
 Nivel: SMARALD
Inregistrat: 7/22/2007 Mesaje: 11814
| ISTORIA CRACIUNULUI
Craciunul nu si-a capatat recunoasterea oficiala printre crestini decat relativ recent si nu a fost o sarbatoare legala pana in secolul trecut. In 1834, Regina Angliei, Victoria, si-a adus sotul german, Printul Albert, la Castel, introducand in imperiu traditia bradului de Craciun si a colindelor. Craciunul nu si-a capatat recunoasterea oficiala printre crestini decat relativ recent si nu a fost o sarbatoare legala pana in secolul trecut. In 1834, Regina Angliei, Victoria, si-a adus sotul german, Printul Albert, la Castel, introducand in imperiu traditia bradului de Craciun si a colindelor. Cu o saptamana inainte de Craciun, in 1834, Charles Dickens a publicat „O Colinda de Craciun”. Era deja atat de popular incat nici biserica, nici guvernele nu mai puteau ignora importanta sarbatoririi Craciunului. In 1836, Alabama a devenit primul stat din SUA care a declarat Craciunul sarbatoare legala. In 1837, cartea lui T.H. Hervey, „Cartea Craciunului”, a devenit, de asemenea, un best seller. In 1860, ilustratorul american Thomas Nast s-a inspirat din povestirile europene despre Sfantul Nicolae, patronul sfant al copiilor, pentru a-l crea pe Mos Craciun (Santa Claus).
Prima felicitare de Craciun a aparut in 1843 Prima felicitare comerciala de Craciun si Anul Nou a fost desenata in Londra, in 1843. John Callcott Horsley, un pictor britanic si academician la Academia Regala, a desenat prima felicitare de Craciun si Anul Nou, in 1840, insa a ajuns la vanzare abia in 1843. In timpul Razboiului Civil American, Abraham Lincoln a cerut unui desenator sa-l ilustreze pe Mos Craciun cu trupele unioniste, pentru a le sustine curajul. Thomas Nast a fost primul ce a prezentat un Mos Craciun in traditionala de pe-acum mantie rosie cu o curea de piele lata. Pocnitorile de Craciun au fost inventate in 1847 de Tom Smith, un brutar din Clerkenwell, Londra. Intr-o calatorie la Paris in 1840 Smith a descoperit „bon-bon”, o migdala zaharisita, invelita intr-o rola de hartie. Reintors la Londra, „noile” sale dulciuri au devenit foarte populare. In 1846, stand in fata semineului sau, paraitura unui bustean l-a inspirat pentru pocnitori. La inceput au fost numite „Cosaques”, dupa pocniturile biciurilor lui Cossack pe drumul lor spre Paris in timpul razboiului Franco-Prusac. Numele a rezistat pentru inca zece ani inainte de a deveni cunoscute ca pocnitori de Craciun.
Ziua Luciei in Suedia Inaintea de aparitia crestinismului, suedezii celebrau „midvinterblot” in noaptea solstitiului de iarna. Cuvantul s-ar traduce ca mijloc-iarna-sange si se refera atat la sacrificiul uman, cat si la cel animal. Acest ritual se desfasura in locuri sacre. Fiecare biserica veche din Suedia a fost cladita pe un asemenea loc. Aceasta traditie pagana a fost abandonata in jurul anului 1200 d.C. datorita misionarilor. Cea mai lunga sarbatoare din Suedia este Craciunul. Celebrarea incepe in data de 13 decembrie cu Ziua Luciei, care, dupa cum spune legenda este cea mai lunga noapte a anului, cand omul si bestia deopotriva simt senzatia de foame. Pomul de Craciun nu este adus in casele din Suedia decat cu o zi sau doua inainte de ziua cea mare. In 24 decembrie, dupa o cina copioasa, este asteptat Tomte, spiridusul Craciunului care traieste in subsolul caselor. Tomte este cel care aduce daruri copiilor, iar acestia deseori lasa peste noapte cite o farfurie cu mancare pentru ca spiridusul sa nu sufere de foame. Suedezii obisnuiesc sa mearga la biserica in primele ore ale diminetii de Craciun. Spiritul sarbatorilor dureaza pana in data de 14 ianuarie, ziua lui Knut, cand brazii sunt goliti de ornamente.
Noaptea ridichilor Acest eveniment neobisnuit are loc in Oaxaca, Mexico, in fiecare an, in data de 23 decembrie. Dateaza de la jumatatea secolului 19 si comemoreaza aducerea ridichiei de catre colonistii spanioli pe pamantul mexican. Ridichile in aceasta regiune ating proportii destul de mari, dar nu sunt rotunde. Ele au o forma distorsionata datorita solului pietros in care cresc. Aceste infatisari neobisnuite sunt exploatate de artizanii locali care le sculpteaza in diferite scene inspirate din Biblie si din legendele aztece. Coroana de Advent este primul semn al Craciunului in Germania si apare in prima duminica a Adventului, cu patru saptamani inainte de Noaptea Sfanta. Cate o lumanare rosie se aprinde in fiecare duminica, astfel ca, in noaptea de Craciun patru lumanari sunt aprinse in fiecare casa. Femeile petrec mult timp in bucatarie pentru a coace o multime de prajituri si dulciuri. Favoritul sarbatorii de iarna este martipanul, un amestec de zahar ars cu migdale, nuci si alune. Martipanul este modelat in felurite forme astfel incit sa semene cu orice fel de mancare, inclusiv cu fructele, legumele, carnea si cu mici purcelusi roz care au monezi de ciocolata in gura. Cadourile sunt ascunse cu grija pana in Ajunul Craciunului.
Pere Noel vine la micutii din Franta Craciunul este pentru locuitorii Frantei un prilej de a reuni familia. In Ajun, copiii isi asaza ghetele in fata caminului. Ei spera ca Pere Noel (Mos Craciun) sa le umple incaltarile cu daruri. Dupa ce asista la slujba religioasa, familiile franceze se intorc acasa pentru a servi cina festiva. In oras, toate cafenelele si restaurantele sunt deschise. In sudul Frantei painea este taiata in forma de cruce si este mancata doar dupa ce prima bucata din ea a fost oferita unui sarac. Dupa terminarea cinei, conform traditiei trebuie lasata o lumanare aprinsa pentru a lumina calea Fecioarei Maria. In nordul Frantei, copiii primesc cadourile in data de 6 decembrie, ziua Sfantului Nicolae, si nu in Ziua Craciunului. La Befana, o vrajitoare buna, calareste o matura si intra prin cosurile caselor pentru a aduce daruri celor mici. Legenda spune ca La Befana era acasa si matura podeaua cand cei Trei Crai s-au oprit si i-au spus sa mearga cu ei sa-l vada pe copilul Iisus. Ea a refuzat zicand ca are foarte mult de lucru. Dupa catva timp, s-a razgandit, insa era prea tarziu. Astfel, pana in zilele noastre, in fiecare ajun al Craciunului, La Befana pleaca de acasa sa-l caute pe Pruncul Sfant, lasand daruri fiecarui copil, din fiecare casa. Americanii au transformat batranul in costum rosu intr-un mos plinut si jovial care coboara pe cosul sobelor pentru a lasa daruri in sosete si apoi pleaca cu o sanie trasa de opt reni. In Hawaii ajutoarele lui Mos Craciun sunt „menehunes” , care, conform legendei sunt piticii ce au fost primii locuitori ai insulelor inainte ca acestea sa fie cucerite de catre polinezieni. Palmierii sunt decorati cu flori parfumate si reprezinta pomul de Craciun al celor din Hawaii. In Polonia o mare importanta se acorda primei stele a noptii de Craciun care este numita micuta stea sau „Gwiazdka”, in amintirea astrului care i-a condus pe Maria si pe Iosif la Bethleem. In noaptea respectiva, toata lumea priveste cerul cu nerabdare, fiecare sperand ca va fi primul care va exclama: Steaua! In momentul in care aceasta apare pe bolta toata lumea se imbratiseaza si se felicita. Familiile se reunesc pentru cea mai importanta cina a anului, „Wigilia” Pentru a respecta traditia, sub fata de masa trebuie intins fin spre aducere aminte ca pruncul Iisus s-a nascut in iesle. Desi cina de Craciun este dedicata familiei, sosirea unui oaspete este considerata a fi un semn de noroc. In multe case este pastrat un loc liber la masa in speranta ca un musafir va aparea. In mod traditional, la „Wigilia” nu se serveste carne. Cu toate acestea, cina este foarte bogata si copioasa. Ea incepe cu ruperea de „Oplatek”, o foaie de placinta semi-transparenta, din aluat nedospit, imprimata cu scene din nasterea lui Iisus. Mesenii trebuie sa rupa cate o bucata din aceasta coca si sa o manance ca simbol al unirii cu Christul. In unele regiuni, copiilor li se spune ca micuta stea le aduce darurile. Pomul de Craciun este numit in China pomul luminii si este decorat cu beteala din hartie, cu flori de hartie si lampadare. Copiii isi pregatesc sosetele in speranta ca Dun Che Lao Ren (Mos Craciun) le va umple cu daruri. In Rusia, Sfantul Nicolae este cel care detine recordul de popularitate. Legenda spune ca in secolul 11, printul Vladimir a calatorit la Constantinopol pentru a fi botezat si s-a intors aducand cu sine minunatele povesti despre miracolele pe care le infaptuia Sfantul Nicolae din Mira. Sarbatoarea Sfantului Nicolae a durat timp de mult secole pana cand, odata cu comunismul aceasta a fost disparut si a aparut Mos Gerila. Tot inainte de era comunista, Babuska, era un personaj legendar al Rusiei, aduce daruri celor mici. Ca si La Befana a italienilor, Babuska a refuzat sa ofere adapost si hrana celor trei intelepti care erau in drum spre pruncul sfant. Conform legendei, ea inca strabate pamantul in cautarea copilului divin si se opreste in casa fiecarui copil pe care il intalneste lasandu-i daruri. Craciunul in Malta nu este vestit de sosirea zapezii. Conditiile meteorologice seamana cu cele care sunt in Bethleem locul nasterii lui Iisus. Temperaturile variaza de la maxim 19 grade Celsius pana la 9 grade. In afara pomului de Craciun si a Mosului, care pot fi intalniti peste tot in Malta, o particularitate a acestei regiuni sunt leaganele de copii care sunt foarte numeroase si pot si gasite in orice casa ca si in locuri publice. Primul leagan maltez a fost gasit la manastirea calugaritelor benedictine din Midina si are incrustat anul 1826. Traditia privind construirea acestor leagane in biserici si case a fost instaurata in secolul al 13-lea de catre calugarii franciscani. Leaganul in care se spune ca s-a nascut Iisus a fost adus din Bethleem in secolul al 17-lea si este pastrat in Basilica Liberiana din Roma.
|

 Nivel: Membru
Inregistrat: 11/15/2008 Mesaje: 96
| ca veni vorba de Craciun, un site bun, care ofera cadouri. Poate ma ajutati si pe mine sa castig unul...am trimis la toata lista de messenger..dar se pare ca numai 3 prieteni au putut vota,, faceti-va cont..mi se pare o sansa..la un cadou dragut :) Multumesc mult:*
http://moscraciun.eva.ro/cadouri-pentru-AndraRoby.html |