sper sa iti fie de folos:
Pot solicita acordarea concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului persoanele care au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit, o perioada de 12 luni in ultimul an anterior datei nasterii copilului.
Domeniul veniturilor impozabile ce pot genera acordarea CCC este definit de art. 5 din H.G. nr. 1.025/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 148/2005, facandu-se trimitere la prevederile art. 55 alin. (1) si (2), art. 46 alin. (1)-(4) si art. 71din Codul fiscal.
Prin urmare, solicitantii dreptului incepand cu data de 01.01.2006 trebuie sa fi realizat in perioada luata in calcul:
– venituri din salarii; venituri
– venituri din activitati independente;
– venituri din activitati agricole.
IMPORTANT!
Persoanele care realizeaza venituri supuse impozitului pe venit, care sunt scutite de plata acestuia intra de asemenea in categoria beneficiarilor indemnizatiei pentru cresterea copilului. In aceasta situatie sunt, de exemplu, persoanele care realizeaza venituri din salarii ca urmare a activitatii de creare a programelor pentru calculator.
In aceasta categorie larga a contribuabililor care realizeaza venituri impozabile potrivit Codului fiscal intra urmatoarele categorii de persoane:
• salariati incadrati cu contract individual de munca indiferent de tipul acestuia
Exemplu
– salariati cu contract individual de munca pe durata nedeterminata;
– salariati cu contract individual de munca pe durata determinata;
– salariati cu contract individual de munca cu timp normal de munca;
– salariati cu contract individual de munca cu timp partial;
– salariati cu contract individual de munca cu munca la domiciliu;
– salariati cu contract individual de munca prin agent de munca temporara, potrivit H.G. nr. 938/2004;
– salariati cu contract de ucenicie, potrivit Legii nr. 279/2005.
• salariati care se afla in raporturi de serviciu de alta natura decat cele generate de contracte individuale de munca
In aceasta categorie intra:
– functionarii publici incadrati in conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999, modificata si completata;
- functionari – functionarii publici cu statut special;
– alte categorii de personal care isi desfasoara activitatea in ministere, institutii din sectorul de aparare, ordine publica si siguranta nationala.
• persoane care realizeaza venituri asimilate salariilor in vederea impunerii, asa cum prevede art. 55 alin. (2) din Codul fiscal
Exemplu
– persoane care detin functii de demnitate publica;
– persoane care detin calitatea de administrator al unei societati comerciale;
– asociati care beneficiaza de indemnizatie lunara;
– membrii consiliului de administratie ai comitetului de directie si al comisiei de cenzori.
• persoane care desfasoara activitati independente, asa cum sunt ele stabilite, potrivit Codului fiscal
In aceasta categorie intra:
– prestatorii de servicii altii decat cei cu profesii libere;
– meseriasii.
–
• profesii . persoanele care exercita profesii libere potrivit unor acte normative speciale libere
Acestia pot fi:
– avocati,
– notari,
– experti contabili,
– contabili autorizati,
– auditori financiari,
– consultanti fiscali,
– persoane care exercita profesii medicale,
– arhitecti.
• persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala care provin din brevete de inventie, marci, procedee tehnice etc., fie sub forma unor drepturi de proprietate industriala, fie sub forma drepturilor de autor
• persoane care obtin venituri impozabile din activitati agricole.
Exista insa si categorii de persoane, care nu realizeaza venituri impozabile, dar care sunt asimilate de O.U.G. nr. 148/2005, in vederea solicitarii concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului.
Astfel, pot, beneficia de aceste drepturi:
• persoanele care si-au insotit sotul/sotia trimis/trimisa in misiune permanenta in strainatate
Conditiile in care persoana in cauza isi urmeaza sotul in misiune permanenta in strainatate sunt reglemementate de Legea nr. 269/2003 privind statutul Corpului diplomatic si consular, respectiv de Legea nr. 495/2004 privind salarizarea personalului Ministerului Afacerilor Externe.
Aceste acte normative instituie masuri de protectie sociala a insotitorilor personalului diplomatic si consular, iar reglementarea O.U.G. nr. 148/2005 continua aceeasi politica de protectie.
• beneficiarii indemnizatiei de somaj, stabilita conform Legii nr. 76/2002, modificata si completata
In aceasta categorie intra numai somerii indemnizati, nu si ceilalti beneficiari ai prevederilor Legii nr. 76/2002.
• beneficiarii concediilor si indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate, potrivit O.U.G. nr. 158/2002 (de incapacitate temporara de munca, de maternitate);
Astfel, normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 148/2002 fac trimitere la prestatii de asigurari sociale prilejuite de acordarea unor concedii medicale , fie ca este vorba despre cele reglementate de O.U.G. nr. 158/2005, fie de cele prevazute de alte legi speciale. Sunt avuti in vedere astfel:
– beneficiarii de concedii medicale si de indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii;
– beneficiarii de concedii medicale si de indemnizatii pentru maternitate;
– beneficiarii de concedii medicale si de indemnizatii pentru ingrijirea copilului
bolnav;
– beneficiarii de concedii medicale si de indemnizatii de risc maternal;
Sunt vizate atat prestatiile de asigurari sociale acordate in conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, pana la data de 31.12.2005, cat si cele stabilite potrivit O.U.G. nr. 158/2005, incepand cu data de 01.01.2006);
– beneficiarii de concedii medicale si de indemnizatii pentru prevenirea
imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca
Apreciem ca legiuitorul a avut in vedere doar cazul concediilor si indemnizatiilor pentru carantina, intrucat celelalte prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor precum indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru si tratamentul balnear nu se insotesc de incetarea activitatii ce ar genera diminuarea perioadei de 12 luni ceruta de O.U.G. nr. 148/2005.
Din aceasta categorie se exclud concedii medicale si de indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale.
•
beneficiarii perioadelor asimilate stagiului de cotizare in sistemul public de
pensii (militari, absolventi ai invatamantului superior, asiguratii care au beneficiat de concedii si indemnizatii in baza Legii nr. 19/2000);
Este cazul persoanelor care au urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora cu examen de licenta sau de diploma.
Perioada luata in calcul efectiv pentru intregirea celor 12 luni cerute de art. 1 din O.U.G. nr. 148/2005 este constituita din intervalul cuprins intre ziua in care incepe si ziua in care se sfarseste fiecare an universitar, in conditiile legii;
Norma metodologica nu face precizari concrete, privind categoria perioadelor asimilate stagiului de cotizare potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 ce se pot lua in calculul celor 12 luni.
Alaturi de perioada cursurilor de zi absolvite mentionata mai sus, intra si perioada in care persoana a satisfacut serviciul militar ca militar in termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilita, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat.
• persoane concediate colectiv care au realizat perioade de stagiu de cotizare in sistemul public de pensii, in conditiile prevazute de actele normative cu caracter special care reglementeaza concedierile colective.
In aceasta situatie este si venitul de completare reglementat de O.U.G. nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare, privatizare a unor societati nationale, companii nationale si societati comerciale cu capital majoritar de stat (...).
Venitul de completare reprezinta o suma suportata din bugetul asigurarilor pentru somaj ce se acorda impreuna cu indemnizatia pentru somaj, iar dupa expirarea periodei de acordare a acesteia, si in mod independent.
Perioada de acordare a venitului de completare reprezinta stagiu de cotizare in sistemul public de pensii, fie ca insoteste indemnizatia de somaj, ea insasi generatoare a stagiului de cotizare, fie ca se acorda independent.
Aceasta perioada va fi luata in calcul si pentru intregirea perioadelor utile la obtinerea concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului;
• asiguratii facultativ in sistemul public de pensii care au realizat anterior datei de 01.01.2006 perioade de stagiu de cotizare pe baza de contract de asigurare sociala;
• beneficiarii indemnizatiei pentru cresterea copilului, in conditiile O.U.G.
nr. 148/2005;
• persoane care au beneficiat de pensii de invaliditate.
In acest caz, legea nu precizeaza conditii suplimentare privind tipul de pensie de invaliditate care poate sta la baza acordarii CCC.
Problema care poate fi generata de o atare situatie este legata de posibilitatea de a cumula sau nu pensia de invaliditate cu indemnizatia pentru cresterea copilului.
Din perspectiva reglementarilor O.U.G. nr. 148/2005 nu exista interdictii exprese privind cumulul indemnizatiei pentru cresterea copilului cu alte venituri neimpozabile.
In ceea ce priveste specificul reglementarilor Legii nr. 19/2000, interdictiile ce pot aparea vizeaza situatiile enumerate la art. 94 din acest act normativ.
In cazul pensiei de invaliditate gradul III, exista posibilitatea de a cumula pensia cu veniturile din activitati profesionale, care, fiind impozabile, determina suspendarea acordarii indemnizatiei penstru cresterea copilului, deschizand calea stimulentului prevazut de O.U.G. nr. 148/2005.
Pensiile de invalidate gradul II si I nu permit realizarea concomitent a veniturilor din activitati profesionale, dar prevederile Legii nr. 19/2000 nu interzic si cumularea cu veniturile provenite din alte surse, cum ar fi spre exemplu indemnizatia pentru cresterea copilului.
Din acest punct de vedere apreciem ca un pensionar de invaliditate se poate prevala de perioada pensiei pentru a solicita acordarea drepturilor reglementate de O.U.G. nr. 148/2006 si poate cumula pensia cu acestea in conditiile aratate mai sus, fapt confirmat de prevederile art. 22 din H.G. nr. 1.025/2006.
• persoane care au beneficiat de concediu fara plata pentru formare si
perfectionare profesionala din initiativa angajatorului sau la care acesta si-a dat acordul, organizate in conditiile legii
In cazul concediului fara salariu acordat pentru formare si perfectionare profesionala, prevederile art. 149 si urm. din Codul muncii fac vorbire despre concediile de formare profesionala si stabilesc un regim juridic distinct al concediilor fara salariu acordate in acest scop.
Astfel, in masura in care formarea profesionala se realizeaza in timpul unui concediu fara salariu, aprobat, evident, de angajator, in conditiile reglementarilor amintite, devin aplicabile si prevederile art. 153 din Codul muncii care precizeaza ca aceasta perioada se asimileaza unei perioade efective de munca, in ceea ce priveste drepturile salariatului, altele decat salariul.
Ideea este continuata astfel si de prevederile O.U.G. nr. 148 care reconsidera utilitatea concediului fara salariu pentru formare profesionala la obtinerea concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului;
• persoane care se afla in perioada de intrerupere temporara a activitatii, din initiativa angajatorului, fara incetarea raporturilor de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare
Precizarea nu isi dovedeste utilitatea in contextul existentei obligatiei angajatorului de a acorda salariatilor a caror activitate s-a intrerupt o indemnizatie reprezentand cel putin 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat. Aceasta suma constituie venit impozabil potrivit Codului fiscal, de aceea conditia realizarii de venituri impozabile este indeplinita intocmai ca in cazul salariatilor care isi continua activitatea in munca;
• persoane care se afla in perioada de 60 de zile de la absolvirea cursurilor
invatamantului universitar, organizat potrivit legii, cu examen de licenta sau de diploma, in vederea angajarii ori, dupa caz, trecerii in somaj
Solutia este bine-venita, intrucat in acest interval de timp absolventii nu au posibilitatea de a solicita indemnizatie pentru somaj, ceea ce ar limita accesul absolventelor insarcinate la drepturile reglementate de O.U.G. nr. 148/2005.
IMPORTANT!
Toate aceste perioade asa-zis asimilate pot fi luate la calculul celor 12 luni necesare acordarii drepturilor prevazute de O.U.G. nr. 148/2005, integral sau partial, alaturi de perioade in care s-au realizat venituri impozabile in conformitate cu prevederile Codului fiscal, mentionate de art. 5 din H.G. nr. 1.025/2006.
Are acest drept unul dintre parintii naturali ai copilului, indiferent ca este nascut din casatorie sau in afara casatoriei, astfel :
– mama, daca tatal nu beneficiaza de acelasi concediu;
– tatal, daca mama nu beneficiaza de acelasi concediu.
Beneficiaza de concediu si de indemnizatia pentru cresterea copilului si o serie de persoane asimilate parintilor, precum:
– persoane care au adoptat copilul;
– persoane carora li s-a incredintat copilul in vederea adoptiei;
– persoane carora li s-a incredintat copilul in plasament in regim de urgenta, cu exceptia asistentului maternal profesionist;
– tutorele.
Solicitantul dreptului trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa fie cetatean roman, cetatean strain sau apatrid;
b) sa aiba, conform legii, domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei;
c) sa locuiasca impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si sa se ocupe de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora.
IMPORTANT!
Dreptul se acorda numai pentru primele 3 nasteri. In situatia suprapunerii a doua concedii cuvenite pentru doi copii, se va acorda o singura indemnizatie.
sursa:
http://www.legislatiamuncii.ro/index.php?pag=a&id=92&s=Comentarii&aid=184