Drumul Ingerasului spre bratele parintilor ....

40 pagini : [1] 2 3 ... Ultim

Subiectul anterior · Subiectul urmator

teea09

Scris: Thursday, February 4, 2010 9:10 PM

Nivel: Avansat

Inregistrat: 10/31/2008
Mesaje: 4262

Cu o mare emotie in suflet si o bucurie enorma vreau sa incep acest jurnal. Are sa fie un jurnal de aproximativ noua luni, timp in care am sa va povestesc drumul parcurs de bebe spre bratele parintilor lui care si-l doresc foarte foarte mult. angel

Voi, poate ca stiti mai bine decat multi altii, cat de mult ne-am dorit aceasta minune in viatza noastra, asteptarea noastra nu a durat "decat" un an si cinci luni cry

timp in care am trait alatri de voi bucurii, tristeti, emotii, fericire coeur

si va multumesc din suflet pentru aceste sentimente iloveyou

Acum incet incet sa dezvaluim momentul in care a aparut prima liniutza dubla. In ultimul timp eram tot mai somnoroasa, unde puneam capul acolo atipeam sau chiar adormeam, ma simteam tare obosita si nu intelegeam de ce? Banuieli aveam insa in noaptea de revelion mi-am propus sa ma desprind cat se poate de aceasta dorinta enorma si sa incerc sa ma relaxez. Deci nu vroiam sa imi fac multe iluzii uff

Am fost la doctorul de familie cu niste probleme de sanatate ale sotului si am profitat de ocazie sa ii spun starile mele de oboseala, cu jumatete de inima am intrebat: Pot fi oare semne de bebe??? Ea raspunzadu-mi clar: A nu! Nu se poate sa le simtit asa de devreme! Am plecat putin dezamagiti de raspuns si totusi imi spuneam ca fiecare organism este unic in felul lui si poate la mine apar mai repede bounce

Si mare dreptate am avut yes

Cateva poze vreti cu un somnoros??? sic

Dupa ce am anuntat pe forum cu surle si trambite ca mie trebuie sa imi vina uratii joi pe data de 28 ianuarie am ajuns acasa si mi-am mai socotit odata, stupoare trebuia sa vina abea luni uff

Putin dezamadita si debusolata am spus: Asta este! Nu-i nimic! Poate n-or sa mai vina! M-am luat cu treaba, cu probleme, cu una cu alta si nu am mai putut intra pe la voi sa va anunt gresala. Luni am asteptat si tot asteptat si nimc majoreta

bucurie mare la mine in suflet marti bucuria crestea dar si teama sa nu imi fac vise. Totusi seara mi-am cumparat un test hotarata sa il fac a doua zi de diminatza daca nu ma las cotropita. Dimineatza tot felul de "investigatii" daca nu au venit, daca nu se pregatesc si nimic, asa ca am facut testul. Nu vroiam sa imi fac iluzii prea mari asa ca l-am lasat pe oglinda de la baie, am dat la pesti si la broscutele testoase de mancare, m-am spalat si dupa un timp zic hai sa vad rezultatul yes

VICTORIE aparuse si a doua liniutza, pala, subtirica dar era acolo.

Cu un trebur in tot corpul ma duc si incet il trezesc pe Alex spunadu-i ca am sa ii arat ceva, prima oara marait apoi speriat se ridica si eu nu am fost capabila sa spun decat: A aparut si a doua liniutza. Ma innecam in bucurie, in plans,in ras, nici eu nu mai stiam. Eram asa de fericiti confeti

El incerca sa ma linisteasca si sa imi spuna ca este 06.00 dimineatza si trezim vecinii hohot

Prima poza a unei noi gravidutze

Si prima poza a unui proaspat tatic:

Nu stiam care este urmatorul pas de facut .. si totusi mi-am zis prima data le anunt pe fete, nu puteam sa nu va impartasesc bucuria mea topai

. Apoi m-am gandit sa nu cumva sa fie sarcina extrauterina. Acest gand m-a urmarit toata ziua pana am ajuns la medic. Doctora tot imi spunea ca degeaba vreau sa fac ecografie pentru ca este vorba de o sarcina foarte mica - avand in vedere ca ultima menstra << ce frumos suna angel

>> a fost pe data de 04 ianuarie 2010. Eu tot incercam sa ii spun ca nu vreau sa vad nimic decat sa ma asigur ca este acolo unde trebuie. Pana la urma nu a putu scapa de "noi" si sera ne-am dus la eco. PRIMUL ECO, binenteles ca nu s-a vazut nimic decat ca am ovulat din stanga si ca uterul este plin de un lichid vascos care se formeaza doar in cazul unei sarcini dance

Totul este OK si sarcina este acolo unde trebuie adica in uter dance

Fericire mare hearts

Am plecat de la doctor direct sa dam vestea cea mare. Prima oprire a fost la parintii sotului, fiind in drum, acolo din pacate nu am facut poze, eram prea emotionati si nu ne facusem "un plan de bataie". Dupa un pahar de sampanie - pentru copii - am pornit la drum la parintii mei, dupa ce i-am tinut in suspans vreo 10 minute am dat si aici vestea, ce sa va spun urlete, tipete de bucurie, fericere maxima:

Si pentru ca atunci cand eram apiranta am facut o promisiune - aceea de a face teste in fiecare diminetza cand am sa fiu gravidutza in primele cinci zile - ca sa ma satur de cele doua liniutze sarbatoare

in pozele urmatoare vi le prezint pe primele doua:

Va pupa cu mare drag si va multumesc din suflet pentru sustinere doi viitori parinti