini de fite,care se cred stapani si care ne trateaza de ca si cum noi suntem obligati sa le fim la discretie.Pacienti care tipa si vb urat,care injura si ameninta etc.De comportamentul multor din acesti oameni,nu se vb nimic.Persoane de proasta calitate exista in toate domeniile(si eu am avut de-a face cu asemenea creaturi care s-au comportat excretabil )dar despre ele nu se mai scrie...Acum e moda cu discreditatul medicilor...Pe cuvantul meu daca nu incep sa ma gandesc din ce in ce mai mult la emigrare...Uite asa o sa-si piarda Romania toti medicii de calitate,care nu suporta umilintele la care sunt supusi aici,la toata aceasta campanie de discreditare, care tine de ceva ani buni...Asa se explica cum e din ce in ce mai greu sa dai peste un medic cu suflet,care sa-si faca treaba fara cusur.Prefer sa plec in alta tara,unde sa fiu respectata,unde sa nu citesc pe toate site-urile(nu ma refer la acest forum ),in toate ziarele...peste tot,doar lucruri umilitoare pentru meseria mea. |
|

 Nivel: MEMBRU FONDATOR
Inregistrat: 5/27/2006 Mesaje: 14390
| Alyna, toate astea exista... am vazut si eu, cu ochii mei. Este suficient sa vezi un singur caz si intri in defensiva, te apuca scarba de tot ce inseamna sistem sanitar. Cei vizati sunt oamenii fara posibilitati, de cele mai multe ori de la tara... cei veniti la urgente... cei needucati.
Poate din cauza faptului ca sunt obisnuiti cu profesia pe care o practica, medicii uita de multe ori de compasiune. Pe multi ii intereseaza doar banul.
Caz real: eram in salon cu o femeie insarcinata in 29 sapt., in doliu. Venise la spital pentru ca avea mancarimi pe tot corpul si nu le mai suporta. Vine medicul: sef de sectie, foarte amabil, de alfel, cu cele care cotizeaza la cabinetul lui particular. O intreaba una-alta si-i spune ca trebuie sa faca o analiza care costa 800.000 vechi. Femeia nu are bani pentru asa ceva... spune ca tocmai si-a ingropat sotul, ca a avut cheltuieli si incepe sa planga. Replica medicului: "ce plangi, fa, acum? Ca si asa nu stiu ce ai si trebuie sa scoatem copilul din tine." Bai, imi venea sa-i arunc cana in cap- ca asta aveam la indemana atunci... Ma rog... pana la urma se fratzuie el... ii face analiza in spital (deci s-a putut...), nu i se confirma banuielile si o trimite la Iasi. Comod.
Apoi... stii de cate ori am auzit in sala de nasteri, unde mergeam pt. bataile inimii lui bebe: ce tzipi, fa? ti-a placut sa te f..., acum suporta! Sau stii cate femei de la tara, care nu puteau sa nasca natural... se chinuiau cu zilele pana lesinau de durere si epuizare si nimeni nu se uita la ele? Pentru ca nu aveau bani... Pana la urma li se facea o cezariana "de urgenta" -ca si cum a-i taia porcul- de catre un bun samaritean...
Am vazut si auzit multe in lunile care le-am petrecut in spital... E drept, eu nu am patit-o si, sincer, pana sa nasc nu am dat nimic nici la asistente, nici la medic (medicul nu a primit, iar la asistente nu aveam de ce) si cat despre asta au fost foarte dragute. Poate depinde si de pacient, de carisma, de personalitatea lui... de capacitatea de a se face placut...
Dar- iar un "dar"- am stat internata intr-o rezerva super ok ca si comfort, conditii. Problema era sectia in care ma aflam: una septica, sper sa nu gresesc denumirea(numai acolo erau rezerve, cate una/clinica). Mai pe scurt: toate cazurile de sifilis, paduchi, raie si alte minuni... femeile cu probleme mintale grave, toate insarcinate- acolo le gaseai. Avorturile in luni mari tot acolo se petreceau. Ma rog... ma limitez la a spune ca atitudinea asistentelor fata de restul pacintelor lasa mult de dorit. Le inteleg si pe ele... dar si aia tot oameni erau si nimeni nu te obliga sa-ti faci meseria daca nu-ti face placere...
Concluzia: desi pentru mine experienta sarcinii si a nasterii nu a fost una traumatizanta... toata lumea s-a purtat frumos cu mine... tot am un gust amar in urma celor vazute, si tot mi se strange pielea pe mine cand trec pe langa un spital. |
|
 Nivel: Senior
Inregistrat: 1/10/2007 Mesaje: 5597
| Alyna wrote:Eu nu stiu cum naiba sunt scoase mereu in fata doar aspectele negative ale sistemului nostru sanitar...Citesc doar injuraturi si calomnii pe tot netul,la adresa medicilor si a a asistentelor,de parca toti ar fi niste animale(si ma refer in principal la comentariile facute la articolul acesta)  Eu una,de cand sunt in domeniu,nu am auzit nici un medic vorbind in halul asta cu pacientii.NICIODATA!!!Ba din contra....majoritatea sunt f amabili si intelegatori(mai severi erau cu noi,studentii,decat cu pacientii).In plus,o viitoare mamica,are dreptul sa-si aleaga medicul curant.Daca nu-i convine de atitudinea cuiva,nu are decat sa apeleze la alt medic.Nu trebuie sa indure astfel de umilinte  Sunt de acord cu introducerea acestei disciplina in facultate,nu pentru a ma educa(ca asta au facut parintii mei cu succes)ci pentru a ma invata cum sa comunic,de exemplu,o veste traumatizanta,in asa fel incat sa nu produc mai mult rau decat bine..sau cum sa dau un sfat medical obiectiv..cum sa fac un pacient sa inteleaga ca e mai bine sa faca intr-un anume fel,decat cum doreste el..etc. Si ca tot se scrie peste tot despre cat de porci sunt medicii sau cum merita"impuscati in cap"sau mai stiu eu ce aberatii fasciste,ar trebui precizat si faptul ca avem de multe ori de-a face cu pacienti insuportabili,plini de fite,care se cred stapani si care ne trateaza de ca si cum noi suntem obligati sa le fim la discretie.Pacienti care tipa si vb urat,care injura si ameninta etc.De comportamentul multor din acesti oameni,nu se vb nimic.Persoane de proasta calitate exista in toate domeniile(si eu am avut de-a face cu asemenea creaturi care s-au comportat excretabil  )dar despre ele nu se mai scrie...Acum e moda cu discreditatul medicilor...Pe cuvantul meu daca nu incep sa ma gandesc din ce in ce mai mult la emigrare...Uite asa o sa-si piarda Romania toti medicii de calitate,care nu suporta umilintele la care sunt supusi aici,la toata aceasta campanie de discreditare, care tine de ceva ani buni...Asa se explica cum e din ce in ce mai greu sa dai peste un medic cu suflet,care sa-si faca treaba fara cusur.Prefer sa plec in alta tara,unde sa fiu respectata,unde sa nu citesc pe toate site-urile(nu ma refer la acest forum  ),in toate ziarele...peste tot,doar lucruri umilitoare pentru meseria mea.
Ar trebui sa plecam toti specialistii din tara si sa ramana doar aia de care se plange lumea,atunci nu s-ar mai plange nimeni,ca n-ar exista decat aia,iar daca nu le-ar conveni ceva,le-ar arata aia usa si cu asta basta. Si eu m-am saturat de atata critica! Adevarul e ca romanul nu e multumit niciodata,chiar daca nu stie sa trateze nici medicul,nici alte persoane,dar asteapta sa fie pupat sa nu zic unde...in fine...hai sa mai vedem si cealalta fata a monedei,ca sa ne plangem e tare usor...
|
|

 Nivel: SMARALD
Inregistrat: 5/12/2006 Mesaje: 12982
| Si pe mine ma deranjeaza enorm toate acuzatiile generalizate...pai fratilor am si eu niste curiozitati....de ce nu se fac plingeri nominale , de ce in momentul in care se vede o neregula nu se intervine ci se priveste ca la TV....???? Si eu am un gind care de ceva vreme imi tot da tircoale iar reclamele astea negative si acuzatiile generalizate ma fac din ce in ce mai mult sa transform gindul in ceva real.... |
|

 Nivel: MEMBRU FONDATOR
Inregistrat: 5/27/2006 Mesaje: 14390
| Intre personalul medical si pacienti intotdeauna va exista diferente de opinii. Pacat ca se consuma atata energie discutand... discutii in loc sa se faca ceva concret.
Dar nu pot sa nu ma intreb... oare de ce nu am auzit niciodata plangeri legate de medicii/ asistentele care lucreaza in spitale particulare?
Oare de ce cei plecati din tara sunt in unanimitate de acord cu cei care critica? Doar nu au nimic de castigat, nici de pierdut...
De ce pleaca medicii in strainatate? Pacientii sunt aceeasi peste tot: mai educati, mai putin educati... mai badarani sau nu. Acolo nu-i critica nimeni pentru ca stiu sa se poarte. Deci ajungem tot la bani? Ei fac diferenta?
Fetele care se simt vizate: nu e cazul. Asa cum se discuta in generalca in Romania lucrurile merg prost... asa cum suntem nemultumiti in general de calitatea vietii... asa cum sunt bagati in aceeasi oala toti politicienii... toti rromii, etc.... asa si in cazul asta. Oricat de bine intentionati suntem trebuie sa recunoastem ca situatia in spitalele noastre nu e deloc roz. |
|
 Nivel: Avansat
Inregistrat: 11/18/2006 Mesaje: 3674
| Eu zic ca nu trebuie sa o luati personal, fetelor din sistemul sanitar , toti am vazut si lucruri rele si lucruri bune si stim cam cum stau lucrurile. Eu nu am intalnit prea multi badarani si nesimtiti prin spitale, dar nerespectarea confidentialitatii am intalnit-o peste tot. "Sa intre doamna cu avortul", "Da, imi pare rau, aveti cancer", "Uite, aia a nascut pe strada..." astea le-am auzit cu urechile mele, plus o mie de alte diagnostice si tratamente date pe hol. E drept ca si unii pacienti stau si pandesc doctorii pe holuri si cum ii vad se reped sa intrebe ce si cum, dar majoritatea o fac dupa ore de asteptare in picioare, pe holuri, pentru ca nu exista sali decente de asteptare si poate si doctorii si-au pierdut rabdarea, ii vad de multe ori ca sunt tracasati, dar... cred ca se poate si altfel. |
|

 Nivel: Avansat
Inregistrat: 2/15/2006 Mesaje: 1320
| Mie una mi s-a facut sila deja de sistemul sanitar din Romania si nici macar nu am inceput sa profesez si sa simt acut lipsurile din sistem.Singura sansa sa raman in tara,e sa lucrez in spitalul care se construieste acum in Piatra.Poate daca o luam de la 0,cu personal nou,conditii occidentale,poate asa va fi un spital la standarde europene,in care sa fie o placere sa lucrezi si in care pacientul,ca si medicul,sa fie tratat cu respect.
|
|
 Nivel: Maestru
Inregistrat: 3/17/2008 Mesaje: 9649
| Eu profesez de cativa ani, si cele mai frumoase clipe din viata mea le-am tarit cand lucram la pediatrie... desi stresul era imens, garzile foarte grele... dar satisfactiile enorme... un copil pe care-l tratezi, cand se simte mai bine rade, gangureste, se joaca, daca e mai mare iti zice o poezie... pe cand un adult... oricat de frumos te-ai purta, oricat de grava ar fi fost starea la internare si cat de bine ar fi evoluat, tot bombanind il gasesti!! Nu generalizez, sunt si oameni placuti, dar tine putin si de gradul de educatie, cred... |
|

 Nivel: MEMBRU FONDATOR
Inregistrat: 5/27/2006 Mesaje: 14390
| http://www.romanianmalpraxis.blogspot.com/ |
|
 Nivel: Maestru
Inregistrat: 3/17/2008 Mesaje: 9649
| Cine poate judeca munca medicilor - de Dr. Teona S.
Sunt convinsa ca randurile de fata vor fi judecate, de medici si nemedici, in fel si chip. Cum de o vreme incoace asistam cu totii la o campanie apriga impotriva lumii medicale, nu pot sa nu iau atitudine, macar asa, scriind.
Traim intr-o tara bolnava: alcoolismul distruge vieti si schilodeste suflete; tot mai multi copii isi pun capat zilelor; altii, lipsiti de copilarie, isi cauta adapost in canale; violul este o nenorocire la ordinea zilei; parinti, frati, soti se dau in judecata pentru tot felul de meschinarii; guvernanti se jignesc fara jena in public; tot mai multi oameni apti de munca traiesc din ajutor social; proprietari cu acte in regula (care au cumparat case de la statul roman) sunt scosi in strada (conform hotaririi justitiei romane); elevii agreseaza profesorii; preoti fura din biserici; jaful si crima sint inspaimintator de dese; oamenii sunt muscati de caini pe strada iar animalele sunt lasate in voia sortii de institutii care cica le vor binele; banul face si desface si se dobindeste mai mult prin frauda decat prin munca. Intr-o asemenea tara, lumea medicala este pusa la zid.
Un medic trebuie judecat de catre alt medic, cu acelasi nivel de pregatire sau superior. Nu admit ca un om care a absolvit o facultate de dificultatea medicinii, care a pierdut zile, nopti si ani pentru a se pregati, care a sacrificat timp, familie, dar mai ales multi neuroni sa fie judecat de cineva care nici macar nu banuieste tot acest volum de munca. Doar medicii si parintii de medici stiu asta. Un medic nu poate fi... ministru la 30 de ani, pentru ca atunci este inca rezident, fiind judecat gresit de pacienti („Nu ma dau pe mana unui tinerel"), platit mizerabil de statul roman. Sunt la fel de rusinoase salariile medicilor specialisti sau primari.
Intr-o tara suferinda (oare cine a imbolnavit-o?), normal ca si sistemul sanitar e suferind; dar precizez - sistemul.
Intr-un sistem de sanatate bolnav, pacientii parca sunt incurajati sa atace lumea medicala. Medicul raspunde pentru faptele sale, nu ale sistemului. Mereu sunt criticate cozile la cabinete , aglomeratia din spitale. Care medic credeti ca este bucuros sa consulte cu zeci de oameni la usa, de multe ori agresat verbal, sau chiar si fizic? Ce vina are medicul ca sunt decontate doar un numar limitat de consultatii pe zi sau ca spitalele au un numar limitat de paturi? Foarte multi sunt nemultumiti de serviciile Salvarilor. Cind eram studenta, sufocam medicii cu experienta in garzile din zilele de sarbatori pentru a vedea un caz deosebit. Acum, de luni pina duminica, din ianuarie in decembrie, la orice ora din zi sau din noapte si in aproape toate serviciile sunt urgente. Sunt din ce in ce mai multe accidente de masina; sunt ingrijorator de multe cazurile de agresiune. Cite Salvari are Iasul acum fata de anii din urma? Cum sa faca fata? La toate astea se adauga apelurile false, mult prea multe si prea putin pedepsite.
Medicii nu mai sunt respectati, aproape sunt panditi la locul de munca si sint remunerati penibil. Dar pentru malpraxis platesc, pentru carti platesc, pentru cursuri de perfectionare platesc, pentru congrese platesc... Un medic tanar, un rezident, greu isi poate forma o familie. Nu are nici timp, nici bani, de multe ori nici persprectiva unui loc sigur de munca. Ce mame medic isi pot permite luxul sa stea acasa pentru copil citiva ani? In medicina nu exista pauze de ani si ani.
Peste tot si toate se vehiculeaza mereu si mereu ideea ca medicii iau mita. Chiar daca ar fi tentati de venituri necuvenite, unii medici nu ar putea obtine nimic. Intr-un serviciu de urgenta tip UPU, unde vin si vin pacienti cu infarct, cu accidente cerebrale, pacienti agresati, cu tentativa de suicid, boschetari, betivi, drogati..., unii dupa altii sau mai multi deodata, cum sa vorbim de mita? Sunt, de asemenea, medici care lucreaza in diferite laboratoare, cu secretii de la cadavre, cu urina, fecale, puroi, sputa, fragmente tumorale... Ce inseamna mita aici? Iar cu medicii care lucreaza direct cu pacientul si care nu vor sa fie cumparati cum stam? Se vehicula, la un moment dat, trasnaia de a legaliza mita si chiar de a o supune impozitarii. Ce-ar fi devenit medicul cinstit? Sunt multi medici care-si duc cu demnitate soarta. Sunt medici fara masina, fara casa, fara concedii nici in strainatate si nici in tara, fara, fara...Dar au demnitatea de a-si purta sufletul drept.
In ce ma priveste, ma supara cand intra un pacient in cabinet si nu saluta, iar la plecare „uita" simplul „multumesc". Conteaza enorm sa vezi si sa simti ca esti respectat asa cum respecti. Sufar cind vad oameni care nu au nici macar respect pentru sine. Vin murdari, pusi pe scandal, in stare de ebrietate (chiar pentru fise de angajare si auto). Nu mai vorbesc de cei ce vor sa impuna o anumita medicatie, vor adeverinte sau certificate false, iar cind nu-si ating scopul incearca mituirea sau arunca amenintari. Cine ne apara pe noi, medicii, de astfel de pacienti?
Medicina nu se face sub presiune, sub reflectoare, la microfon. Medicii nu sunt vedete; nu au timp pentru imagine. Invata si muncesc, muncesc si invata. Si totusi medicul este un om obisnuit, un om ca toti oamenii, cu pacate si calitati , dar un om care munceste enorm, un om pus in situatii extreme intr-o viata cat pentru multe, multe vieti, sacrificandu-si timpul, familia, uneori propria sanatate si propriile nevoi pentru a face bine altora. Uneori nu reuseste. Reuseste in alte sute de ori.
Si medicul trebuie lasat sa-si faca meseria, sa-si chibzuiasca bine deciziile, sa se poata sfatui cu semeni din bransa si sa fie judecat de oameni competenti, egalii sau superiorii lui.
Cine arunca cu piatra e poftit sa faca 6 ani de facultate, 5-7 de rezidentiat, sa citeasca sute de tomuri, sa dea zeci si zeci de examene, apoi putem sta de vorba, de la egal la egal.
|
|

 Nivel: Avansat
Inregistrat: 2/15/2006 Mesaje: 1320
| bulibuli wrote: Cine poate judeca munca medicilor - de Dr. Teona S.
Sunt convinsa ca randurile de fata vor fi judecate, de medici si nemedici, in fel si chip. Cum de o vreme incoace asistam cu totii la o campanie apriga impotriva lumii medicale, nu pot sa nu iau atitudine, macar asa, scriind.
Traim intr-o tara bolnava: alcoolismul distruge vieti si schilodeste suflete; tot mai multi copii isi pun capat zilelor; altii, lipsiti de copilarie, isi cauta adapost in canale; violul este o nenorocire la ordinea zilei; parinti, frati, soti se dau in judecata pentru tot felul de meschinarii; guvernanti se jignesc fara jena in public; tot mai multi oameni apti de munca traiesc din ajutor social; proprietari cu acte in regula (care au cumparat case de la statul roman) sunt scosi in strada (conform hotaririi justitiei romane); elevii agreseaza profesorii; preoti fura din biserici; jaful si crima sint inspaimintator de dese; oamenii sunt muscati de caini pe strada iar animalele sunt lasate in voia sortii de institutii care cica le vor binele; banul face si desface si se dobindeste mai mult prin frauda decat prin munca. Intr-o asemenea tara, lumea medicala este pusa la zid.
Un medic trebuie judecat de catre alt medic, cu acelasi nivel de pregatire sau superior. Nu admit ca un om care a absolvit o facultate de dificultatea medicinii, care a pierdut zile, nopti si ani pentru a se pregati, care a sacrificat timp, familie, dar mai ales multi neuroni sa fie judecat de cineva care nici macar nu banuieste tot acest volum de munca. Doar medicii si parintii de medici stiu asta. Un medic nu poate fi... ministru la 30 de ani, pentru ca atunci este inca rezident, fiind judecat gresit de pacienti („Nu ma dau pe mana unui tinerel"), platit mizerabil de statul roman. Sunt la fel de rusinoase salariile medicilor specialisti sau primari.
Intr-o tara suferinda (oare cine a imbolnavit-o?), normal ca si sistemul sanitar e suferind; dar precizez - sistemul.
Intr-un sistem de sanatate bolnav, pacientii parca sunt incurajati sa atace lumea medicala. Medicul raspunde pentru faptele sale, nu ale sistemului. Mereu sunt criticate cozile la cabinete , aglomeratia din spitale. Care medic credeti ca este bucuros sa consulte cu zeci de oameni la usa, de multe ori agresat verbal, sau chiar si fizic? Ce vina are medicul ca sunt decontate doar un numar limitat de consultatii pe zi sau ca spitalele au un numar limitat de paturi? Foarte multi sunt nemultumiti de serviciile Salvarilor. Cind eram studenta, sufocam medicii cu experienta in garzile din zilele de sarbatori pentru a vedea un caz deosebit. Acum, de luni pina duminica, din ianuarie in decembrie, la orice ora din zi sau din noapte si in aproape toate serviciile sunt urgente. Sunt din ce in ce mai multe accidente de masina; sunt ingrijorator de multe cazurile de agresiune. Cite Salvari are Iasul acum fata de anii din urma? Cum sa faca fata? La toate astea se adauga apelurile false, mult prea multe si prea putin pedepsite.
Medicii nu mai sunt respectati, aproape sunt panditi la locul de munca si sint remunerati penibil. Dar pentru malpraxis platesc, pentru carti platesc, pentru cursuri de perfectionare platesc, pentru congrese platesc... Un medic tanar, un rezident, greu isi poate forma o familie. Nu are nici timp, nici bani, de multe ori nici persprectiva unui loc sigur de munca. Ce mame medic isi pot permite luxul sa stea acasa pentru copil citiva ani? In medicina nu exista pauze de ani si ani.
Peste tot si toate se vehiculeaza mereu si mereu ideea ca medicii iau mita. Chiar daca ar fi tentati de venituri necuvenite, unii medici nu ar putea obtine nimic. Intr-un serviciu de urgenta tip UPU, unde vin si vin pacienti cu infarct, cu accidente cerebrale, pacienti agresati, cu tentativa de suicid, boschetari, betivi, drogati..., unii dupa altii sau mai multi deodata, cum sa vorbim de mita? Sunt, de asemenea, medici care lucreaza in diferite laboratoare, cu secretii de la cadavre, cu urina, fecale, puroi, sputa, fragmente tumorale... Ce inseamna mita aici? Iar cu medicii care lucreaza direct cu pacientul si care nu vor sa fie cumparati cum stam? Se vehicula, la un moment dat, trasnaia de a legaliza mita si chiar de a o supune impozitarii. Ce-ar fi devenit medicul cinstit? Sunt multi medici care-si duc cu demnitate soarta. Sunt medici fara masina, fara casa, fara concedii nici in strainatate si nici in tara, fara, fara...Dar au demnitatea de a-si purta sufletul drept.
In ce ma priveste, ma supara cand intra un pacient in cabinet si nu saluta, iar la plecare „uita" simplul „multumesc". Conteaza enorm sa vezi si sa simti ca esti respectat asa cum respecti. Sufar cind vad oameni care nu au nici macar respect pentru sine. Vin murdari, pusi pe scandal, in stare de ebrietate (chiar pentru fise de angajare si auto). Nu mai vorbesc de cei ce vor sa impuna o anumita medicatie, vor adeverinte sau certificate false, iar cind nu-si ating scopul incearca mituirea sau arunca amenintari. Cine ne apara pe noi, medicii, de astfel de pacienti?
Medicina nu se face sub presiune, sub reflectoare, la microfon. Medicii nu sunt vedete; nu au timp pentru imagine. Invata si muncesc, muncesc si invata. Si totusi medicul este un om obisnuit, un om ca toti oamenii, cu pacate si calitati , dar un om care munceste enorm, un om pus in situatii extreme intr-o viata cat pentru multe, multe vieti, sacrificandu-si timpul, familia, uneori propria sanatate si propriile nevoi pentru a face bine altora. Uneori nu reuseste. Reuseste in alte sute de ori.
Si medicul trebuie lasat sa-si faca meseria, sa-si chibzuiasca bine deciziile, sa se poata sfatui cu semeni din bransa si sa fie judecat de oameni competenti, egalii sau superiorii lui.
Cine arunca cu piatra e poftit sa faca 6 ani de facultate, 5-7 de rezidentiat, sa citeasca sute de tomuri, sa dea zeci si zeci de examene, apoi putem sta de vorba, de la egal la egal.
Nimic mai adevarat |
|

 Nivel: Ambasador
Inregistrat: 3/19/2008 Mesaje: 515
| Super articol! Cat de adevarat! |
|
 Nivel: Maestru
Inregistrat: 3/17/2008 Mesaje: 9649
| sper sa nu se supere fetele, dar s-au mai deschis topicuri cu aceeasi tenta, si mi-am propus sa nu scriu nimic daca oricum nu pot rezolva nimic... la una dintre problemele dezbatute insa mi-am dat seama ca pot sa ajut cu ceva, am fost si m-am interesat intai care-s pasii de urmat, apoi am postat, am aratat ca exista solutii concrete, ca se fac lucruri uimitoare si la noi, dar nu-s mediatizate pentru ca nu-s subiecte-bomba!! mai bine aruncam cu mocirla ca are priza la public.. am vazut ca brusc topicul a fost abandonat, intr-adevar nu mai prezinta interes daca ii dam alta nuanta si luam o atitudine pozitiva..
eu sunt o fire optimista, mereu cu zambetul pe buze, si asta mi-ar face placere sa vad si in jurul meu.. mai mult optimism, chiar daca lucrurile nu-s prea roz, hai sa vedem ce putem face ... o atitudine pozitiva e si una constructiva... sa stiti ca am si eu rude plecate prin alte tari, si desi resursele financiare sunt mai mari... sunt si-acolo "uscaturi" in sistemul sanitar si nu numai
si pe mine ma socheaza unele chestii pe care le vad si le aud, cat de acre pot fi unele persoane, dar de ce sa ne transformam cu totii in astfel de persoane? ce rezolvam? unde ajungem? |
|

 Nivel: MEMBRU FONDATOR
Inregistrat: 5/27/2006 Mesaje: 14390
| E greu sa-ti pastrezi calmul si optimismul cand e vorba de copilul tau- vorbesc din punctul meu de vedere, pentru ca am ajuns in spital doar la pediatrie si obstretica-gineco... e greu sa ai o atitudine pozitiva cand stii ca in caz de ceva- Doamne fereste- nu-i poti asigura un tratament decent in spital (atat medicamentos, cat si legat de atitudine, conditii). Stii cat de stresanta e pentru o mama experienta spitalizarii? Nici eu nu am stiut pana nu am trait-o pe propria piele si-ti spun ca e dincolo de limita suportabilitatii. Pe langa grija pentru sanatatea copilului tau, mai sunt alte 100- care in mod normal nu ar trebui sa fie.
Nu stiu cum e in alte parti dar aici e jale! Alternativa e aceeasi, mereu: cabinetul privat si speranta ca nu vei avea niciodata nevoie pentru copilul tau de urgente, internare. Exista si un spital particular, dar care nu are pediatrie. Probabil nu renteaza. |
|
 Nivel: Maestru
Inregistrat: 3/17/2008 Mesaje: 9649
| eu am fost de doua ori internata in spital, nu am dat nici o spaga, m-am inteles bine cu toata lumea, am avut divergente cu o singura infirmiera (dar aia avea niste probleme de comportament, ca am intalnit-o si in alte circumstante, deci n-o iau personal..) si, mai important.. am fost tratata corect si am iesit din spital sanatoasa... in rest n-o sa dau vina pe nimeni ca n-am avut aer conditionat, tv si altele, pt ca mai putin conteaza astea pt mine, traim intr-o tara saraca si condusa prost... |
|
|