Cum stati cu...nervii?

Options Cum stati cu...nervii?
Subiectul anterior · Subiectul urmator
Andi&Mariuca
Postat: Tuesday, July 11, 2006 10:59 AM


Nivel: Senior

Intrat: 2/14/2006
Postari: 5089
Cariera de mamica este, in cele mai multe cazuri, foarte solicitanta, epuizanta chiar!
Cum va descurcati cu descararea nervilor?
Cat va tin "balamalele"? Cand va sare supapa? Ce va enerveaza si cum reactionati? Cum va calmati?
Eu imi ies din fire dupa ce nu dorm cateva nopti si ma bazaie rasfatatul de fi-miu! trantesc, injur, tip... si, mai nou, plang... plang si plang... nici nu mai am putere sa mai tip... atata oboseala si stres am acumulat ca am ajuns la exasperare! am facut si fac multe eforturi sa ma controlez, sa ma calmez, sa imi stapanesc iesirile, in special in prezenta copilului insa este imposibil uneori! de cele mai multe ori imi iese faza cu calmatul insa unoeri ma sperii si eu de mine! degeaba fumez o tigara, degeaba fac un dus sau ies sa iau aer... cateodata pur si simplu nimic nu functioneaza!
voua cum vi se intampla?
Roxanel
Postat: Tuesday, July 11, 2006 11:27 AM


Nivel: Avansat

Intrat: 3/13/2006
Postari: 2691
Locatia: Cararea Dragostei nr. 3
Auu, ufff, auu, ... fierbinte topic. rambo Acum sunt mai putin nervoasa dar acum o luna ma luam la bataie cu oricine rambo Ma calmez fumand o tigara in aer liber sau cumparandu-mi haine sau cosmetice. Dusul nu ajuta la mine. nu Am incercat si alte metode dar numai astea au dat rezultate.ras

Ce ma enerveaza? Puturosenia si mizeria. Haine lasate aiurea prin casa si coji de fructe si legume lasate pe masa si nu in gunoi unde le e locul. Dupa ce ca ma umplu de pampersi zilnic, mai adun si resturile altora carora le e lene sa-si miste fundul pana la galeata de gunoi.

Probabil ca toate acestea au pe fond oboseala si monotonia de zi cu zi dar cand se umple paharul ne ratzoim pe cine prindem.sic
g_nicoleta2000
Postat: Tuesday, July 11, 2006 1:43 PM


Nivel: Avansat

Intrat: 2/14/2006
Postari: 3898
Locatia: Bacau
Eu zic ca depinde si de temperamentul fiecaruia si mai ales de copilul care-l are. Eu ca si Andismom am un copil epuizant, mai bine zis asa a fost ca acum macar doarme. Stau mai bine cu nervii decat acum ceva luni din cauza ca ma odihnesc ceva mai bine dar si din cauza vitaminelor care ma ajuta sa ma tin functionala.
O perioada buna nu puteam sa plang si asta era destul de tragic pentru ca nu gaseam o metoda de eliberare de energie negativa. Bodoganeam intr-una, ba pe Liv, ba pe tatal meu.. pe orice pica in ghera mea.
Acum sunt odihnita si in sfarsit pot sa plang, ma simt bine dupa ce plang, suna stupid dar asta este.

Lasa Ancuta ca o sa vina soarele si pe strada ta, o sa doarma si Andrei...
Anaida
Postat: Tuesday, July 11, 2006 1:58 PM

Nivel: Avansat

Intrat: 2/12/2006
Postari: 1855
Dar eu, ca stau acasa de 3 ani si nu stiu decat copii, copii si iar copii...dar ce sa fac? eu am vrut-o, eu trag!
Cum ma descarc? Tip, trantesc jucarii...uneori il mai "ating" si pe Razvan, desi stiu ca nu e drept si-mi pare rau, mai ales a el vine saracutul la mine si ma pupa sa-l iert pt prostia pe care a facut-o...cand trece cate o zi in care sa nu se fi intamplat ceva din toate astea sunt tare multumita...am inceput sa ignor maraiala Alexandrei care nu mai vrea sa stea nicicum, decat in brate, s-o plimbi pe picioarele ei (ca premergatorul e piesa de muzeu, de parca ala ne lipsea in micul nostru apartament)...prefer sa ies cu ei afara, unde sunt mult mai cuminti!
Am avut perioade cand ieseam din casa cu capul mare de urletele Alexandrei care se potolea imediat ce se vedea iesita din casa...ma descarcam plangand sau spunandu-mi oful vreunei mamici...cine-o vede pe Alex afara zice ca e cumintenia intruchipata, dar in casa numai eu stiu de ce partide de maraiala si plansete am parte...nu pot sa fac nimic daca n-o am cu mine...o sa ajung sa ma duc si la wc cu eaplans
Abia astept toamna, sa raman numai cu ea acasa si s-o ia din loc pe picioarele ei!
Tina
Postat: Tuesday, July 11, 2006 3:00 PM
Nivel: Guest

Intrat: 2/12/2006
Postari: 5
HEII....as putea spune ca ma bucur sa citesc reply-urile voastre ( glumesc )...ma condam tare mult cand mai tip la Bri care e o urlacioasa si jumatate, si de sotzul meu nu mai vorbesc, ma mir ca nu m-a parasit inca hohot .Si eu ma simt epuizata pt. ca nici noaptea nu dorm decat in 3 - 4 reprize ( dupa pofta printesei ) care se trezeste si plange putin degeaba, de control banuiesc ( lapte nu, apa nu , caca / pipi nu ) dupa care adoarme la loc, iar in cursul zilei putin rezista sa se joace singurica dupa care mai tragem o portie de maraiala pana ne incigem la plans serios ...si tot asa . Asa ca o concluzie ..cred ca are trebui sa fim lipsite de sentimente ( niste mici robortei ) ca sa zambim continuu si sa ne putem pastra calmul in asemenea conditii, ma consolez cu ideea ca timpul trece repede iar bebeii nostri vor trece si de etapa asta ca doar nu o fi mariti si plangaciosi pana la 20 ani hohot . Atata ca nu vreau sa-mi imaginez cum vom fi noi la finalul acestei etape, usor exoftalmice si putin isterice ???oare Va pup pe toate si va doresc ( inclusiv mie ..hahaha ) rabdare si tutun cu tonele pupici
mihaela75
Postat: Tuesday, July 11, 2006 4:04 PM


Nivel: Avansat

Intrat: 2/22/2006
Postari: 4839
Eu cand sunt obosita si ma urla bebica ,injur in romanestehohot Kaze se uita la mine holbat"Ce?Ce zici?"eu,"NImic ,e intraductibil" ras si da-i cu "branza ma-tii si a cui te-a mai facut" si altele inventate de mine.Trebuie sa ma descarc si eu cumva...ras
stele_pe_cer
Postat: Tuesday, July 11, 2006 4:11 PM


Nivel: Senior

Intrat: 2/13/2006
Postari: 6678
Hmmm...la noi acum totul este roz....nu tu maraieli, nu tu urlete, numai crize de isterie din partea micutului cand e skimbat de pampers sau daca ii interzic cu forta sa nu mearga la vreun caine, loc, groapa unde stie ca nu are voie.

Dar, ca fiecare dintre voi, am avut si perioade extrem de grele, si asta nu pt.aca as fi avut un copil mofturos sau plangacios, ba dimpotriva, ci din cauza faptului ca plansul uneori justificat, alteori nu, colicii, dintisorii sau maselutele, oboseala sau suprasolicitarea au facut ca unele momente sa para interminabile si tare greu de suportat.

Eu din pacate plang extrem de rar, si spun din pacate pt.ca plansul este o froma foarte buna de a te "usura" de incarcatura negativa.In skimb, imi casuna pe cel de langa mine, adica pe tati, care suporta cu stoicism toanele mele.Inca nu ma intreb pana cand, ca deja mi-am propus cam de multicel sa adopt o alta tactica de eliminare a energiilor negative.Mi-am propus, de curand, e adevarat, sa ma supun unei provocari:vreua sa imi impun ca cel putin o luna de zile sa nu ma supar, sau mai bine zis sa nu las ca supararea sa ii afectee pe cei de langa mine, sa incerc sa imi pastrez calmul orice ar fi, fara a mai scoate okii cuiva din cauza oboselii su stressului acumulat in luni de zile...sa avedem daca imi va reusi sau nu...
Kiki
Postat: Tuesday, July 11, 2006 4:26 PM


Nivel: TOP TEAM

Intrat: 2/14/2006
Postari: 36610
Locatia: In casuta cu pitici
Si eu ma razbunam pe tati cand eram nervoasa din cauza lui Dav. A fost un copil foarte cuminte, dar totusi ma enerva foarte tare cand maraia, nu planset, nu urlet, marait. Asta ma scotea din sarite. Dar am invatat sa ma controlez. Nu mai urlu, nu mai plang, nu ma mai supar. yes

Succes, Stele! Se poate!
stele_pe_cer
Postat: Tuesday, July 11, 2006 4:33 PM


Nivel: Senior

Intrat: 2/13/2006
Postari: 6678
Kiki wrote:


Succes, Stele! Se poate!


Multumesc mult, Kiki...si eu sper sa reusesc, ca asta kiar este o mare provocare pentru mine, stiindu-ma asa.."aprinsa"sic ...si imi dau seama ca ar fi o mare realizare atat pt.mine, cat si pentru tati, ca sigur ar sesiza mica-marea skimbaresic ...
Andi&Mariuca
Postat: Thursday, July 13, 2006 1:43 PM


Nivel: Senior

Intrat: 2/14/2006
Postari: 5089
g_nicoleta2000 wrote:

Lasa Ancuta ca o sa vina soarele si pe strada ta, o sa doarma si Andrei...


plans plans banghead banghead banghead banghead banghead banghead cand oare? are cinci luni jumate imediat si se comporta ca un copil de 2 saptamani!!!
am fost la toti doctorii cu el si toti imi spun ca este normal, sanatos... cand le zic ca nu doarme noaptea, imi spun sa ii dau masa de carne seara...oare uff o s-o incerc si pe asta...
si daca nu merge? sunt nopti in care ma trezeste din 5 in minute, nu exagerez... ce somn e ala? si de unde atata energie a doua zi sa o iei de la capat?
nu stiu care dintre voi zicea, dar chiar ar trebui sa fim niste fiinte robotice, care sa nu aiba nevoie sa doarma, sa manance, sa se spele, sa nu planga, sa rada si sa se maimutereasca intruna...sa nu mai zic de nevoia de relaxare...
eu am ajuns la capatul rabdarii... nici nu pot sa va spun ce ganduri oribile imi trec prin cap... ca si tine Mihaela, incep sa injur si ma intreb cine m-o fi pus s ail fac? si apoi imi dau lacrimile pt ca numai eu stiu cat m-am chinuit cu el... pana am ramas, pe parcursul sarcinii si apoi dupa nastere...
si mor cand le mai aud pe cate unele care zic ca doarme 13 ore pe noapte si inca vreo 6 ziua... am o vecina care chiar azi imi zicea:"a, pai eu am nascut in 15 minute, m-a cusut, am stat in fund din ziua nasterii, am ajuns acasa si acolo copila nu tu colici, nu tu tipat, somn, papa, somn, papa... copil cuminte, mananca tot, frumos, nu tipa, doarme, e vesela!"!!! va jur va imi venea sa o omor in mijlocul strazii azi!!!! banghead banghead banghead banghead banghead banghead
cum reusesc frate unele? pentru mine asta este cea mai mare provocare a vietii mele din care nu stiu daca voi iesi invingatoare... tare imi e ca nu voi reusi sa imi pastrez mintile...
Kiki
Postat: Thursday, July 13, 2006 1:48 PM


Nivel: TOP TEAM

Intrat: 2/14/2006
Postari: 36610
Locatia: In casuta cu pitici
Andismom wrote:


plans plans banghead banghead banghead banghead banghead banghead cand oare? are cinci luni jumate imediat si se comporta ca un copil de 2 saptamani!!!
am fost la toti doctorii cu el si toti imi spun ca este normal, sanatos... cand le zic ca nu doarme noaptea, imi spun sa ii dau masa de carne seara...oare uff o s-o incerc si pe asta...


Eu zic sa o incerci si pe asta, macar sa nu zici ca nu ai incercat. Poate merge!
La mine a mers. De la 3-4 luni pana la 7 luni copilul meu s-a trezit noapte de noapte, uneori o data, alteori de cel putin 10 ori.
De cand i-am bagat masa ca lumea seara (dupa care la jumatate de ora, o ora biberonul), nu mai am treaba.
Si uite asa a ajuns copilul meu sa doarma 8-10-12 ore pe noapte, de nu credeam ca o sa apuc sa vad treaba asta.
Succes!
g_nicoleta2000
Postat: Thursday, July 13, 2006 2:32 PM


Nivel: Avansat

Intrat: 2/14/2006
Postari: 3898
Locatia: Bacau
Hai sa vin si eu cu scenariul meu cel intunecat.
Andrei poate sa fie un copil ca si Alexandra mea care nu a dormit 10 nopti legate de cand s-a nascut. Da, copilul este sanatos tun dar nu se poate relaxa suficient ca sa doarma 7-8 ore. Doarme pana la 6 dimineata doar daca-i dau Peritol sau Ketof dar nu-mi place ca ramane toata ziulica mofturoasa si adormita. Dar cand eram la capatul puterilor ii mai dadeam cate o doza ca sa pot ramane sanatoasa mintal.
Am zis de multe ori ca sufar de sindromul Stockolm ca altfel de mult expediam copilul undeva, nu stiu unde. La noi nu ne-a ajutat prea mult nici suplimentatul hranei, nici sedativele naturale, nici masajul... Alexandra parca bea cafea toata ziulica.
Am inceput sa ma odihnesc mai bine de pe la 8-9 luni cand m-am hotarat sa nu ma mai ridic din pat peste noapte. Adica tati se scoala si aduce miorlaita in pat langa nime, ridic tricoul si-i dau san cat o tin pe ea falcile. Asa macar la 8-9 ma pot ridica din pat vesela fara sa caut pistol prin casa sa impusc tot ce nu-mi convine. De trezitul la ora 3 nu am reusit sub nici o forma sa o dezvatam si sincer nici nu ma mai chinui sa incerc. O sa invete sa doarma pana la urma.. eu sunt multumita acum doar cu o trezire pe noapte...
Am fost la un homeopat care cica-i si bioterapeut, vede aura, bla, bla, mi-a confirmat ca Alex este sanatoasa si mi-a recomandat sa o intarc ca atunci nu se va mai trezi. Sincer, acum nu pot, nu ma simt in stare. In lunile urmatoare voi incerca o intarcare cu juma de inima dar.. inca ma gandesc. Mi-a dat niste granule sa o calmeze, adevarul este ca-i mai calma dar nu au reusit sa rezolve problema trezitului la ora 3.
Nici eu nu suport prietenele care-mi povestesc cat de bine dormea copilul de la 8 seaa pana la 9 dimineata si inca 4 ore ziua. Mi se pare ca mai mult vor sa-mi faca rau decat sa ma imbarbateze asa ca le-am scos din viata mea pentru ca nu le mai puteam suporta. Merg mai departe cu un copil nevrotic dar simpatic care mi-e drag foc. Si sper ca maine va fi mai bine...
stele_pe_cer
Postat: Thursday, July 13, 2006 2:54 PM


Nivel: Senior

Intrat: 2/13/2006
Postari: 6678
Andismom wrote:

... am o vecina care chiar azi imi zicea:"a, pai eu am nascut in 15 minute, m-a cusut, am stat in fund din ziua nasterii, am ajuns acasa si acolo copila nu tu colici, nu tu tipat, somn, papa, somn, papa... copil cuminte, mananca tot, frumos, nu tipa, doarme, e vesela!"!!! va jur va imi venea sa o omor in mijlocul strazii azi!!!! banghead banghead banghead banghead banghead banghead



Si esti tu asa de sigura ca toata relatarea asta este adevarata?Te intreb pt.ca pe undeva trebuie sa existe cate o minciunica strecurata.Si eu m-am intrbat de mii de ori de ce unele dom'le in sarcina au trecut precum gasca prin apa, nu tu dureri, nu tu emotii, nu tu contractii, ba au mai si nascut extrem de usor, si dupa nastere plozii dormeau neintorsi din primele zile, mancau de rupeau, nu tu colici si tot tacamul.Nu crezi ca aceste mamici perfecte cu copii perfecti sunt un mit?Sau o mare gogoasa?

Uite, ma iau drept exemplu pe mine: am avut o sarcina grea, kiar foarte grea, cu internari si contractii, si repaos la pat la greu, dar, ca o compensatie, am nascut usor.Dupa nastere copilul a avut colici de numa', dar, iar ca o compensatie, mai tarzior a mancat bine, fara mari nazuri, a dormit noaptea de la o luna jumate.Vezi tu, lucrurile ti le da Dumnezeu astfel incat sa ekilibreze balanta.

In skimb o prietena a mea a avut o sarcina ca in basme, fara dureri sau interventii medicale, in skimb in primele 4 luni de la nastere numai ea stie ce a tras nu numai cu copilul (nopti nedormite, colici si lipsa dorintei de a suge a sugarului), dar in special cu epiziotomia care a trebuit recusuta de 2 ori (la 6 saptamani de la nastere de catre medicul cu care a nascut si la 4 luni de catre un alt medic mai competent care in sfarsit a cusut-o cum trebuie).

Deci, iarasi lucrurile se compenseaza cumva....numai ca noi, in disperarea si oboseala noastra nu ne mai gandim ca toate, dar absolut toate greutatile le primim pe merit, si nu pt.a ne simti si mai doborate, ci pt. a ne intari, pt.a ne ambitiona de a merge mai departe.

Ce sa mai spun, Andismom, sunt sigura ca iti este foarte greu...si eu am avut in primele 2 luni intrebari de genul"cine m-a pus sa fac copii, ce a fost in capul meu..." si cate si mai cate si imediat imi parea rau, ca numai eu stiu cat mi-am dorit copilul asta...dar...asta a fost sa fie la mine.

Poate daca sotul te-ar mai skimba din cand in cand, sa ai putin timp si pt.tine, macar numai o ora-doua sa dormi, sa pleci la parintii tai o zi intreaga, sau sa mergi sa iti cumperi ceva dragut, sau sa iesi cu o prietena buna pe umarul careia sa plangi sau sa te descarci...poate ti-ar fi mai bine.

Nu stiu ce sa iti spun...pentru ca sunt unii copii "teroristi" pana cand cresc marisori, dar teroristi sau nu, sunt carne din carnea noastra, sange din sangele nostru si, de ce sa nu o spunem p'a dreapta: cu cine seamana copiii nostri?Nu tot cu noi?Cu noi mamele, dar deopotriva si cu tatii lor, ca doar nu singurele am conceput copiii...

E usor sa spui cuiva "ai rabadare, draga, va trece, si o sa razi cu lacrimi cand iti vei aminti de durerea prin care ai trecut"...Eu imi amintesc de momentele grele din viata de mamica cu emotie si ...cu inima stransa, caci imi dau seama ca momente cruciale in cariera de mamica sunt la tot pasul.Ca nu doarme, ca e bolnavior, ca are rosu in gat, sau febra sau ii ies maselele, pt.noi, mamicile, oricat de mult sau putin ar dura perioada de criza, tot interminabila va fi...pt.ca punem la suflet tot, pt.ca ajungem sa traim prin brotaceii astia mici care uneori ne astupa urekile cu oracaieli, cu maraieli, cu nazuri, cu refuzuri la macare, cu plansete.Traim prin ei, cu ei, PENTRU EI.

Cand te simti sleita de puteri, cand simti ca te paste o noua criza sau depresie, lasa copilul 2 minute, du-te in bucatarie cu albumul de poze din timpul sarcinii si din perioada imediat urmatoare nasterii.Vei vedea cum te vei umple de dragoste, de nostalgie...si astfel te vei intoarce la micul urlator parca cu bateriile putin incarcate de mai multa dragoste si intelegere pentru ceea ce ce este copilul tau.Priveste-ti copilul si gandeste-te ca asa cum este el, ai fost si tu.Si tu ai fost ingrijita si tolerata si iubita si, poate uneori hmmm...blamata putin pt.nazurile tale de sugarsic ....acum e randul nostru sa avem grija de altii.

Capul sus, Andismom, esti MAMA si copilul tau are nevoie de o mamica intreaga la minte, bine dispusa, odihnitasic !In mod sigur exista o cale de a-ti reveni, si daca tu nu o intrezaresti, iti spun cu mana pe inima:cere ajuotr specializat, ca depresia te poate afecta atat pe tine, cat si dezvoltarea copilului, dar si relatia de cuplu.Daca sotul sau o ruda nu te pot ajuta, poate o consiliere psihologica te-ar ajuta intr-o oarecare masura....

S-auzim de bine cat mai curandangel !
Andi&Mariuca
Postat: Thursday, July 13, 2006 3:46 PM


Nivel: Senior

Intrat: 2/14/2006
Postari: 5089
Multumesc fetelor de raspunsuri... si, Stele, ai mare dreptate in multe din ceea ce ai scris... toate aveti dreptate dar.. sper sa imi fie si mie mai bien odata si odata...pupici
stele_pe_cer
Postat: Thursday, July 13, 2006 4:03 PM


Nivel: Senior

Intrat: 2/13/2006
Postari: 6678
pupici


stele_pe_cer attached the following image(s):
happy summer.gif

Utilizatori in acelasi subiect
NU poti posta subiecte noi in acest forum.
NU poti raspunde la subiecte in acest forum.
NU poti sterge postari in acest forum.
Nu poti edita postari in acest forum.
Nu poti crea sondaje in acest forum.
Nu poti vota in sondaj in acest forum.
Printeaza subiectul
RSS Feed