Oana.c wrote: Buna, daca mai este valabil si se poate, le as dori eu, platesc transportul prin curier.
Sigur, cu drag ti le dau! Iti las mesaj privat cu nr meu de telefon. Putem sa discutam mai departe pe whatsapp?
LE: am lasat mesaj privat, sper ca s-a trimis bine.
|
E cineva pe aici din Brasov si foloseste Profertil Female? Ofer cu drag o cutie si ceva de Profertil Female, valabile pana in mai 2022.
|
maria2013 wrote:Sincer? Sotul e plecat, sunt singura cu Ana, deci nu prea am timp sa ma plâng Glumesc ..fac haz de necaz... E greu, dar nu e o noutate asta, ma asteptam sa fie asa. Iau totul asa cum vine si aia e! Am avut morfologia si vom avea înca o fata! Suntem mega incantati!
Maria, eu nu am avut ocazia sa te felicit pentru sarcina. Ma bucur mult pentru voi! Felicitari pt fetita! Nu stiu cum esti tu, dar eu sunt foarte incantata ca si cea mica e tot fetita Sarcina usoara in continuare si sa fie bebelina sanatoasa!
|
freya1 wrote:Nicole multumesc mult ca mi-ai scris ! Chiar o sa te intreb peste o luna, sa vedem cum merge Cum mai sunteti voi ? Eu am avut o relatie ff proasta cu mancarea, am fost crescuta de bunici, eu nu voiam sa mananc nimic, ei voiau sa ma indoape... dezastru, abia acum la varsta adulta am ajuns sa savurez mancarea Nu vreau sa fac la fel cu copilul meu, e bine ca pediatra noastra nu insista pe reguli si cantitati, nu am bunici prin preajma, tati e mult mai relaxat ca mine deci macar nu exista presiune, acum sa vedem ce vrea piticul El in faza asta duce la gura tot, i-am dat linguritele num nums sa se joace cu ele, ieri a luat din mana mea un fir de ceapa si a dat sa il duca la gura acum nu stiu si ce ar face cu mancarea dupa ce o baga in gurita
Cu drag! :) Daaa, si eu am mai auzit-o pe asta cu "mananca tot din farfurie", lui Iris mereu i-am zis sa manance atat cat simte ca ii trebuie, sa fie stomacelul ei multumit .
Asa era si Iris, baga in gura tot, a fost si este in continuare f curioasa. Pe la 5 luni si un pic am inceput sa o tinem si pe ea cate 15 min in scaunul ei de masa insa ii puneam in fata o jucarie. Ne urmarea cu asa mare interes si in timp ce noi mancam ea isi molfaia jucaria (inca nu statea in fundulet fara sustinere, dar in scaunul ei de masa cu pernuta scaunului pusa statea fff bine, statea drept si avea control bun sa puna mana pe masa, sa apuce si sa duca la gurita). La inceput, absolut de fiecare data cand baga mancarea in gura se stramba si se scutura de puteai crede ca nu ii place si ca nu o sa se mai atinga de mancare insa ea continua sa exploreze si sa bage în gura - fata perseverenta :)))). Am inteles atunci ca era doar reactia ei la nou. Apoi treptat a inceput sa reactioneze asa doar cand primea ceva nou. Sa aiba control aspura mancarii din gurita si sa mestece a invatat tot treptat, nu a stiut din prima clipa, a inghit cate un pic si la primele mese dar as zice ca mai degraba accidental.
Noi suntem bine, traim zile pline dar taree frumoase alaturi de fete. Lia face imediat 3 luni, creste bine si e o zambareata. Sper sa reusesc in urmatoarea luna sa ii mai imbunatatesc si eu somnul pe timp de zi, sa doarma mai mult in patut, acum doarme cam 2 somnuri in sistem, restul partial in patut, partial in bratele mele/sotului cui se nimereste :P .... am ajuns asa pt ca a cam suparat-o refluxul si tinuta cat mai pe verticala ii era cel mai bine. Noaptea acum dorme mare parte din timp in patut, deci sper sa reusim si pe timp de zi sa facem asta.
|
freya1 wrote:E vreuna din fetele cu experienta care a facut BLW ? Cum a mers ? Eu stiu numai mamici care au vrut, dar nu au avut curaj (asa si pe mine m-ar tenta, dar mi-e frica)
Pentru prima noastra fetita BLW s-a potrivit de minune a fost o experienta tare frumoasa si evident ca si pt noi ca parinti s-a potrivit ca altfel nu am fi incercat. Dincolo de autonomia castigata f timpuriu, este o fetita care mananca cu placere si e dornica sa guste cam din orice (97% din cazuri) apoi decide daca ii place sau nu. Daca mergem la restaurant si ne comandam feluri diferite nu scapam pana nu gusta si din elementele din farfuriila noastre. E f incantata cand are ocazia sa stea la masa cu mai multi oameni, cum se aseaza masa isi si ocupa loc :))). Si ma amuza cand o vad ca acasa, chiar si pt o gustare mica ce poate fi usor mancata din mana, ea isi scoate o farfurie si se aseaza la masuta ei si isi savureaza in tihna gustarea, nu se grabeste sa termine mai repede cum mai facem noi adultii uneori. Afara e mereu dornica sa guste de toate din toti copacii/tufele/straturile, stam la casa si avem o zona mica cu rosii cherry, mure, ceapa etc. Se vede ca pt ea mancatul e o experienta placuta.
Nu as putea insa sustine ca datorita faptului ca am facut BLW ea are o relatie placuta cu mancarea, cred ca le fel de bine un copil diversificat clasic poate ajunge sa aiba o relatie buna cu mancarea. Ce cred de fapt ca e mai important este ca familia/adultul ce ingrijeste copilul sa ii dea voie copilului sa experimenteze mancarea in ritmul sau si cat de "liber" se poate si sa il insoteasca in acest parcurs cu o atitudine relaxata/pozitiva. Sa ii dea ocazia sa experimenteze o varietate de gusturi si texturi dar si de contexte in care poate lua masa, sa stea alaturi de oameni care manaca, sa simta firescul/naturaletea acestui proces. Realitatea este ca-i foarte usor ca o mamica "sa isi piarda zenul" cand vine vorba de diversificare, ori ca isi creaza ea asteptari prea mari/nerealiste si apoi e dezamagita, ori ca se raporteaza la experientele altor copii si uita ca fiecare copil e unic si ca are ritmul sau, ori ca are parte de presiune din exterior/"sfatuitori".
Chiar daca parintele e dornic si deschis sa aplice BLW decizia finala tot la copil va fi, e posibil ca in momentul inceperii diversificarii sa nu fie capabil inca sa experimenteze asa mancarea sau sa nu fie interesat, iar in cazul asta decat sa se insiste si sa se ajunga la frustrare de ambele parti, mai bine schimba parintele un pic strategia.
Iti stau cu drag la dispozitie daca ai intrebari, nu-s nici pe departe priceputa la BLW, pot doar impartasi din experienta noastra. Si sa stii ca daca fetita cea mica ne va arata ca nu e pregatita pt finger food, nu am nicio problema sa incep cu piureuri, cred cu tarie ca si cu pireuri se poate da voie copilului sa experimenteze mancatul in ritmul sau si fara multe constrangeri.
|
Sarbatori fericite alaturi de cei dragi!
|
freya1 wrote:Fetelor care alaptati, v-ati vaccinat ? Ati observat vreun efect asupra lactatiei ? Eu azi merg, sper sa nu am niciun efect secundar serios
Eu m-am vaccinat in urma cu o saptamana. Nu am observat nicio schimbare in ceea ce priveste lactatia. Succes si sper sa nu ai niciun efect advers dupa vaccin. :)
|
AndreV wrote:
Pentru punctie maine merg sa vorbesc cu un Dr. Chirurgul vrea neaparat punctie ghidata ecografic si m-a trimis el la cineva anume. Tot maine fac si ceva test genetic din saliva, sa vada ce sanse de a face cancer sunt. Iar la rmn cand am sunat au zis sa sun cand imi vine ciclul. Ar trebui sa apara zilele astea. Multumesc ca sunteti langa mine. M-am mai descarcat. Acasa nici sa plang nu pot, ca sa ma descarc, ca ma simte pitica si se necajeste.
Mamica draga, multa sanatate iti doresc! Imi imaginez ce e in sufletul tau. Nu pierde nicio clipa speranta ca va fi totul bine si ca esti puternica si ca poti trece peste orice ca sa fii bine langa familia ta.
|
oanatm wrote:Nicole cum esti? Ai nascut? Poate ai scris si mi-a scapat mie
Da am nascut, micuta mea minune are deja 2 saptamani si o zi, e micuta, mancacioasa si destul de linistita pana acum, suntem topiti dupa ea. Surioara ei a primit-o bine, echilibrat, nu e nici extrem de entuziasmata de cea mica dar o accepta pasnic, cu curiozitate si cu mici momente de dragalasenie, e intelegatoare deocamdata si ne prinde bine ca nu au inceput de acum "ostilitatile". Suntem bine acasa in noua formula, e asa de firesc sa o avem si pe cea mica cu noi si sa ne ocupam si de ea, si vai ce mult se simte relaxarea noastra ce vine din faptul ca suntem la al 2lea bebe. Eu m-am recuperat neasteptat de rapid dupa nastere, ii sunt recunoscatoare corpului meu pt asta, insa am avut ghinionul sa raman cu un efect advers de la anestezie, niste dureri de cap, primele zile au fost foarte intense, apoi si-au diminuat intensitatea, inca nu au disparut de tot, bine macar ca sunt mult mai slabe.
|
alina89 wrote:Asa am auzit si eu Si mie cel mai tare imi e tot de o a 3a cezariana, insa cica sunt si cu 4 si nu au avut nici o problema. Desi dupa a doua m-am recuperat foarte repede, am fost mai puternica si mai motivata si stiam deja fiecare din pasii care ma steapta, plus ca am ramas singura cu ei mult mai repede decat la primul bebe. Asa si sotul de anul trecut din martie lucreaza de acasa, cel mare a avut pauza de la gradi 2 sapt ca au avut coleg cu covid si ne-am inteles destul de bine, ne-am organizat chiar ok cu tot felul de activitati si lectii educative pe yt (am gasit pe yt de la o gradinita care posteaza clipulete educative de cateva minute - legumele timpurii, munca de primavara, misloacele de transport, meserii etc), tantrumuri rare etc. Dar acum la ultima viroza nu stiu ce naiba s-a intamplat ca am plans si tipat zilnic, nu l-am recunoscut, probabil si el nervos din cauza ca nu respira bine avand nasul infundat. Oricum s-au tavalit pe jos cu urlete amandoi de dimineata pana seara de joi incoace. Afara singura cu ei cand nu am de ales, ma aventurez max 30-45 min, pentru ca fiecare vrea sa se joace in alt colt al parcului si imi e frica sa nu pierd vreo unul :( nu ma inteleg cu ei la capitolul asta sa ne jucam toti in aceeasi zona.. dar cand are sotul calluri importante nu am de ales si ies cu amandoi si am anxietatea la cer pana termina callul si vine dupa noi Asa in rest merg cu Nico sa il iau pe fratisu de la gradi fara probleme, dar fara sa il dau jos din carucior dus-intors altfel e cu Doamne ajuta si Doamne fereste!
Alina, tare imi e drag sa te citesc si tare mult te admir pt cum va descurcati voi 2 singurei cu piticii plini de energie! Bravo voua! Si te admir si pt curaj si daruie pt ca desi nu-i usor sa cresti 2 pitici ai lua-o de la capat si cu al 3lea.
Sunteti niste parinti minunati! Sa nu te indoiesti vreodata de asta! Oricat de bine intentionati suntem ca parinti, tot mai facem si greseli, avem si noi limitele noastre, important e ca apoi le constientizam si le corectam si ca ne straduim mereu sa fim mai buni!
|
|