Legenda oualor de Pasti


Cu 2000 ani inainte de Hristos chinezii foloseau oua colorate. Cercetari etnografice descriu obiceiuri ale oualelor colorate în Ucraina (asemanatoare cu cele de la noi), Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Rusia, Grecia, Italia, Franta, Spania, Austria, Germania, Elvetia, Belgia, Olanda, Lituania, Finlanda, Estonia, Suedia, Armenia, Egipt si Anglia (unde ouale colorate au fost înlocuite cu oua de ciocolata).
Legenda spune ca atunci când Iisus a fost batut cu pietre, acestea atingându-l s-au transformat în oua rosii.
O alta traditie afirma ca Sf.Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua, care s-au însângerat sub cruce.
Alta legenda afirma ca dupa ce Iisus a fost rastignit, carturarii saducei si rabinii farisei au facut un ospat de bucurie. Unul dintre ei a spus: "Când va învia cocosul pe care-l mâncam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va învia si Iisus". Nici nu si-a terminat acela spusele si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a început sa bata din aripi.

In traditia populara româneasca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, sunt benefice în felurite situatii etc.

Culoarea rosie este simbol al focului purificator. O credinta din Bucovina afirma ca oul rosu este aparator de diavol. Acesta se intereseaza daca oamenii fac oua rosii si umbla cu colinda, caci doar atunci când aceste obiceiuri vor înceta, el va iesi în lume.
Una dintre cele mai vechi marturii privind ouale colorate de la români este a secretarului florentin al lui Constantin Brâncoveanu, Antonio Maria del Chiaro, care, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a oualelor vopsite de la Curtea domnitorului muntean.

Rosu = simbol al sângelui, soarelui, focului, dragostei si bucuriei de viata.

Negru = absolutism, statornicie, eternitate.

Galben = lumina, tinerete, fericire, recolta, ospitalitate.

Verde = reînnoirea naturii, prospetime, rodnicie, speranta.

Albastru = cer, sanatate, vitalitate.

Violet = stapânire de sine, rabdare, încrederea în dreptate.

Mai demult, ouale erau vopsite în culori vegetale, astazi se folosesc mai mult cele sintetice, chimice. Culorile vegetale erau preparate dupa retete stravechi, transmise din generatie în generatie, cu o mare varietate de procedee si tehnici. Plantele, în functie de momentul când erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul în care erau combinate, ofereau o gama extrem de variata de nuante. Extrem de diversificate si ingenioase sunt materialele si instrumentele folosite la decorarea oualelor. In functie de regiunile tarii, exista procedee specifice pentru realizarea oualelor decorative. In unele parti sunt folosite oua fierte, în alte zone cele golite de continut.
Oua decorative se mai fac cu vopselele în relief (Vrancea, Putna Sucevei), împodobite cu margele (Bucovina), din lemn (zona Neamt), din lut (Corund-Harghita) sau chiar din material plastic (Bucovina).
Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinzând simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe, skeomorfe (unelte de munca) si religioase. Astfel, numai în ornamentarea geometrica deosebim simboluri si semnificatii precum:

linia dreapta verticala = viata

linia dreapta orizontala = moartea

linia dubla dreapta = eternitatea

linia cu dreptunghiuri = gândirea si cunoasterea

linia usor ondulata = apa, purificarea

spirala = timpul, eternitatea

dubla spirala = legatura dintre viata si moarte.