Andra, 8nca nu am gasit un nume pentru micuta nu reusim sa ne punem de acord
Mie imi plac Ania, Ariana, Anisia. Sotului nici una din variantele mele. Am citit zeci de liste cu nume si parca nimic nu ni se pare potrivit

Georgiana, bine punctat nu vreau sa fiu extremista in nimic ce il priveste pe cel mic, dar incerc sa il feresc de ce consider eu nesanatos cat de mult pot. Merg pe principul "nu stie, nu cere", care inca functiineaza ,fiind mititel (asta si pt tv, zahar, alte gageturi, etc). Cu tv-ul ma frustreaza ca ne-am descurcat de minune fara el, pana sa fiu nevoita sa il aprind. Si voiam sa aman cat de mult momentul, gen dupa inceperea gradinitei . Dar ma gandesc ca orice invat are si dezvat si dupa ce imi voi intra in mana cu cea mica, vom renunta, din nou, la el.

Andra, Alina, cum spuneam....dezamagirile vin din asteptari. Sunteti dezamagite de ce va spun sau spun altora cei din jur(in cazul asta soacrele) pentru ca aveti asteptarea sa va inteleaga, sa empatizeze, sa va certifice stilul de parenting si faptul ca faceti o treaba minunata cu cei mici.
Acum, cred ca este o problema a generatiei trecute in mare parte pentru ca am observat ca majoritatea parintilor nostri nu au capacitatea de a empatiza. Si totul se trage de la modul in care au fost crescuti. Pur si simplu astea le sunt limitele si indiferent de argumente si explicatii, nu pot pricepe mai mult. Orice parinte isi doreste sa isi creasca copiii mai bine decat au fost ei crescuti, iar asta e valabil si pentru ei. Sunt convinsa ca traumele copilariei noastre sunt o nimica toata pe langa cele ale copilariei lor.
Copilaria ne marcheaza profund(cu bune si rele) si necesita efort sustinut pentru a vindeca ranile si pentru a ne infrana impulsurile.
La fel de important ca renuntarea la asteptari este sa va dati seama si ce anume duce la astfel de discu?ii si reprosuri. La mine am observat ca porneau de la plangerile mele "nu am reusit sa fac x lucru pt ca P a fost marait", "nu am terminat mancarea pt ca P a vrut numai in brate"...si de aici, in loc de intelegere si empatie (cum ma asteptam) aveam parte de aceleasi "sfaturi" ca voi "lasa-l sa urle, ca face plamani", "ce atat tinut in brate, ca daca e dupa ei nu mai faci nimic", " ii dai doua si se potoleste"...ca doar ei asa au procedat.
Deci eliminand a?teptarile si plangerile mele, am eliminat discutiile ce imi faceau rau si dezamagirile.

In tot acest proces m-au ajutat mai multe informatii, pe care vi le recomand cu drag.
Prima a fost cartea "secretele intregii vieti". Nu este wow, dar a fost cea care mi-a aprins dorinta de schimbare, de autocunoastere.
Apoi am ascultat filmuletele despre oglinzile eseniene a lui Edith Kadar(pe youtube). Care au fost ca un aha si mi-au schimbat mult perceptia despre om si despre viata.
Au mai fost ceva carti de spiritualitate, ca m-au ajutat in procesul meu de vindecare.
Si o tehnica, pe care am vazut-o pe fb, explicata de un psiholog, care mi-a schimbat mult in bine relatia cu sotul si nu numai. Se numeste tehnica "eu" si pp sa te raportezi la tine, atunci cand ai nemultumiri vsv de ceilalti. Adica, in loc sa spui "iar ai lasat rufele imprastiate si masa murdara"(repros, atac) sa spui "uite, eu ma simt neapreciata cand....". Il loc de "parca vorvesc degeaba, niciodata nu asculti ce spun"(repros, atac) sa spui" eu ma simt neascultata, neîn?eleasa cand...". M-a uimit cat de bine functioneaza, cu sotul in primul rand, dar o voi aplica pe viitor si cu cel mic.
Si ultima este terapia iertarii. O gasiti pe internet ca ho'oponopono si puterea lui "iarta-ma" si "imi pare rau". De cate ori imi reproseaza sotul ceva ce l-a deranjat, dupa un iarta-ma, discutia se termina cu o imbratisare. Plus ca a inceput sa faca si el acelas lucru, nu stiu daca constient, dar ne e asa bine de atunci.
Pe principiul " fii schimbarea care o vrei in lume", va incurajez sa faceti aceste mici schimbari de atitudine si comportament la voi si veti vedea ce rapid ob?ine?i rezultate de la cei din jur.

Andra, 8nca nu am gasit un nume pentru micuta nu reusim sa ne punem de acord
Mie imi plac Ania, Ariana, Anisia. Sotului nici una din variantele mele. Am citit zeci de liste cu nume si parca nimic nu ni se pare potrivit

Pe principiul " fii schimbarea care o vrei in lume", va incurajez sa faceti aceste mici schimbari de atitudine si comportament la voi si veti vedea ce rapid ob?ine?i rezultate de la cei din jur.

Eu nu i-am lasat pe niciounul niciodata cu ea, nu am incredere in ea absolut deloc si cand mergem in vizita la ei gaseste sa ii dea pe sub masa o prajiturica ceva ca e sanatoasa, ce are. Nu respecta absolut deloc modul nostru de crestere. Dar asa cum zice si Georgiana copii ei au fost crescuti de bunici si de sora ei cat era ea insarcinata, ea nu mai are idee nici o farama de cum sunt copiii asa mici si de socru nu mai zic ca numai prin deplasari si strainatate a stat. Dar isi dau si ei cu parerea.. ah cel mare are obiceiul sa repede ca papagalul tot ce zicem noi si socrul de colo ca cum ii permitem sa ne ingane asa, ca ne ia la misto si nu ne respecta copilul. ma luase durerea de cap, mie mi se urca repede tensiunea la replici din astea

Multumesc pentru recomandari, în seara asta ma pun pe cautat.
Da, tin minte si eu ce lista aveam , am ales numele cu 2 minute înainte sa întru în sala de operatie.