Nivel: Senior
Inregistrat: 3/2/2006
Mesaje: 5605
| Va inteleg fetelor si eu simt la fel asa cum ai zis tu Delfinasa parca abia trece timpul imi este tare dor de ai mei am aproape 3 ani de cand nu ne-am intalnit ,dar plecam in iunie sa o botezam pe bebelina .Ma impac cu ideea ca nu sunt nu mai eu plecata si asa mai imi trece dorul de casa,si eu tare as fi vrut sa ma vada insarcinata si apoi cand am nascut am trecut prin atatea ,as fi avut tare nevoie de ei dar cu ajutorul Domnului am trecut si peste asta.Ma bucur tare ca exista acest forum unde putem sa ne spunem ofurile ,sa ne descarcam ,asa parca mai trece un pic dorul de acasa. |
|
|
Nivel: SMARALD
Inregistrat: 2/13/2006
Mesaje: 13501
| Pentru fetele de peste mari si tari...si eu trec prin aceste depresii, dar incerc sa fiu optimista, pana la urma nimeni nu m-a fortat nimeni sa-mi fac viata aici  , a fost alegerea mea, nestiind cat de greu imi va fii din unele puncte de vedere.
In iulie trebuia sa vina tatal si fratele meu aici, dar se pare ca Ambasada Japoniei nu elibereaza invitatia pentru parinte si copil, doar pentru frati/surori si separat pentru parinti...intr-alta ordine de idei nu pot veni impreuna in Jp.
Asa ca, am luat decizia impreuna cu sotul meu sa meregem noi in Ro si sa petrecem ceva timp acolo. Nu mi-am vazut tatal live de 4 ani, el fiind plecat prin strainataturi cu munca, mereu cu cate un nou contract. Sunt foarte apropiata de tatal meu, vorbim zilnic la telefon, cred ca si el de abia asteapta sa ne vada mai ales ca am plecat singura si ne intoarcem 3  !!!
Curaj si optimism, se poate si mai rau  !
O dedicatie pentru voi: :002:
"Nu lasa niciodata sa te cuprinda
tristetea, caci maine este o noua zi si
nu aduce ceasul ce poate aduce clipa!
Ganduri negre sau depresii?
Capul sus sunt doar impresii
caci puterea este-n tine
si maine va fi mai bine!
Zambeste si chipul ti se va lumina,
primeste de la Dumnezeu iubirea,
lasa ingerii sufletul sa-ti imbratiseze
si Calea vietii sa ti-o lumineze!
O vorba din batrani ne spune,
ca insasi omu-i o minune,
si de Credinta-n suflet vom avea,
chiar muntele ne va simti puterea."
|
|
|
Nivel: ALBA CA ZAPADA
Inregistrat: 2/12/2006
Mesaje: 17851
| Foarte frumoase vorbe Taki si foarte emotionante si adevarate. Cred ca va este tare greu, dar cred ca a fost si cea mai buna alegere a voastra (altfel nu ati fi facut-o,nu?). Si noi ne gandim sa plecam, dar la varsta noastra si cu 2 copii dupa noi, deocamdata suntem la stadiul de gandire |
|
|
Nivel: ALBA CA ZAPADA
Inregistrat: 2/12/2006
Mesaje: 17851
| mammatilerik wrote:
Si partea mai proasta este ca uneori ma chinuie gandul ca poate nu s-a meritat.
Caci relatia cu sotul meu....hmmm.....nu prea ma mai satisface din unele puncte de vedere.
Si de fiecare data cand apare cate ceva intre noi.....cad si eu in cupa cu melancolie si dor de parinti.
Numai bine.
Mammatilerik, eu am imprumutat o expresie care mi-a placut foarte mult:
"In dragoste sa nu spui niciodata imi pare rau" pentru ca atunci aia nu mai este dragoste adevarata si poate nici nu a fost vreodata.
Fiecare are suisurile si coborasurile lui, unii trec mai greu, altii mai usor, altii deloc peste ele, e adevarat ca e mai simplu cand mai ai si un parinte sau un prieten sa iti fie alaturi in acele momente de cumpana si sa te faca sa vezi limpede lucrurile, dar totul este sa iti aduci aminte tot timpul de lucrurile care te-au facut sa iei decizia respectiva si sa vezi daca ele mai sunt la fel. Daca sunt, atunci e doar o chestiune de moment si totul se va rezolva, e nevoie numai de timp. Daca nu mai sunt, atunci ar fi bine sa parcurgi mental traseul inapoi si sa vezi unde s-a rupt sfoara vietii si de ce si daca poti sau merita sa o mai innozi (nu stiu daca am scris corect). |
|
Nivel: Guest
Inregistrat: 2/12/2006
Mesaje: 14
| Cred ca dezamagirile si frustrarile si intrebarile dacaa meritat sut parte a casatoriei cu cineva cre vie din alta cultutra. Este normal ca doi omaeni crescuti cu obiceiuri diferite, moduri de eprimare diferite, conceptii despre ce e normal si ce nu diferite, sa se raneasca, oricat de mult s-ar iubi. Din experienta mea insa pot spune ca diferentele culturale se aplaneaza dupa un timp, cei doi influentandu-se si modelandu-se reciproc. Sigur va fi bine, capul sus!!!! |
|
Nivel: MEMBRU FONDATOR
Inregistrat: 2/13/2006
Mesaje: 9883
| Sincer cred ca tuturor celor plecati le e greu.
Eu daca nu merg la 6 luni acasa simt ca o iau razna. Sincer. Din octombrie pana acum mi se pare ca a trecut anul ..... Si noi abia asteptam sa ne vedem bunicii , parintii , surorile....Dar decizia e luata. Sunt atatea realizari facute aici ,ca nu mai vad cale de intors. Doamne fereste de necaz.
Mami delfinasha , suntem aici sa vorbim si sa ne sustinem . Cred ca timpul le rezolva pe toate. Doar rabdare si optimism sa avem.
Cat despre probleme in cuplu , 100% toata lumea are ...... mai ales daca nu e sprijinul familiei , un sfat bun , o incurajare de la cine trebuie. Doar ca toate trec. Si TREBUIE sa pastram doar momentele placute , doar amintirile frumoase ..... ca sa fie si viitorul optimist. Ar fi atat de multe de scris...... |
|
Nivel: Grupa mijlocie
Inregistrat: 2/25/2006
Mesaje: 258
| Da.Asa este.Trebuie sa vedem partea frumoasa si lucrurile bune.Este valabil pentru relatie si chiar si pentru viata in general.
La mine faza este ca desi il stiam pe sot de mai multi ani, nu m-am aruncat sa las totul pentru el si sa plec cu el.Am vrut sa imi termin studiile, sa imi ating visul copilariei si anume de a fi profesoara.
Eu zic ca am asteptat destul de mult, si am fost in vizita de multe ori la el, si de si mai multe ori a venit el in tara.
Dar.....cand traiesti impreuna.....lucrurile se cam schimba de multe ori.
Acum vad multe lacune si multe chestii care intr-adevar ma deranjeaza in comportamentul lui.
Nu zic ca eu sunt aia perfecta.Dar cel mai tare ma poti rani cu vorbe.Iar la aruncat vorbe el este expert.
Mai ales acum dupa venirea lui Erik vad cat de diferiti suntem, in mentalitate ma refer.
Nu va mai povestesc ce circ mi-a facut pentru ca am fost cu Erik in tara la biserica sa ne citeasca preotul acolo ceva.El fiind deja botezat aici la ei.
Ma rog...ar fi multe de scris...dar ma opresc aici deocamdata.
|
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 4/4/2006
Mesaje: 1856
| mammatilerik wrote:Da.Asa este.Trebuie sa vedem partea frumoasa si lucrurile bune.Este valabil pentru relatie si chiar si pentru viata in general.
La mine faza este ca desi il stiam pe sot de mai multi ani, nu m-am aruncat sa las totul pentru el si sa plec cu el.Am vrut sa imi termin studiile, sa imi ating visul copilariei si anume de a fi profesoara.
Eu zic ca am asteptat destul de mult, si am fost in vizita de multe ori la el, si de si mai multe ori a venit el in tara.
Dar.....cand traiesti impreuna.....lucrurile se cam schimba de multe ori.
Acum vad multe lacune si multe chestii care intr-adevar ma deranjeaza in comportamentul lui.
Nu zic ca eu sunt aia perfecta.Dar cel mai tare ma poti rani cu vorbe.Iar la aruncat vorbe el este expert.
Mai ales acum dupa venirea lui Erik vad cat de diferiti suntem, in mentalitate ma refer.
Nu va mai povestesc ce circ mi-a facut pentru ca am fost cu Erik in tara la biserica sa ne citeasca preotul acolo ceva.El fiind deja botezat aici la ei.
Ma rog...ar fi multe de scris...dar ma opresc aici deocamdata.
daca ai inceput sa ai mai multe probleme dupa ce a nascut Erik te ai intrebat daca poate ca e putin gelos de Erik...adu-ti aminte ca inainte de Erik ii prestai toata atentia lui... iar acuma centrul atentiei tale e erik...incearca sa ii dai putin mai multa atentie vezi daca isi schimba comportamentul... Sper sa te fi ajutat ( nu vreau sa ii scuz comportamentul sotului tau.. dar asa a patit sora mea dupa ce a nascut) pupici
|
|
Nivel: MEMBRU FONDATOR
Inregistrat: 2/13/2006
Mesaje: 9883
| mammatilerik wrote:Nu va mai povestesc ce circ mi-a facut pentru ca am fost cu Erik in tara la biserica sa ne citeasca preotul acolo ceva.El fiind deja botezat aici la ei.
Ma rog...ar fi multe de scris...dar ma opresc aici deocamdata.
A incercat sa vorbesti deschis cu el despre toate gandurile tale ? Daca nu ai cu cine si nu te poate intelege vis'a'vis de biserica , nu-i mai spune. Pastreaza pentru tine lucrurile la care tu tii dar pe care el nu le poate intelege. eviti orice discutie si gata.
E o parere , Tu stii cum e mai bine pentru voi. Noi nu avem probleme din acest punct de vedere. |
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 2/22/2006
Mesaje: 4839
| Mama lu' Erik, hai sa ma vezi pe mine cu broboada in cap la cununie.Ca doar am barbat musulman Sunt sigura ca vei stti pana unde sa mergi in ce priveste religia, nici prea departe ca barbatul e barbat si i se pare ca-i mai cu mot iar in ce priveste religia, copilul parca ar fi numai al luiDaca o crestina se impaca asa de bine cu un musulman sunt sigura ca si voi ca doi crestini ce sunteti , doar din culte diferite, va puteti impaca perfect. 
mihaela75 attached the following image(s):
|
|
Nivel: Senior
Inregistrat: 2/13/2006
Mesaje: 6852
| Multumesc fetelor de incurajari...e bine sa stii ca ai un umar pe care sa plangi cand te cuprinde melancolia si va multumesc ca sunteti aici mereu cand am nevoie de voi...e adevarat ca am ales sa fiu aici, sa-mi fac o viata aici, dar ma gandesc si la cei pe care i-am lasat acasa si e destul de greu sa-i alini si pe ei si pe tine si cateodata e chiar coplesitor...in fine, n-o sa mai scriu despre asta ca stiu ca sunteti si unele dintre voi in aceeasi situatie ca si mine, de ani de zile plecate si fara sa va vedeti parintii si fratii/surorile si nu va mai plangeti atata ca mine... 
Mami de Erik, diferente exista si in familiile de aceeasi nationalitate, de gandire, de educatie, dar daca exista iubire si intelegere se trece peste tot ce e greu. Sunt sigura ca toate avem ceva de reprosat sotilor, ei noua, ca nu suntem perfecti, dar trebuie sa stim sa trecem peste niste chestii neimportante care ne supara la traiul in comun ca doar casatoria nu e numai lapte si miere. De vorbe grele aruncate la nervi nu suntem ocolite nici una, dar stii tu vorba aia "cearta-i acra, impacarea-i dulce" si dupa orice cearta vine si impacare.
Ce vroiam sa va intreb mai demult: cum e cu inscrierea la daycare/gradinita pe la voi? Cum o sa faceti cu bebe: o sa incercati sa va aduceti parintii sa stea cu el sau o sa-l dati la gradi? Cum e mai bine pentru bebe?
Pana face K 2 ani nu ma gandesc sa ma angajez ca n-am cu cine s-o las, dar dupa aia cred c-o sa facem tot posibilul sa ne aducem in fiecare an parintii cu schimbul sa stea cu ea, dar ma gandesc ca trebuie s-o si integrez in comunitate, sa invete limba si sa aiba contacte cu copilasii, sa nu fie salbatica, o singuratica si-o egoista...in orice caz, chiar si dac-o dau la gradinita, programul nu va fi pana voi iesi eu de la serviciu si tot va trebui ca cineva s-o ia si sa stea cu ea pe urma si probabil ca bunicii sunt cei mai nimeriti. |
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 2/22/2006
Mesaje: 4839
| Eu am de gand s-o dau la day care la un an jumate ca e singurul loc unde poate invata corect limba.La noi o sa fie cam balamuc, eu in rom. , Kaze in persana, bietul copil o sa aiba creierul omleta o perioada.Sa vedem...ca mai am cale lunga pana atunci.Oricum, la day care vreau sa o dau chiar daca stau acasa,e bine pentru socializare.Aici nu sunt gradinite cum sunt acasa, cu programa ca la carte ,este una "Montessori" care e un fel de scoala-gradinita,inca nu m-am interesat.Vom vedea |
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 2/12/2006
Mesaje: 1855
| mihaela75 wrote:Aici nu sunt gradinite cum sunt acasa, cu programa ca la carte ,este una "Montessori" care e un fel de scoala-gradinita,inca nu m-am interesat.Vom vedea
Sa ne povestesti si noua cum e scoala asta, Montessori...am invatat in liceu la pedagogie, dar nu mai stiu nimic despre acest sistem de invatamant! |
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 2/22/2006
Mesaje: 4839
| Da,si eu am auzit de ea la pedagogie dar n-am vazut in practica.O sa ma interesez. |
|
Nivel: Grupa mijlocie
Inregistrat: 2/25/2006
Mesaje: 258
| Doamnelor am noutati proaspete!
Acum cateva saptamani am fost la vreo 2 licee aici si mi-am depus Cv-ul pentru niste posturi libere - la catedra de matematica, resp informatica.
(Eu am terminat fac. de mate-info, si am lucrat 2 ani in tara ca profa de mate-info, plus ca mi-au fost echivalate actele de studii)
Ieri m-a sunat rectorul la un liceu din zona si m-a chemat la jobb interviu azi de dimineatza.
NU va zic prin ce emotii am trecut.
Nu am mai avut asa emotii de cand am avut licenta.....
Mi-a spus ca sunt printre canditatii selectati pentru postul de profa de info.
Am stat de vorba si cu un profesor de specialitate, mi-a aratat laboratoarele de info si mi-a zis ca ma va suna sapt viitoare sa imi dea raspunsul, daca imi vor da sau nu mie postul.
Vai ce emotii o sa am tot weekendul.
De abia astept.
Nu vreau sa imi fac foarte mari iluzii , ca sa nu fiu dezamagita dupa aceea.
Dar chiar si faptul ca m-au selectat dintre toti canditatii, mai ales ca nu sunt de-a lor si ca nu am profesat deloc aici in norvegia, este super pentru mine.
Sa imi tineti pumnii si va tin la curent.
Pupici la toata lumea. :801: |
|
|
|
