Nivel: Avansat
Inregistrat: 2/21/2019
Mesaje: 1779
| Iulia13 wrote:Bine zis Ela  nici noi nu avem ajutor, ce mai sta mama mea o data pe saptamâna câteva ore cu ea, dar în rest cel mai mult cu mine sta.. Cu so?ul, cand o prinde ?i el cum poate, în func?ie de munca. Dar suntem mamici luptatoare ?i putem, mereu vom putea, unele dintre noi au ?i câte 2, 3 copila?i ?i tot pot. Sunt sigura ca ?i noi vom putea cu înca unul  Noi oricum ni-l dorim pe urmatorul în primavara
Oooo, sa vina barza !! |
|
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 11/8/2017
Mesaje: 1158
| Ella30 wrote:Oooo, sa vina barza !!
Doamne ajuta  |
|
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 11/8/2017
Mesaje: 1158
| Ella30 wrote:
Dpmdv cezariana e mai rea. E o operatie care pare banala dar e complicata, se taie si uterul si gandeste te cam cat ii ia lui sa se refaca fata de o cusatura la suprafata. Plus ca cicatricile raman, plus alte implicatii pe care nu le dezvolt acum. Dar cand n ai de ales asta e..
Eu am experimentat si ajutorul si mai nou lipsa lui. Daca stii ca nu si depaseste atributiile ai putea accepta ajutorul.
Subscriu..  |
|
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 9/9/2017
Mesaje: 3991
| Lori wrote:Draga de tine...Uite, nici noi nu am avut ajutor deloc, am fost doar eu cu omul meu, dar suntem mandri ca ne-am descurcat de fiecare data, cand credeam ca nu mai putem, am mai putut un pic...N-o sa uit niciodata cand nu puteam sa ma ridic din pat dupa operatie in primele saptamani, si sotul mi-l aducea noaptea in pat pe puiuta sa o alaptez, de fiecare data cand aceasta plangea...cum ii facea el baie, o imbraca si ii taia unghiutele atat de mici, cum o legana si se plimba cu ea ore intregi pana adormea...Dupa cat de greu a fost la primul, si nasterea si tot, nici eu nu m-am gandit ca as mai vrea unul. Dar cand a implinit 10 luni, m-a lovit asa o strafulgerare ca musai trebuie sa-i facem un frate. Si in luna aceea am si ramas...si am luat-o de la capat, eu si sotul, de data asta avand-o si pe cea mica...si au crescut asa de frumos. Nu zic ca nu a fost greu, si acum e uneori...mai ales cand sunt bolnavi e tare greu...Dar am trecut cu bine prin toate si asta ne-a apropiat si mai mult pe mine si pe omul meu... Si iata-ma visand la al treilea, gata s-o iau din nou de la capat... Tu daca iti doresti inca unul, il vei face daca si cand veti fi pregatiti amandoi, tu si sotul tau, si cand va vrea si el sa vina...Dar eu cred ca acum nu trebuie sa te gandesti la asta, acum trebuie sa te vindeci, fizic si psihic, sa lasi timpul si pe puiul tau sa te invete, sa te ghideze in aceasta minunata aventura... Si inca ceva: sa stii ca nu iti era mai usor cu cezariana, mai ales ca tu ti-ai dorit atat de mult natural. Ai fi trait-o ca pe un esec, si ti-ar fi fost mult mai greu ca acum. Plus ca si operatia aia doare ca naiba, sa nu crezi ca nu... Eu la prima operatie trei saptamani nu m-am putut intoarce de pe o parte pe alta...la a doua a fost mai usor ca deja stiam la ce sa ma astept... Deci...putere, rabdare, multa iubire, si...va fi bine... 
Cred ca e cel mai frumos mesaj pe care l-am citit pana acum pe acest forum! Foarte bine ai punctat anumite chestii.  |
|
Nivel: Grupa mica
Inregistrat: 3/7/2014
Mesaje: 229
| fluturash26 wrote:Cred ca e cel mai frumos mesaj pe care l-am citit pana acum pe acest forum! Foarte bine ai punctat anumite chestii.
|
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 3/21/2017
Mesaje: 2542
| Lori, cam asa a fost si la noi. Cand a facut bebe 10 luni m-am prezentat la dr si i-am spus ca gata vrem bb2, dr a insistat sa astept pana la 1a6l, dar am zis ca nu.. max pana face 1an, fix in luna cand a facut 1 an am ramas, dar nu a fost sa fie.. din fericire am ramas iar si luna urmatoare. Deci cat il iubeam eu pe primul, dar de cand a aparut si bb2 ii ador, nici nu pot descrie in cuvinte sentimentul.. e lucrul care ma implineste cel mai mult, sa fiu zilnic zi de zi cu ei, cu rutina noastra, sa invatam impreuna lucruri noi, sa ne iubim. Luna asta face 2 anisori cel mare, pur si simplu ma topesc cand vine si ma ia in brate  am si momente peste care am impresia ca nu mai pot si zile cand plang si ma enervez si tip, dar seara cand ei adorm imi fur din somnul meu sa ii mai "contemplez" putin si sa ma bucur ca sunt ai mei  |
|
Nivel: Senior
Inregistrat: 8/16/2017
Mesaje: 6009
| alina89 wrote:Adina, prima nastere a fost traumatizanta si pt mine si plangeam cu orele spunand ca eu ce fac acum cum mai fac eu un bebe daca a fost atat de greu si sufeream ca o sa raman cu un bebe, apoi intr-o zi am zis hai sa o facem si pe asta.. si ne adaptam din mers dificultatilor, am trecut prin ce e mai rau deci nu as avea nicio surpriza. Ei si uite ca am avut super sarcina si super recuperare dupa nastere, bebe ff cuminte, doar ca e certat cu somnul.. si uite asa am invins frica nu ea pe mine. Dar dupa ce am iesit din operatie i-am zis sotului ca oricat de mult o sa plang ca il vreau si pe al 3lea sa nu se lase convins niciodata.. cel mai greu mi-a fost sa stau departe de Davidutu mic, imi era un dor teribil de el si acum cel mai greu lucru e tot ca ratez cele mai frumoase momente si lucruri noi invatate.. de toate are parte sotul cu el, dar e greu acum inca cateva luni apoi ma voi bucura cat pot de mult de amandoi. Parca ma aud vorbind pe mine cand te citesc ca exact asa gandesc si eu.Sper din suflet sa gandesc si eu ca tine in timp cand o sa mai imi revin..imi doresc sa fiu puternica cum ma stiu si sa inving si eu frica nu sa ma invinga ea pe mine pt.ca pana la urma este vorba de frica nu de altceva.Te pup |
|
Nivel: Senior
Inregistrat: 8/16/2017
Mesaje: 6009
| Ella30 wrote:Adina se spune ca durerile nasterii se uita. Eu am si uitat cum a fost, trebuie sa fac eforturi sa mi amintesc  mai ca m as apuca si eu sa recitesc ce v am scris in perioada aia dar din cate stiu eu n am povestit cum a decurs totul. Dar nu neg ca la mine a fost f usor, multa lume mi a zis ca nu par deloc operata, n am avut nici o problema sa ma pun in pat sau sa mi iau bebele in brate sau alte complicatii. Asa ca dupa un timp cu siguranta o sa te aud ca ai uitat prin ce ai trecut si ca esti burtica din nou, daca asta va doriti Dpmdv cezariana e mai rea. E o operatie care pare banala dar e complicata, se taie si uterul si gandeste te cam cat ii ia lui sa se refaca fata de o cusatura la suprafata. Plus ca cicatricile raman, plus alte implicatii pe care nu le dezvolt acum. Dar cand n ai de ales asta e.. Eu am experimentat si ajutorul si mai nou lipsa lui. Daca stii ca nu si depaseste atributiile ai putea accepta ajutorul. Am zis pas pt ca am ramas marcata de amnio, nu pt ca a fost grea, chiar n a fost deloc, eu nici antibiotic n am primit cum primesc fetele de obicei dupa. Ideea ca bebe putea avea probleme si presiunea celor din jur sa nu nasc daca are ceva pt ca se va chinui m a marcat. Plus ca am vazut la kineto copii care aveau frati mai mari sanatosi si ei s au nascut cu probleme. Asta m a facut si mai mult sa nu mi mai doresc. Dr mea spune ca am timp sa mai fac pana la 35 ani si cu siguranta o sa ma razgandesc, dar nu cred. Ea zice sa mai fac unul. In acest moment 100% e nu. Cat mai ai pana la control? Daca banuiesti candida eu as suna gineco. Iar pomenesc gelul ala pt spalat, dar nu ma pot abtine, mai ales ca are si o varianta pt candida Acum mi se pare imposibil sa uit dar poate ai dreptate si in timp se uita.Nu sunt prima femeie care a nascut greu si so oprit la un singur copil deci clar daca a avut tupeu sa mai faca a uitat prin ce a trecut.Imi doresc sa fiu tot aici pe forum si sa va spun odata candva ca m-am schimbat in gandire si gandesc iar ca la inceput.Doamne Ajuta La 6 saptamani am controlul,deci mai am inca pe atata si e bine ca inca mai am ate.As vrea sa cada toate,sa se opreasca si sangerarea si sa merg curata la control ca as vrea sa fac si testul pap.O sa o sun sa o intreb ce sa iau pt.mancarime si usturime.Stiu eu de ovulele Cervugid,Polygynax sau Tergynan dar nu as lua fara prescriptie.Mie teama de ceva infectie la cum ma mananca
Poate totusi te razgandesti si tu si ii mai faci o surioara sau fratior Sofiei.Nu e o regula ca ar iesi cu probleme.Nici Sofia nu are probleme de ce ar avea al doilea?nu trebuie sa gandesti negativ.E bine sa aiba un frate sau sora si cand vor creste,vad la mine si fratemeu ce bine e ca suntem doi dar numai daca te simti tu pregatita sa faci pasul,doar atunci sa il faci.Te pup |
|
Nivel: Ambasador
Inregistrat: 2/23/2018
Mesaje: 506
| Adina sa stii ca si eu am avut dureri mari dupa nasterea naturala. Chiar daca la mine travaliul a fost foarte scurt durerile de dupa au durat destul de mult. Si eu ma gandeam in saptamanile de dupa ca nu cred ca as mai putea sa mai fac inca un bebe. Am simtit mult timp efectiv fiecare fir pana s-a vindecat si in exterior si in interior, dar uite ca acum nici nu mai tin minte cum a fost. Imi aduc aminte ca m-a durut rau, dar durerea efectiv nu mi-o mai pot imagina. Chiar e ciudat si e foarte adevarat ca durerile de la nastere (si de dupa) se uita. Altfel cred ca ne-am lua campii
Legat de ajutor, a stat mama cu mine in primele 3 sapt si mi-a fost de ajutor dar de atunci suntem singuri. Mai vine cateodata in vizita dar destul de rar. Si noi facem totul cu bebe. La orice cumparatura, il luam cu noi. A fost peste tot cu noi inclusiv la nunti si botezuri.
E uneori greu, dar ne descurcam pana la urma
Acum spre exemplu trebuie sa imi cumpar rochie pt un botez in weekend, sotul e la lucru schimbul 2 deci ajunge la 21:30 acasa si eu va trebui sa merg singura cu bebe sa imi caut. Mai nasol e ca desi am permis eu nu conduc (nu am mai condus de aproape 10 ani  ) si e mai greu asa de umblat de la un magazin la altul. Dar asta e. Se poate si fara ajutor pana la urma.
Nu as schimba cu nimic in lume viata de acum si ma topesc toata cand imi zambeste, cand il miros, cand ma atinge cu manutele lui mici pe fata atunci cand ii dau laptic. E de vis. |
|
Nivel: Senior
Inregistrat: 8/16/2017
Mesaje: 6009
| Lori wrote:Draga de tine...Uite, nici noi nu am avut ajutor deloc, am fost doar eu cu omul meu, dar suntem mandri ca ne-am descurcat de fiecare data, cand credeam ca nu mai putem, am mai putut un pic...N-o sa uit niciodata cand nu puteam sa ma ridic din pat dupa operatie in primele saptamani, si sotul mi-l aducea noaptea in pat pe puiuta sa o alaptez, de fiecare data cand aceasta plangea...cum ii facea el baie, o imbraca si ii taia unghiutele atat de mici, cum o legana si se plimba cu ea ore intregi pana adormea...Dupa cat de greu a fost la primul, si nasterea si tot, nici eu nu m-am gandit ca as mai vrea unul. Dar cand a implinit 10 luni, m-a lovit asa o strafulgerare ca musai trebuie sa-i facem un frate. Si in luna aceea am si ramas...si am luat-o de la capat, eu si sotul, de data asta avand-o si pe cea mica...si au crescut asa de frumos. Nu zic ca nu a fost greu, si acum e uneori...mai ales cand sunt bolnavi e tare greu...Dar am trecut cu bine prin toate si asta ne-a apropiat si mai mult pe mine si pe omul meu... Si iata-ma visand la al treilea, gata s-o iau din nou de la capat... Tu daca iti doresti inca unul, il vei face daca si cand veti fi pregatiti amandoi, tu si sotul tau, si cand va vrea si el sa vina...Dar eu cred ca acum nu trebuie sa te gandesti la asta, acum trebuie sa te vindeci, fizic si psihic, sa lasi timpul si pe puiul tau sa te invete, sa te ghideze in aceasta minunata aventura... Si inca ceva: sa stii ca nu iti era mai usor cu cezariana, mai ales ca tu ti-ai dorit atat de mult natural. Ai fi trait-o ca pe un esec, si ti-ar fi fost mult mai greu ca acum. Plus ca si operatia aia doare ca naiba, sa nu crezi ca nu... Eu la prima operatie trei saptamani nu m-am putut intoarce de pe o parte pe alta...la a doua a fost mai usor ca deja stiam la ce sa ma astept... Deci...putere, rabdare, multa iubire, si...va fi bine... Frumos mesajul Lori.Multumesc ca ai impartasit cu mine experienta ta si ma bucur de curajul tau iar tot odata imi pare rau ca nu a fost sa fie acum cu bebe 3 dar iti tin pumnii daca va doriti sa vi se implineasca si aceasta ultima dorinta.Nici nu mai stiu pana la urma cum mai esti?ce ai facut?so eliminat sarcina?
Ai avut noroc cu sotul tau fiind un om atat de bun.Asa este si sotul meu..este un om minunat si ma ajuta extrem de mult.A suferit tare mult si el cum m-am tot plans ce greu am nascut iar cand am venit acasa cu bebe din spital a facut curat in toata casa,mancare calda si mi-a pregatit surpriza,a impodobit camera cu baloane,mesaje emotionante cu "bine ai venit acasa Luca".Asa am plans de nu mi-am putut reveni din emotie ca nu ma asteptam deloc sa mai aiba el timp sa faca si dinastea.Asa ca te inteleg cand spui ca ai avut ajutor din partea lui.Nimeni nu m-ar putea ajuta mai mult ca el asta este clar.Legat de nastere aici ai dreptate ca eu tare mult mi-am dorit natural si daca optam pt.cezariana mereu ma gandeam oare cum era sa fie natural si nu eram eu impacata cu mine ca totusi de ce nu am incercat daca mi-am dorit.Timpul sper sa vindece orice rana...si sa redevin eu.Te pup si Doamne Ajuta! |
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 2/21/2019
Mesaje: 1779
| Adina Mariana wrote: Acum mi se pare imposibil sa uit dar poate ai dreptate si in timp se uita.Nu sunt prima femeie care a nascut greu si so oprit la un singur copil deci clar daca a avut tupeu sa mai faca a uitat prin ce a trecut.Imi doresc sa fiu tot aici pe forum si sa va spun odata candva ca m-am schimbat in gandire si gandesc iar ca la inceput.Doamne Ajuta La 6 saptamani am controlul,deci mai am inca pe atata si e bine ca inca mai am ate.As vrea sa cada toate,sa se opreasca si sangerarea si sa merg curata la control ca as vrea sa fac si testul pap.O sa o sun sa o intreb ce sa iau pt.mancarime si usturime.Stiu eu de ovulele Cervugid,Polygynax sau Tergynan dar nu as lua fara prescriptie.Mie teama de ceva infectie la cum ma mananca Poate totusi te razgandesti si tu si ii mai faci o surioara sau fratior Sofiei.Nu e o regula ca ar iesi cu probleme.Nici Sofia nu are probleme de ce ar avea al doilea?nu trebuie sa gandesti negativ.E bine sa aiba un frate sau sora si cand vor creste,vad la mine si fratemeu ce bine e ca suntem doi dar numai daca te simti tu pregatita sa faci pasul,doar atunci sa il faci.Te pup
La mine e si depresia la mijloc, pana imi revin mai dureaza.
Da, cervucid, polygynax, lomexin..is multe tare, depinde la ce iese sensibila. Le am bifat pe toate cand saraca dr nu mai stia ce sa mi dea ca sa scap |
|
Nivel: Senior
Inregistrat: 8/16/2017
Mesaje: 6009
| Bella_Tm wrote:Adina sa stii ca si eu am avut dureri mari dupa nasterea naturala. Chiar daca la mine travaliul a fost foarte scurt durerile de dupa au durat destul de mult. Si eu ma gandeam in saptamanile de dupa ca nu cred ca as mai putea sa mai fac inca un bebe. Am simtit mult timp efectiv fiecare fir pana s-a vindecat si in exterior si in interior, dar uite ca acum nici nu mai tin minte cum a fost. Imi aduc aminte ca m-a durut rau, dar durerea efectiv nu mi-o mai pot imagina. Chiar e ciudat si e foarte adevarat ca durerile de la nastere (si de dupa) se uita. Altfel cred ca ne-am lua campii Legat de ajutor, a stat mama cu mine in primele 3 sapt si mi-a fost de ajutor dar de atunci suntem singuri. Mai vine cateodata in vizita dar destul de rar. Si noi facem totul cu bebe. La orice cumparatura, il luam cu noi. A fost peste tot cu noi inclusiv la nunti si botezuri. E uneori greu, dar ne descurcam pana la urma Acum spre exemplu trebuie sa imi cumpar rochie pt un botez in weekend, sotul e la lucru schimbul 2 deci ajunge la 21:30 acasa si eu va trebui sa merg singura cu bebe sa imi caut. Mai nasol e ca desi am permis eu nu conduc (nu am mai condus de aproape 10 ani ) si e mai greu asa de umblat de la un magazin la altul. Dar asta e. Se poate si fara ajutor pana la urma. Nu as schimba cu nimic in lume viata de acum si ma topesc toata cand imi zambeste, cand il miros, cand ma atinge cu manutele lui mici pe fata atunci cand ii dau laptic. E de vis. Exact asa simt si eu durerile ca daca nu le-as simti nu m-as plange atata.De obicei nu sunt o persoana care sa ma plang mult.Trec peste toate si tin in mine dar acuma si travaliul ala lung de 20 ore si nasterea grea ca 35 minute tot am impins si nu a vrut sa iasa,si recuperarea de dupa mi-au pus capacul dar nah...asa a fost sa fie.Nu sunt singura care a trecut prin asta.Sper doar in timp sa uit totul macar durerile astea ca amintirile nu cred ca se pot uita.
Spor la cumparaturi sa ai.Eu conduc nu am nici o treaba,o sa ma ajute mult acum cu bebe cand o sa fie sotul plecat dar sunt sigura ca o sa te descurci si tu si o sa iti gasesti rochia perfecta
Sa sti ca nu as schimba nici eu cu nimic faptul ca l-am facut pe Luca.Nu a fost usoara nici conceptia.Timp de 3 ani luna de luna vise si sperante si peste 150 milioane cheltuite pe investigatii,apoi nu a fost usoara nici sarcina cu atatea frici,nici nasterea dar acum chiar daca inca mi se pare greu si sunt tare obosita sunt fericita alaturi de el si implinita iar cand in privesc si imbratisez ma apuca plansul de emotie ca sigur e al meu?chiar mi so implinit visul?e un sentiment unic...copilul meu perfect |
|
Nivel: Senior
Inregistrat: 8/16/2017
Mesaje: 6009
| Ella30 wrote:La mine e si depresia la mijloc, pana imi revin mai dureaza. Da, cervucid, polygynax, lomexin..is multe tare, depinde la ce iese sensibila. Le am bifat pe toate cand saraca dr nu mai stia ce sa mi dea ca sa scap O sa iti revi tu.Esti o puternica |
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 2/21/2019
Mesaje: 1779
| Adina Mariana wrote: O sa iti revi tu.Esti o puternica
|
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 6/19/2018
Mesaje: 1088
| Lori wrote:
Si inca ceva: sa stii ca nu iti era mai usor cu cezariana, mai ales ca tu ti-ai dorit atat de mult natural. Ai fi trait-o ca pe un esec, si ti-ar fi fost mult mai greu ca acum. Plus ca si operatia aia doare ca naiba, sa nu crezi ca nu... Eu la prima operatie trei saptamani nu m-am putut intoarce de pe o parte pe alta...la a doua a fost mai usor ca deja stiam la ce sa ma :
Asta am simti eu dupa ce am facut cezariana si mi s-a recomandat asta decat naturala. Pe moment nu am realizat , dar dupa m-am simtit foarte ciudat. Am intrat intr-o stare de plans de nu ma mai opream , fiind acumulate mai multe la un loc.
Si da, cezariana doare teribil, mai ales daca nu ti-o doresti. Eu si acum mai am dureri ocazionale si nici pana in prezent nu am reusit sa mai dorm pe burta. Sotul cand vrea sa ma atinga pe operatie sau putin mai sus de ea nu suport deloc. El incearca prin asta sa ma aline, dar la momentul actual simt de parca m-ar zgaraia cineva pe creer. Spre sa-mi treaca si faza asta... |
|
|
|
