
 Nivel: Avansat
Inregistrat: 6/8/2010 Mesaje: 2562
| Si daca e un copil mai inchis in el si nu spune ! afli tu de la profesori , de la colegi ? Tu crezi ca esti un parinte perfect ca-l ajuti ca-i esti alaturi dar pentru ca parintii il si cearta pe copil de teama el nu se destainuie !Ce faci cind afli ? |
|

 Nivel: Senior
Inregistrat: 3/2/2011 Mesaje: 5536
| endy wrote:!Ce faci cind afli ? Aici este aici! majoritatea nu spun, afli de la profesori, medici sau politie! Cat am fost in spital am vazut fel si fel de situatii de felul asta si nu m-am putut opri sa ma intreb: "ce as face daca....?" |
|

 Nivel: Avansat
Inregistrat: 8/11/2010 Mesaje: 2334
| Pai e normal sa fii suparat si sa mai si certi, important e cum o faci...Iti iesi din pepeni si certi dar cand te linisteti te duci si discuti cu copilul, ii ceri scuze (chiar daca unora li se pare depasit), ii vorbesti ca unui adult, ii explici ca te-ai simtit tradata, ca te-ai asteptat sa vina la tine sa-ti ceara sfatul pt ca chiar daca nu-ti place ce-a facut il ajuti neconditionat, ii explici de ce esti suparata, pt ce a facut, pt ca ai aflat de la altii, pt ca a pus in pericol viata cuiva sau a lui etc etc, principalul motiv care ti-a starnit furia. SI la urma urmei ce daca iti spun profesorii sau colegii sau vecinii binevoitori? Ce poate face un copil intr-atat de rau incat sa nu-l mai iubesti, sa-l renegi, sa refuzi sa-l ajuti?? Mie putin imi pasa de ce crede lumea, de ce parere au unii sau altii, pe mine ma intereseaza odrasla mea, sa-i fie ei bine. Un parinte isi da seama de schimbarile din viata copilului/adolescentului mai ales daca locuiesc impreuna, e mai greu pt cei care au parinti divortati si impart custodia, se duce cand la unul cand la altul si uite asa nu-l mai poti "citi" pe copil. Si trebuie sa-l CREZI pe copil, chiar daca uneori ai impresia ca te minte, daca te minte si-l prinzi mai tarziu ai subiect de discutie, dar nu-i pui la indoiala prea tare ce spune, macar in fata lui. Eu am patit in adolescenta mea sa nu fiu crezuta cand am spus adevarul, o data mi-a tras maica-mea o mama de bataie de si acum o tin minte si acum ii reprosez intamplarea respectiva, mai in gluma, mai in serios. Alta data a venit una bucata vecina tot asa, cu "sa vezi ce-a facut fii-ta" insa spre surprinderea tuturor i-am sarit in cap femeii pt ca mintea cu nerusinare, ca deh, adultul zice adevarul cica...Mai mult inclin sa cred un copil pt ca nu-l duce mintea la atatea si atatea prostii cum duce mintea pe-un adult, la adolescent e mai dificil putin ca-i merge mintea mai repede insa tot il prinzi daca e cazul.
Eu nu cred ca exista parinte perfect sau metoda perfecta de educare... |
|

 Nivel: Membru
Inregistrat: 3/20/2013 Mesaje: 28
| mikaela wrote:Mai mult inclin sa cred un copil pt ca nu-l duce mintea la atatea si atatea prostii cum duce mintea pe-un adult, la adolescent e mai dificil putin ca-i merge mintea mai repede insa tot il prinzi daca e cazul.
Si in cazul meu la fel a fost, sunt vecini "binevoitori" care tin neaparat sa bage zazanie in alte familii. Sau care vad prost sau li se pare. Sau caroralor li se pare deplasat ceva ce tie nu-ti pare si de aici fac un intreg bulgare de zapada pana si ei ajung sa creada ce spun. Cred eu ca nici nu ar trebui sa ne intereseze alti oameni si pareri in afara de cei din familia noastra apropiata. Ca pana la urma, dupa atatia ani de convietuit impreuna si observat atent, ajungi sa-ti dai seama si cand copilul te minte la cele mai inocente si mici lucruri, n-ai nevoie de altii sa-ti spuna si, uneori, nici de el.
Si cand simti ca ceva e in neregula, il intrebi cum l-ai putea ajuta, desi tu stii deja cum. Dar cat sa stie si el ca esti acolo. |
|

 Nivel: Senior
Inregistrat: 3/2/2011 Mesaje: 5536
| La noi a fost simplu cu asta. Legal! Cand cineva a reclamat ceva despre copiii nostri , nu a fost acceptat decat daca a venit cu probe si martori. Dar in majoritatea cazurilor au fost doar vorbe. Fireste, am luat nota de ceea ce ni s-a spus (fiindca exista posibilitatea sa fie ceva just), dar nu am acuzat copilul fara dovezi concrete. Si a fost bine asa! |
|

 Nivel: Avansat
Inregistrat: 6/8/2010 Mesaje: 2562
| Fetelor dragi aveti foarte multa dreptate ! |
|

 Nivel: Senior
Inregistrat: 3/2/2011 Mesaje: 5536
| Vin cu o intrebare: Cum procedati sau ati proceda cand copilul va provoaca autoritatea, incercand sa vada cat de mult poate "intinde coarda"? Intrebarea a venit in mintea mea in urma unei discutii dintre doua fete pe care am surprins-o (fara sa vreau ) Una dintre ele spunea: "— Hai diseara la discoteca? — Nu pot, ai mei vor sa fiu la 9 seara in casa(nu reproduc epitetele la adresa "alor ei") — Fata, proasta esti! Te invat sa faci cum am facut eu! Am venit intr-o seara pe la 12 noaptea! Scandal monstru! A doua seara , la fel! M-au incuiat in casa si m-au pedepsit! Am mai facut de vreo doua ori asa si, in final, au lasat-o jos! Acum lipsesc si toata noaptea daca vreau!" |
|
 Nivel: Senior
Inregistrat: 6/20/2008 Mesaje: 5142
| Eu cred ca minte.Parintele care o inchide in casa si face scandal "monstru" nu cedeaza asa usor, gaseste metode .
|
|

 Nivel: Senior
Inregistrat: 3/2/2011 Mesaje: 5536
| Posibil si asta! Se stie ca tinerii se grozavesc mult! Sunt, insa , si multi parinti care isi cedeaza pozitia, neavand taria necesara sa li se opuna (am vazut destule cazuri pe la sedintele cu parintii de la liceu) Totusi, daca forteaza nota, cum ar trebui sa ne purtam ca sa ramanem in raporturi amicale? Personal , eu sunt de partea masurilor radicale, asta insemnand pentru mine "dragoste" si "prietenie". Stiind ca este ceva care duce la rau, nu ii pot permite sa il faca in numele "prieteniei", in acelasi fel in care nu ii permit unui copil mic sa atinga usa de la soba fierbinte. Normal, vorbesc de lucrurile care pot avea implicatii grave, nu de toate prostiile! Chiar daca pe moment ma percepe ca pe un adversar, cu timpul sper ca va realiza adevaratul inteles al atitudinii mele. |
|
 Nivel: Senior
Inregistrat: 6/20/2008 Mesaje: 5142
| Mie Diana imi testeaza rabdarea si limitele in privinta hainelor.Ea cumpara haine doar in prezenta mea ,asa invata ce e voie si ce nu e voie, noi in casa avem un "dress code " in care am inclus pantalonii scurti cu mare greu dar a fost un compromis.Diana e dezvolatata ,nu mai apare ca un copil de asta tre sa se imbrace cu atentie sa nu cada in vulgar...e inalta si are de toate daca ma intelegeti...hainele le alege ea dar eu dau aprobarea.Nu va spun cum ma testeaza ce topuri imi aduce ,eu le zbor urgent daca nu corespund . |
|
|