Rinita alergica - Alergii de tot felul

Rinita alergica

Informatii generale

Rinita alergica are simptome asemanatoare cu raceala (nas infundat, congestie sau stranuturi). Insa, spre deosebire de raceala, rinita alergica nu este cauzata de un virus, ci este un raspuns alergic la anumite substante aflate in mediul inconjurator. Simptomele rinitei alergice apar la expunerea acestor substante.

Poti avea simptomele unei alergii sezoniere care apar sau se inrautatesc intr-o anumita perioada a anului si sunt cauzate de polen, iarba sau alte plante. Daca suferi de acesta afectiune, afla ca nu esti singurul/a, fiind des intalnita. Este posibil sa nu scapi complet de aceste simptome, dar tratamentul si prevenirea lor iti pot fi de mare folos.

Semne si simptome

Simptomele rinitei alergice pot trece de la cele usoare la severe. Daca ai o forma usoara poti suferi episoade scurte, ocazionale in care iti curge nasul, ochii iti lacrimeaza si iti dau o senzatie de mancarime. Dar poti avea si o forma mai severa, iar simptomele sa dureze de la 4 zile la 4 saptamani.

Congestia cronica poate cauza presiune si durere faciala, iti poate afecta simturi precum mirosul sau gustul si modul in care arati. Pielea de sub ochi se poate umfla si inrosi.

De obicei, simptomele apar imediat dupa ce expunerea la anumite substante care cauzeaza alergii (alergeni). Alergenii comuni includ: polenul, praful, gandacii sau anumite animale. Uneori, expunerea la anumite substante precum parfumul sau fumul de tigara poate declansa sau inrautati simptomele.

Simptomele rinitei alergice pot include:

*Nas infundat;
*Lacrimarea ochilor;
*Congestie;
*Stranuturi frecvente;
*Senzatie de mancarime la ochi, nas, cerul gurii sau gat;
*Pielea de sub ochi se umfla si capata o culoare albastruie;
*Tuse;
*Presiune si durere faciala.

Rinita alergica mai poate cauza:

Somnolenta;
Oboseala;
Iritabilitate.

Cauzele

Daca ai rinita alergica poti reactiona la unul sau mai multi alergeni comuni. Indiferent de alergen, urmarile sunt aceleasi. In timpul procesului de sensibilizare, sistemul imunitar face o greseala si identifica alergenii drept invadatori, producand un anticorp numit imunoglobulina E (IgE).

Urmatoarea data cand esti expus la alergeni, sistemul imunitar lanseaza o reactie alergica. IgE declanseaza substantele care produc inflamatia, histamina, cauzand umflarea mucoasei membranelor din nas, sinusuri si ochi.

Alergiile sezoniere pot fi cauzate de:

Polenul florilor din copaci, primavara;
Polenul ierbii, primavara tarziu si vara;
Polenul buruienilor, toamna.

Alergiile perene pot fi cauzate de:

Praf;
Animale (matreata, par si piele);
Gandacii de bucatarie;
Mucegai.

Mostenirea genetica joaca un rol important in stabilirea persoanelor cu alergii, inclusiv a rinitei alergice. Vei fi mai predispus la rinita alergica, daca in familia ta au fost cazuri de alergii sau astm.

Desi aceasta afectiune poate aparea la orice varsta, este mai probabil sa apara in timpul copilariei sau in tinerete. Pe masura ce inaintezi in varsta, simptomele se pot accentua sau disparea.

Factori de risc

Existenta unor cazuri de rinita alergica in familie;
Sexul masculin;
Nasterea in sezonul cu polen;
Primul copil nascut din famile;

Cand trebuie sa te duci la doctor?

Daca ai simptome care apar ocazional, dar care nu au disparut cu ajutorul medicamentelor recomandate de farmacist, mergi la doctor pentru tratament.

Mergi la doctor daca:
*Simptomele persista;
*Medicamentele luate nu au avut efect sau au efecte secundare;
*Pe langa rinita alergica mai suferi si de afectiuni precum polipi nazali, astm sau infectii ale sinusurilor;
*Daca copilul tau are rinita alergica, imunoterapia il poate ajuta sa previna aparitia astmului.

Cum este diagnosticata?

Doctorul iti va cere detalii depre istoria medicala a ta si a familiei tale, simptomele si metodele prin care obisnuiai sa le tratezi. De asemenea, doctorul va face si o examinare fizica pentru a determina cauzele. Daca aceste informatii nu sunt suficiente, medicul iti va sugera si un test de piele. Si testul de sange este folosit uneori.

Ce complicatii pot sa apara?

Aceasta actiune iti poate afecta calitatea vietii. Sangerarile nazale frecvente, stranuturile sau alte simptome pot deveni deranjante. Rinita alergica poate cauza somnolenta, oboseala, iritabilitate si iti poate afecta activitatea zilnica.

Poate fi insotita si de alte afectiuni precum astmul. Daca ai astm vei avea probleme cu respiratia, tuse si stranuturi frecvente.

La persoanele cu rinita alergica poate aparea si eczema sau dermatita (inflamarea pielii - pielea se umfla, inroseste si provoaca mancarimi).

Congestia sinusurilor cauzata de rinita alergica poate creste sansele aparitiei sinuzitei (inflamatia sau infectia mucoasei de invelis a sinusurilor). Sinuzita cauzeaza durere, sensibilitate si umflarea zonei din jurul ochilor, obrajilor, nasului si a fruntii.

La copii, rinita alergica reprezinta unul dintre factorii care cauzeaza infectia urechii medii (otita medie) si provoaca durere, febra, secretie in urechea medie.

Optiuni de tratament

Dupa ce doctorul a identificat cauzele, impreuna cu acesta vei stabili un plan pentru a evita aceste substante. Uneori, doar evitarea acestora te poate scapa de problemele provocate de rinita alergica.

Doctorul iti poate prescrie o medicamentatie orala, spray-uri nazale, picaturi pentru ochi (simple sau in combinatie). Daca iei alte medicamente sau suferi de o boala cronica, discuta cu doctorul tau inainte de a incepe un tratament pentru rinita alergica. Informatiile de mai jos sunt pur informative si nu inlocuiesc un consult specialist. Nu administra medicamentele dupa bunul tau plac, ci consulta-te cu medicul tau!

Tratamentele pentru rinita alergica includ:

1. Corticosteroizi nazali. Datorita eficacitatii, acestea sunt prescrise prima data, in special pacientilor cu simptome mai neplacute. Printre acestea se numara si: beclometazona (Beconase), fluticasone (Flonase), budesonid (Rhinocort), flunisolid (Nasarel) sau mometasonum (Nasonex).

Desi aceste medicamente pot avea efect in cateva zile de tratament, se poate sa nu observi nicio imbunatatire decat dupa o saptamana sau mai mult. In general, corticosteroizii nazali pot fi folositi in siguranta pe o perioada mai mare. Efectele secundare usoare ale corticosteroizilor pot include un gust neplacut sau miros. Uneori pot cauza si iritatii sau sangerari nazale, mai ales in timpul iernii.

2. Antihistaminice. Aceste medicamente orale si spay-uri nazale ajuta la ameliorarea mancarimilor, stranuturilor si a nasului infundat, insa nu au un efect mare asupra congestiei.

Aceastea blocheaza histamina, substanta inflamatorie care este eliberata de sistemul imunitar in timpul reactiei alergice. Pot provoca somnolenta si, din acest motiv, evita sa le iei inainte de a conduce sau alte activitati importante. Unele dintre cele mai noi antihistaminice aparute (precum loratadine, Claritin) nu are acest efect.

3. Decongestionantele. Aceste medicamente, de obicei folosite in combinatie cu antihistaminicele, sunt disponibile sub forma atat ca tablete cat si ca spray-uri nazale. Cele orale includ medicamente care contin pseudoefedrina (Sudafed, Actifed si altele). Daca ai hipertensiune, evita decongestionantele orale pentru ca pot mari tensiunea. Acestea pot inrautati si simptomele unei prostate marite, ingreunand si mai mult urinarea. Nu folosi spray-urile nazale mai mult de doua - trei zile la rand, acestea pot ajuta la revenirea congestiei.

4. Cromolyn sodium. Acest medicament (Nasalcrom) se foloseste de mai multe ori pe zi. Ajuta la ameliorarea simptomelor rinitei alergice, prevenind eliberarea histaminei.

5. Atropina nazala. Disponibila intr-un spray nazal, bromura de ipratropium (Atrovent) este folosita pentru nasul infundat, impiedicand glandele din nas sa mai produca lichid in exces. Nu este eficient in tratarea congestiei sau stranutului. Printre efectele secundare se numara sangerarile nazale, dureri in gat si uscarea nasului. Rareori se intampla ca aceasta sa cauzeze ameteluri, vedere incetosata sau dificultati la urinare. Nu este recomandata pentru persoanele cu prostata marita sau glaucom.

5. Imunoterapia. Daca medicamentele nu te ajuta, medicul tau iti poate recomanda vaccinurile alergenice. Pe o perioada cuprinsa intre 3 si 5 ani, vei face vaccinuri alergenice in mod regulat. Scopul il reprezinta desensibilizarea ta la anumiti alergeni, reducerea simptomelor si a nevoii tale de medicamente.

Imunoterapia poate fi foarte eficienta daca esti alergic/a la praf, pisici sau polen. La copii, imunoterapia ajuta la prevenirea astmului.

Prevenire

Limitand numarul de expuneri ale copilului tau la substante alergene poti preveni sau amana aparitia rinetei alergice. Copilul tau este mai predispus acestei afectiuni, daca au mai existat cazuri de alergii in familie.

Studiile efectuate au aratat ca un risc mai mic de dezvoltare al acestei boli il au copiii care cresc la internate, alaturi de persoane mai in varsta sau in mediul rural. In asemenea medii, copiii sunt mai expusi la microbi si au un sistem imunitar mai puternic.

Ghid de ingrijire acasa

Nu este posibil sa eviti complet alergenii, insa poti reduce simptomele limitand numarul de expuneri.

Pentru a reduce expunerea la polen:

*inchide usile si ferestrele in sezonul cu mai mult polen;
*nu usca rufele in aer liber (polenul se poate aseza pe lenjeria de pat sau prosoape);
*foloseste aerul conditionat in casa sau masina;
*evita activitatile in aer liber, dimineata (nivelul de polen din aer este mai ridicat);
*stai in casa in zilele uscate si cu vant;
*foloseste un dezumidificator pentru camera;
*evita sa tunzi iarba sau sa maturi frunzele.

Pentru a limita expunerile la praf:

*foloseste paturi, saltele si perne antialergice;
*spala asternuturile si paturile la temperaturi ridicate;
*foloseste un dezumidificator sau aer conditionat;
*aspira covoarele, saptamanal, cu un aspirator cu filtru HEPA

sursa