toamna are geometriile eicând fiecare frunza simte un destindeschide o poarta catre un alt senso alta definitie a departariisau poate ca de fapt palmele noastresunt cele îndreptate catre alte liniigalbene ruginii oranjsiajele unor îmbratisari trecutedincolo de ternul va-et-vientdincolo de noi însinela pragul dintre dor si resemnaredintre simfonie si haupâna într-un târziu vom astepta ploaiavom astepta dimineata aceeaîn care toate înmultirile cu doitoate împartirile la plus infinitse vor topi în stoluri catre o alta lume.. |
Frumos...versuri de toamna...Nu stiu de ce toamna are un farmec aparte in poezii...Felicitari, Dianhana...frumoase versuri