Crize: "numai cum vreau eu!"
Subiectul anterior · Subiectul urmator
bulinutza
Scris: Monday, March 28, 2011 3:19 PM
Avatar
Nivel
Nivel: Avansat

Inregistrat: 10/14/2007
Mesaje: 3780
Azi am iesit la plimbare cu caruciorul...N-a protestat deloc, a stat cuminte...cred ca asta este solutia temporara...pana ne mai calmam...:018:

In piatza fiind, 2 vanzatore isi atrageau atentia una alteia: "Marioara, uite fetitza care se trantea pe jos ieri..."rambo ca sa vedeti cum ne stie tot cartierul deja...banghead banghead banghead
Mela
Scris: Monday, March 28, 2011 5:14 PM
Nivel
Nivel: SMARALD

Inregistrat: 11/19/2006
Mesaje: 13514
Bulinutza,ia nu mai pleca urechea la vorbe,parca Marioara si X-uleasca au fost mai cuminti bataus
legat de trantitul pe jos,cu Lara si cu Mihaita am aplicat aceeasi tactica,in momentul in care s-au aruncat am plecat,n-am stat nici o secunda,nu am ras,nu am zambit,nu i-am certat,nu le-am spus sa se ridice,am plecat de langa ei,mi-am gasit ceva de facut.Lara a incercat de 2 ori si gata,n-am mai avut faze de genul,Mi s-a aruncat de tot de 2-3 ori,stiu si exact locul din casa in care a facut-o prima data sic l-am ignorat toti si din fericire am trecut de episoadele astea.
bine,sa nu crezi ca nu fac fitze uneori cand suntem afara sau in magazin,asta se intampla mai ales daca sunt obositi,atunci nu-s asa intelegatori si rabdatori ca de obicei...
cute_babies_of_mine
Scris: Monday, March 28, 2011 7:02 PM
Avatar
Nivel
Nivel: MEMBRU FONDATOR

Inregistrat: 4/4/2006
Mesaje: 8978
Vaiiiii, Bulinutza! Da' Maria Sa CARTIERUL te ajuta sa iti cresti si educi copilul? Ia nu mai pleca tu urechea la toate tzatzele din piata care ar comenta si daca ti-ai lasa copilul pe jos si ai pleca, asa cum a sugerat si Mela, si te-ar considera mama denaturata. Si eu, spre marea mea rusine, inainte de a avea copii, judecam mamicile ce isi lasau copiii sa planga in carucior si ma gandeam ca sunt denaturate. Ce e asa greu sa-l iei in brate si sa-l alinti???? Acum am doi copii si perspectiva e total schimbata...
Daca va ajuta caruciorul, apeleaza o perioada la el. Incearca acasa sa o obisnuiesti cu expreisa "o data si gata!", atunci cand mananca, cand va jucati repetitiv, astfel incat sa ajunga in curand sa stie ca mai face un lucru fix o data si gata (ultima lingura de mancare, ultima gadileala inainte de nani, etc.) Preavizul la copii functioneaza. Daca nu... lasatul lor in parc, pe rampa, etc si plecat. Corelate, copilul va intelege pe la 18 luni ca a gresit el. Multa rabdare iti dorim!pupici
serarg
Scris: Monday, March 28, 2011 7:36 PM
Avatar
Nivel
Nivel: Avansat

Inregistrat: 9/10/2010
Mesaje: 3227
bulinutza!
doctora lui rares mi-a spus odata ca un copil prea cuminte e bolnav sau terorizat
si-am sa-ti dau exemplu de aseara
m-am intors de la conferinta franta de oboseala,pe langa faptul ca nu a vrut sa comunice cu mine telefonic ,cat timp am fost plecata,aseara mi-a raspuns doar cu nu
chiar si cand a vazut ca i-am adus un joc pe care-l dorea(rasplata fiindca fusese cuminte o saptamana si indeplinise ce-l rugasem)mi-a spus ca lui nu-i place si pot sa-l arunc,drept care l-am lasat in pace ,dar i-am precizat ca nu-l voi arunca si-l voi da unui copil care-l va folosi si se va bucura
s-a cam suparat,eu am continuat sa-l ignor,dar m-am purtat normal
dimineata mi-a spus ca nu ma mai lasa sa plec si ca ma roaga sa-i las lui jocul,fiindca aseara era suparat pe "seviciul meu"precizez ca are 4 ani si 5 luni,asa ca multa rabdare-ti doresc,crede-ma sunt singura si cateodata imi venea sa-l las in casa si sa plec
cea mai grava pedeapsa e sa ridic tonul la el,de batut nu l-am batut ,fiindca nu consider ca da roade asa ceva si nu fac decat sa-i imprim un comportament agresiv,asa ca atunci cand se tranteste ,incearca ,indiferent cat iti e de greu s-o lasi acolo si eventual sa-i spui:eu am plecat ,am ceva de facut,etc....vei vedea ca cea mai mare pedeapsa e sa nu obtina atentia ta,in timp,daca-i vei explica atunci cand se calmeaza calm si pe un ton jos va intelege ca a gresit
cat despre individele din piata,chiar nu ai de ce sa te consumi,ori nu au avut copii,ori i-au terorizat cu bataia
bulinutza
Scris: Monday, March 28, 2011 8:43 PM
Avatar
Nivel
Nivel: Avansat

Inregistrat: 10/14/2007
Mesaje: 3780
Mai, dragelor...la noi faza cu "lasatul si plecatul" nu merge...Am incercat-o zilele trecute. Am lasat-o de cateva ori pe jos si ne-am indepartat...stiti care a fost reactia ei??? Fugutza exact spre locul de unde vroiam sa plecam: scari, rampa, alimentara...De abia a prins-o Alin.

Vad ca se extind crizele astea si in casa acum. In seara asta de exemplu s-a aruncat pe jos cand am luat-o de manutza sa mergem la nani. Probabil ca trebuia sa o las acolo si sa plec....uff Eu am luat-o si am tarat-o pana in camera si i-am explicat ca e ora de nani si nu avem ce negocia...sorry1

Offff....e dificil...Si sunt mamica incepatoare...Imi dau seama ca e doar inceputul, dar uneori mi se pare ca e asa greu si vreau sa procedez cum e mai bine...si nu stiu cum e mai bine...plans plans plans


Multumesc tuturor de sfaturi...Trecem noi si peste asta!!:018:
Ely
Scris: Monday, March 28, 2011 9:52 PM
Avatar
Nivel
Nivel: Senior

Inregistrat: 3/2/2006
Mesaje: 5605
Ah Bulinuta ce te inteleg.Noi am inceput rau de tot,clar ca nu mai stiu ce sa-i fac tipa din orice , eu zic ca deocamdata nu avem cu cine ne intelege,inca nu stiu de lasat si plecat ca ei merg tot acolo unde vor asa cum ai si mentionat mai sus scari,rampe etc.Al meu bebe a tipat azi in carut cu lacrimi de crocodilñ se uita lumea la noi, dar ce sa fac,merg inainte cine intelege bine cine nu, nu.uff
bulinutza
Scris: Monday, March 28, 2011 10:03 PM
Avatar
Nivel
Nivel: Avansat

Inregistrat: 10/14/2007
Mesaje: 3780
Ely, ce bine e sa vad ca mai patesc si altii la fel...Si ma gandesc ca nu intelege inca si incerc sa am rabdare si continui sa-i explic, ca si cand ar intelege...hohot
Mela
Scris: Monday, March 28, 2011 10:14 PM
Nivel
Nivel: SMARALD

Inregistrat: 11/19/2006
Mesaje: 13514
Ely,crezi tu ca nu inteleg,sunt mai smecheri,mai isteti decat iti dai seama ras
bulibuli
Scris: Friday, November 8, 2013 5:27 PM
Avatar
Nivel: Maestru

Inregistrat: 3/17/2008
Mesaje: 9649
Eu cautam un subiect sa ma plang nu neaparat de crizele de personalitate ale copilului, ca am inteles ca e varsta, e normal... ci de faptul ca nu sunt eu in stare sa le fac fata. Nu am destula rabdare si calm si-mi reprosez asta mereu. Ca nu am motive sa fiu atat de nervoasa, ca am un copil cuminte per ansamblu, ne lasa sa dormim noaptea, nu e urlacios de felul lui, nu suntem obositi si tracasati, nu am nicio scuza. Azi m-am pierdut rau cu firea si l-am articulat (da, eu, care mi-am jurat de mii de ori ca n-am sa fac asta niciodata), mi-am iesit din minti pur si simplu si i-am ars o palmuta peste fata...Cray Si nu merita asta, e un copil tare bun care ma bucura in fiecare zi, are si el o iesire si eu gata, cedez nervos. Nu stiu cum sa fac sa nu mai fiu asa nervoasa, sa am rabdare mai multa cu el, cu mine, cu toate... Abia astept sa se trezeasca sa-l strang in brate, sa-i cer iertare si sa-i spun cat il iubesc. Sunt cea mai rea mama...
shirel
Scris: Friday, November 8, 2013 9:04 PM
Avatar
Nivel
Nivel: SMARALD

Inregistrat: 7/22/2007
Mesaje: 11813
bulibuli wrote:
Eu cautam un subiect sa ma plang nu neaparat de crizele de personalitate ale copilului, ca am inteles ca e varsta, e normal... ci de faptul ca nu sunt eu in stare sa le fac fata. Nu am destula rabdare si calm si-mi reprosez asta mereu. Ca nu am motive sa fiu atat de nervoasa, ca am un copil cuminte per ansamblu, ne lasa sa dormim noaptea, nu e urlacios de felul lui, nu suntem obositi si tracasati, nu am nicio scuza. Azi m-am pierdut rau cu firea si l-am articulat (da, eu, care mi-am jurat de mii de ori ca n-am sa fac asta niciodata), mi-am iesit din minti pur si simplu si i-am ars o palmuta peste fata...Cray Si nu merita asta, e un copil tare bun care ma bucura in fiecare zi, are si el o iesire si eu gata, cedez nervos. Nu stiu cum sa fac sa nu mai fiu asa nervoasa, sa am rabdare mai multa cu el, cu mine, cu toate... Abia astept sa se trezeasca sa-l strang in brate, sa-i cer iertare si sa-i spun cat il iubesc. Sunt cea mai rea mama...


Iubita mea mamica linisteste-te se mai intampla sa fim si mai nervoase sau cum spun eu sa nu fiu in toane bune si chiar atunci copilul sa ne faca ceva care nu ne convine dar asta nu inseamna ca esti o mama rea ci din contra esti o mama buna care stie ca are un copil bun si educat si pe care il iubeste muult.De multe ori noi suntem cateodata preocupate de atatea ganduri si probleme si ne putem pierde rabdarea atunci cand ne este pusa in pericol sic ras mi se intampla si mie cateodata acest lucru ...nimeni nu este perfect nici copilul si nici noi parinti.Daca vrei sa ai mai multa rabdare trebuie sa iti mai faci un copil si cat mai repede sa vezi atunci cum nu te mai aprinzi asa de repede de la nimic.ras La 4 ca la mine devii cel mai calm si cel mai pasiv parinte toate trec asa de repede ca nici macar nu ai timp sa te innervezi,crede-ma intelegi cat de scumpe sunt si clipele astea de nervi si cateodata chiar le si apreciezi.Te pup ,fa asa cum crezi tu du-te si da-i un pupic si o lunga imbratisare si spune-i cat de mult il iubesti sunt sigura ca mereu vei fi iertata si ca el de mult a uitat incidentul .computerlove computerlove
aurishta
Scris: Saturday, November 9, 2013 12:07 PM
Avatar
Nivel
Nivel: Senior

Inregistrat: 3/2/2011
Mesaje: 5536
Buli, draga, cred ca nu exista mama care sa nu se fi pierdut cu firea macar o data, ca sa regrete mai apoi! Asa cum spunea si Shirel, pe masura ce capeti "vechime" distingi mult mai bine situatiile , te obisnuiesti cu ceea ce presupune dezvoltarea caracterului unui copil si nu iti mai sare tandara asa usor!
Cand primul meu copil era mic, credeam ca totul depinde de mine...ca si cum as baga stick-ul si el sa faca intocmai...Datorita acestei gandiri am facut multe greseli de care mi-am dat seama destul de repede, din fericire. M-am maturizat si eu, odata cu copiii mei. La al cincilea copil, adica acumras , sunt cea mai calma fiintasic , trebuie sa fie ceva foarte grav ca sa ma enervezsic ...
As recomanda ceva, nu numai tie, dar fiecarei mame, ca sa isi puna o regula pe care sa o respecte, indiferent de situatie: Daca te-ai enervat, sub nici o forma nu pune mana pe copil. Mai bine sa treaca nesanctionata o greseala de-a lui decat sa se intample ceva ireparabil. Se stie ca la nervi tindem sa ne pierdem controlul si asta poate avea consecinte grave...se spun cuvinte grele....poate se ajunge la mai mult decat o palmuta....se pot produce leziuni fizice si sufletesti pe care ar fi de preferat sa le evitam. Eu nici cu sotul nu discut daca sunt nervoasa.....astept sa ma calmez,abia apoi stam de vorba.....este un principiu care ne fereste de multe necazuri.
Si, daca totusi gresim, asa cum povesteai tu, Buli, musai sa ne cerem iertare...coeur coeur Si,cum spunea Shirel, un fratior pentru Bibi schimba multe coeur coeur
bulibuli
Scris: Saturday, November 9, 2013 3:05 PM
Avatar
Nivel: Maestru

Inregistrat: 3/17/2008
Mesaje: 9649
Hmmm, deocamdata nu am curajul si puterea pt al doilea copil. Nu ma simt in stare, mi se pare f greu de cand am inceput serviciul sa-mi gasesc timpul, calmul, echilibrul de altadata. Plus ca.. eram asa fericiti cand eram doar noi 3, lipsa intimitatii isi pune si ea amprenta... sunt constienta de ce sunt asa tensionata si realizez ca nu e vina copilului, nici macar nu ma supara asa tare crizele de plans si trantit pe jos. Mi se par.. copilarii.. il ajut chiar sa se tranteasca pe jos "controlat" ca sa nu se loveasca, dupa care-i spun PA si-l las acolo... uneori functioneaza.. ceea ce ma scoate din sarite e scuipatul (la masa), aruncatul obiectelor la nervi (sotul zice ca de la mine mosteneste nervisorii) si aruncatul cu mancare pe pereti. Ieri ma enervasem cumplit dupa o serie de astfel de mici obraznicii la care am incercat sa-mi pastrez calmul si el a venit cu cireasa de pe tort: a aruncat carnea din ciorba pe jos NuImiPasa de mi-a crescut tensiunea instantaneu... offfff... ma sperie reactia mea pt ca 1. stiu ca nu rezolv nimic, ba mai rau fac (pranzul a fost un esesc total dupa evenimentul asta), 2. mi-e teama sa nu-l ranesc fara sa vreau, 3. nu vreau sa-mi descarc nervii pe copil, mi-am promis asta!! E copilul meu, e cel mai important si pretios si iata ca ma enervez protejandu-i pe altii pe care nu dau 2 bani de fapt.. si imi vars frustrarile pe el, chiar daca de cele mai multe ori doar verbal, tot nu-i bine, nu merita el asta.

Si totusi.. nervii.. ce facem cu nervii?? Cum scapam de ei, pe unde-i ascundem, cum ii camuflam? De multe ori cred ca ma simte si e si el mai irascibil, face mici obraznicii tocmai pt ca-mi simte incordarea, mi se pare ca ma citeste asa de bine, stie exact cand sa intinda coarda sa se rupa.. ma testeaza. E oglinda mea. Isi manifesta iritarea, exact cum ma simt eu in interior cand mai am putin si explodez!
aurishta
Scris: Saturday, November 9, 2013 5:02 PM
Avatar
Nivel
Nivel: Senior

Inregistrat: 3/2/2011
Mesaje: 5536
Buli, solutia pentru asta este sa il "antrenezi" sa nu mai faca . Odata ce vei percepe asta ca pe o minunata ocazie de a-l educa, nervii isi vor rari "vizitele"ras . De pilda, daca arunca mancarea pe jos, atentioneaza-l o data. Daca repeta, ia-i mancarea si da-l jos de la masa. Nu ii da multe explicatii, ci doar una simpla, de genul: "arunci mancarea, deci nu ti-e foame. Vei manca mai tarziu, cand te hotarasti sa fii serios" Nu face compromis cu regulile si vei avea rezultate. Fireste, nu va asculta din prima, copilul mic are nevoie de un timp ca sa "proceseze" noile reguli, dar vei observa ca deodata se va conforma. La copiii mei am observat ca intelegerea si ascultarea de o anumita regula se instala in max 3 saptamani. Poate ti se pare crud, dar nu este, crede-ma, este doar educatie. Fara nervi, fara zeci de explicatii si rugaminti....este calea cea mai scurta. La fel este cu orice alt lucru deranjant. Daca tipa ca sa obtina ceva si nu va primi nici o data, va percepe ca trebuie sa schimbe ceva. Copiii mici sunt mult mai inteligenti, receptivi si cooperanti decat par. Asa cum bine ai observat, iritarea ta il provoaca pe el si , invers, calmul tau il calmeaza si pe el.
bulibuli
Scris: Saturday, November 9, 2013 10:42 PM
Avatar
Nivel: Maestru

Inregistrat: 3/17/2008
Mesaje: 9649
Exact asa si fac, dar cu mine mananca doar in weekend si in concediu, in rest e cu bunica... chiar nepotelul meu a remarcat cand era la noi, m-a intrebat: "de ce cand mananca bibi cu tine nu are nevoie de jucarii si desene animate ca atunci cand ii da mamaia sa manance? "... Bunica nu concepe sa dea jos copilul din scaunel inainte sa pape tot din farfurie. Bine, nici eu nu-l las flamand, dar nici nu-l pot lasa sa-si faca de cap. Incerc intai sa-i distrag atentia, de cele mai multe ori merge asa iar daca nu, ii dau un ultimatum si pa - nu ti-e foame nu mananci. Bunica ramane perplexa cand vede ca-l iau de la masa flamand.. bine, sunt situatii si situatii, se mai intampla sa nu-i placa mancarea, incerc sa-i dau gust sau sa-i dau altceva, trebuie sa respect si gusturile lui ca e marisor deja nu mai e bebe, nici mie nu mi-ar placea sa ma forteze cineva sa mananc ce nu-mi place.
aurishta
Scris: Sunday, November 10, 2013 8:27 AM
Avatar
Nivel
Nivel: Senior

Inregistrat: 3/2/2011
Mesaje: 5536
Intr-adevar, este o mare problema cand copilul sta cea mai mare parte a timpului cu altcineva.....la chestia asta nu ma pricepnewno fiindca eu am stat tot timpul cu copiii mei, am avut "painea si cutitul", cum se zice, si m-am "razboit" mereu cu interventiile altor persoaneduel
Utilizatori in acelasi subiect
NU poti posta subiecte noi in acest forum.
NU poti raspunde la subiecte in acest forum.
NU poti sterge postari in acest forum.
Nu poti edita postari in acest forum.
Nu poti crea sondaje in acest forum.
Nu poti vota in sondaj in acest forum.