Multumesc frumos fetelor,lacul e de fapt un iaz care cam seaca in verile secetoase.Probabil poza a fost facuta in primavara.Oricum am patinoar iarna

.Nu stim cat o sa stam aici pentru ca inca avem rate dar jumate din cat erau e drept,mult mai usor de tinut in frau.Posibil sa stam vreo 4-5 ani pana intra copiii la liceu .Proprietatea are 10 ha dar nu ai voie sa tai padurea nici macar un copac .Tre sa o lasi asa si primesti niste reduceri la taxe pt ca na,nu-ti folosesti terenul dupa bunul plac.Insa nu amnevoie sa tai, teren de gradina e mai mult decat imi trebuie oricum.
Sa va zic acum povestea peretelui de piatra ...adica asta

Pentru prima data cand am vazut pozele casei ,peretele asta mi-a zgariat retina rau de tot.Nu se vede in poza dar peretele pur si simplu sclipeste de parca a fost lacuit cu sclipici .De comun acord i-am hotarat soarta...la container.Peretele trebuie daramat ,ocupa mult spatiu din casa si asa mica si e atat de inutil incat am devenit suspicioasa poate ascunde ceva ,stiu eu, un defect al casei.Am calculat costurile de demolare ,refacut podeaua, merge.
Ok.Ieri dupa negicieri si in final vanzarea propriuzisa am stat la o cafea cu proprietarii .Un cuplu in varsta foarte simpatic.Ne intreaba daca avem familie, copii ,cati la numar, ce nume au,au insirat si ei gloata de copii si nepoti tot pe nume si numere ...Ea a inceput sa lacrimeze ,uneori batranii lacrimeaza din senin , au probleme cu ochii dar astea erau lacrimi de ochi sanatosi,erau lacrimi de nostalgie .Ne-au povestit cum au construit ei casa in 1975,ma gandeam, opa, fix cand am intrat eu pe lumea asta .au povestit cum au crescut ei 3 copii in casa aia, cum iernile faceau marshmallow langa patinoarul-iaz si era garla de copii in zona.El ne-a explicat cu detalii tehnice cum aconstruit casa ,cum fundatia nu are sump pump ci apa de la fundatie se aduna intr-un container ,cum usa de la intrare a avut o usita de caine instalata dar cainele le-amurit si au pus usa noua,cum sub scara este de fapt o casa pentru caine cu incalzire si aer conditionat.cum a pus zidaria si se lauda ca nu e casa din rigips ,numai peretele de piatra cantareste 5 tone iar pietrele au fost comandate din est ,cele albe sunt quartz si sclipesc pt ca asa e compozitia lor, nu au fost vopsite cu sclipici...Si asa ajungem la peretele de piatra .Ea se intoarce catre mine ,ma tintuieste cu privirea si zambeste victorios "Do you like the stone wall?".Am simtit sa mi se moaie genunchii ,femeia era asa de simpatica si draguta,niste oameni care au emanat o viata energie pozitiva in casa in care eu voi trai.Am raspuns automat"I love it,is so unique" si apoi iar, lacrimi de nostalgie in ochi perfect sanatosi.
In drum spre casa liniste, nu stiu la ce se gandea Kaze dar eu ma gandeam la peretele de piatara .Eam atat de fericiti ,trebuia sa urlam, sa sarbatirim dar eram amandoi ciudat de tacuti. La un moment dat Kaze zice "The stone wall will stay ".Deci gandurile lui erau ca si ale mele si m-am bucurat ca a observat si el lacrimile de nostalgie din ochii batranei .
Fiecare casa vine in viata mea cu o poveste . Din zecilede case o aleg doar pe aceea care imi vorbeste
Am vazut atatea case,agentul nostru s-a obisnuit si ma intreaba "Hey,is this house talking to you?" si rade ironic dar ii permit ca e ingerul nostru pazitor de care v-am vorbit. Uneori nu numai ca nu imi vorbeste dar ma alunga .Cea mai oribila casa am vazut-o saptamana trecuta ...casa noua abia terminata constructia ,luxoasa si moderna insa un cavou in toata regula .Nici nu am putut face turul casei ca lumea ,a trebuit sa ies la aer.

Am avut sentimentul de suferinta si resentimente in casa aia cum n-am vazut la nici o casa