Pai sunt doua chestii diferite. Ziceai de intimitati si reprosuri iar eu ti-am zis care e parerea mea. Neimplicarea in cresterea si educarea copilului e alta treaba. Din punctul meu de vedere mai greu de digerat si suportat pt mama, care trebuie sa duca tot greul singura. Dar nu prea am sfaturi pt situatia asta, ca nu stiu cum e, de fapt imi e greu si sa inteleg de ce s-ar intampla asa. Ma gandesc ca poti sa abordezi in mai multe feluri, in functie de care sunt asteptarile si limitele tale. Puteti discuta deschis, poti pune piciorul in prag, puteti face niste terapie daca e deschis la idee. Dar cum ti-am zis si mai sus, probleme in cuplu apar si daca tatal se implica 150%. Al meu doar ca nu o alapteaza, in rest le face pe toate. Facem echipa buna in cresterea copilului iar in rest ne-am indepartat enorm de mult. Si stiu ca asa se intampla in multe familii odata cu aparitia copilului, indiferent de cat de roz par lucrurile din afara. Cumva e normal si in teorie n-ar trebui sa fie decat o etapa, in practica naiba stie cand vom trece de faza "te iubesc, dar nu te mai suport"...

De acord cu tot ce au zis fetele. Voiam doar sa mai completez ca totusi indiferent de relatia de cuplu, tu ca persoana ai nevoie de timp. Chiar si daca iti vine sa mergi la baie cat ea doarme.. si eu patesc des cand dureaza mai mult sa il adorm si ma trece si nici nu vreau sa il intrerup. Dar ideea e sa gasesti totusi niste elemente care sa o ajute sa doarma mai ok. Lumina cum e? Unii bebei prefera intuneric altii ceva f difuz, dar recomandat sa nu fie ecrane/tv, lumina calda (veioza mea are culori si o pun pe rosu ca e cea mai inchisa asa si placuta). Aveti un ritual inainte de nani? Ceva fraze sa ii zici sa stie ce urmeaza, acelea le zici mereu, faptul ca mergeti in camera unde faceti nani peste noapte, ca spuneti pa-pa si noapte buna lui tati, ca o schimbi de pampi si pijamale etc, baita e optionala ca nu toata lumea face zilnic la bebei, ceva muzica/melodie ? Noi aveam un catel cu sunete albe sau o vacuta cu sfoara de care tragi si canta lin o vreme.. sau orice, pe tel sa cante o melodie doua mereu cand e de nani. Si poate o poti pastra melodia si dupa ce o muti din brate. Legat de alaptat, poate e mai usor sa te retrago fara sa o trezesti daca stai pe o parte si ea pe pat nu pe tine. Daca totusi tre pe tine, vezi o paturica/muselina sa va separe/pe sub ea asa, ca sa o transferi cu tot si sa nu simta raceala patului vs caldura ta. Deasupra intre ea si tine poti pune ori tot muselina ori un plus, care la fel sa ramana cu ea la transfer. Un tricou purtat deja de tine plasat pe langa ea ii va da mirosul tau. Poate te ajuta chestiile astea, va dura un pic dar va invata zi de zi ce urmeaza, se va linisti la muzica aceea etc

Fetelor, referitor la subiectul discutat de voi, va pun aici un link catre un articol amuzant, dar si adevarat Cititi-l sa va mai destindeti un pic
https://www.printesaurbana.ro/2013/12/senzational-o-femeie-si-un-barbat-au-fost-surprinsi-in-timp-ce-faceau-sex-dupa-ce-le-a-intrat-copilul-la-gradi.html#

Fetelor va tot citesc si incerc sa scriu dar bebelinda imi ocupa tot timpul de cand ne am mutat.
Mirela, iti voi raspunde tie prima. Te inteleg f bine. Si eu dorm cu fata, pana acum dormeam toti 3 in aceeasi camera dar de cand ne am mutat sotul are camera lui si eu cu fata camera noastra. Nici la noi nu e roz deloc situatia. Ca sa ti faci o idee, spun doar atat: luna a 7a de sarcina. Dupa aia ne am ferit ca ne temeam, dupa ce am nascut n am mai vrut eu. De sanchi. Cand bate vreun apropo am un stil al meu de a lua o privire de thaaaaaa si ma lasa in pace nu e ok, dar vreau sa ma dedic fetei si sa i fiu mama pe care eu nu am avut o.
Incerc sa il implic in treburile casnice, cum zic fetele, dar a fost crescut cu ideea ca femeia tre sa faca si sa dreaga, sa ca iar nu mi bat capul. Ma ajuta, nu zic nu, atat cat stie . Sta cu fata, o hraneste daca e cazul, dar nu o schimba, nu o spala, nimic. Oricum, mai mult e la munca decat acasa.
Suntem colegi de apartament. Reprosuri?? Sa stea el cu fata o zi, sa faca mancare, un pic de curat macar cat apuc eu si apoi sa mi spuna daca mai are chef de tika taka.
Eu zic sa discuti cu el, sa gasiti amandoi o solutie. Mai multe sfaturi nu sunt in masura sa dau, marturiile fetelor sunt dovada ca toti trecem prin asa ceva, doar ca unii resimt mai intens ca altii.

Andreea, la noi e mai ciudat :)) suntem un fel de colegi de apartament care se ciondanesc toata ziua. Eu stiu care e baiul, dar nu pot sa detaliez chiar tot aici pe forum :)) Chestia e ca m-am schimbat eu mult, inca dinainte de a se naste Ana treceam prin criza celor 30 ani si rand pe rand au inceput toate nemultumirile. Acum imediat se fac 32 de ani si eu tot n-am iesit din criza. Iar peste 12 ani de relatie cu acelasi barbat isi spun cuvantul, if you know what I mean... Vedem ce ne rezerva viitorul, eu momentan sunt focusata pe Ana si cariera mea. Eu nu sufar sau ceva, doar ma enervez pe el in draci :)) (e reciproca treaba, oricum)