Nivel: Ambasador
Inregistrat: 11/11/2013
Mesaje: 778
| Hello!
Am prins un pic de timp liber si am zis sa incep incet, incet sa scriu despre cum a venit pe lume gogosica noastra. Cu siguranta, povestea va avea mai multe parti, dar sper sa ajung repede la finalul ei  .
Sarcina a fost usurica, fara probleme, doar cu cateva saptamani de greturi si intalniri cu "prietenul" si un mic polip, dar in rest, a fost super! M-am ingrasat doar cu 10 kg per total si nu prea am stat cumintica la pat, am umblat pe drumuri chiar si cu o seara inainte.
Si asa incepe...
Vineri dimineata la ora 3 dimineata m-am trezit cu dureri de burta ca la mentruatie. Eram mai mult adormita si ma intrebam in gand de ce mi-a venit asa de repede ciclul. Abia cand m-am dat jos din pat mi-am dat seama ca am burtica si e bebe acolo  . M-am dus la baie, in speranta ca se opresc durerile. Erau destul de slabute, dar deranjante. M-am bagat inapoi in pat si atunci au inceput contractiile. Am inceput sa le cronometrez. Pana la ora 4 am stat in pat, contractiile erau la 10 minute regulat. Nu am mai putut dormi si m-am dus in sufragerie. Pe la 4 jumatate au inceput sa fie un pic mai intense durerile si contractiile la 5 minute regulat.
S-a trezit sotul pentru ca incepe munca la 6 si m-a intrebat daca nu trebuie sa mergem la spital. Eu, foarte relaxata, am zis ca nu, e ok, ma duc mai tarziu. A plecat el la munca si mi-am facut curaj si am intrat sa fac un dus. Bineinteles ca s-a trezit soacra mea si panicata maxim ma tot intreba daca sunt bine. La fel de relaxata, tot o rugam sa nu se agite ca ma duc la spital doar sa vad de ce ma doare spatele (daca ii spuneam de contractii, se urca pe pereti de cat de stresata era). Eu in continuu am tinut-o pe a mea, ca vreau sa fiu calma, ca e totul ok, ma descurc singura, sunt puternica, nu am nevoie de "codite", ca sunt femeie in toata firea.
Am ajuns la maternitate la 6 jumatate. M-am dus la asistenta care era de garda, i-am zis ca am contractii la 5 minute, regulate si ca as vrea sa ma vada medicul de garda (asa stabilisem cu doctorita mea, sa ma vada cine e de garda si daca e serioasa treaba, sa o anunte si pe ea sa vina la spital). Dar nu stiu ce a inteles asistenta sau ce am inteles eu, ca am zis ca e aproape 7 ceasul si astept sa intre doctorita in tura.
S-a facut 7:30, asa ca am sunat-o pe doctorita, dar nu mi-a raspuns. Am stat cuminte pe scaun si am zis ca tot trebuie sa coboare la cabinete la 8:30 si o astept (tot la 5 minute contractiile, durerile la fel, destul de slabute). Abia pe la 9 a coborat doctorita si am intrat in cabinet. M-a certat maxim, pentru ca am asteptat si am refuzat internarea, ca poate as fi nascut pana atunci. Bineinteles, ca a fost telefonul fara fir. Eu nu imi aduc aminte sa imi fi zis cineva ceva de internare  .
M-a urcat pe masa si imi zice ca urcam in sala, aveam dilatatie de 6. Imi face fisa de internare, ma cantareste si ma imbraca in camasa "de forta" (intre timp eu o sunasem pe soacra mea sa imi aduca bagajul, ca sotul era la munca si nu ii dadeau astia voie sa plece nici in ruptul capului). Cand sa urcam in lift, ii zice doctorita asistentei sa mi se faca clisma si pe urma sa o anunte sa vina sa imi rupa membranele.
Sarim peste partea urata cu clisma si ajungem la ruptul membranelor, care a fost destul de dificil...a tras de cateva ori pana sa simt caldut la spate. Vine asistenta sa ma ia inapoi in salonul de pretravaliu si ii zice doctorita sa imi puna perfuzii ca nu sunt sanatoase contractiile si bebe nu coboara. Si imi spune ca in maxim doua ore bebe o sa fie langa mine.
In salon, imi pune o perfuzie cu ser fiziologic. Cand a intrat prima picatura in vena am simtit de parca a bagat cineva drujba in mine. Au inceput durerile rau de tot. Era 10:55. Am zis ca imi dau cu ceva in cap daca trebuie sa stau cu durerile astea doua ore. Cand in pat, tipand "pe silentios" cu capul in perna, cand in picioare, incercand sa rup in doua suportul de metal de la perfuzie. Aveam o colega de salon, saraca, la fel ca mine, cu dureri, dar amandoua am fost pe silentios. Insa mai tarziu a aparut o femeie de 37 de ani, la al 5-lea bebe, de pe la tara, vai, vai, ce urat facea, Doamne, nu am mai auzit asemenea gemete in viata mea!!!
Pe la 11 jumatate am urcat pe masa, s-a uitat din nou doctorita si a zis ca mai e putin, de acum o sa simt nevoia sa imping si cand se intampla asta, sa o chem pe asistenta.
La ora 12 m-a urcat din nou pe masa si mi-a zis ca o sa ma plimb in jurul mesei si sa imping cand am o contractie. Dupa muuuuuulttaaa munca (nu radeti de mine, cica nu stiu sa ma screm  ), imi zice doctorita sa urc din nou pe masa. Si era gata, imping la contractie, ma taie, ca bebe e mare (si acum ma trec fiori cand imi amintesc de taietura), apoi imping incet, incet, ca trebuia sa o suceasca pe gaza, ca nu incapea si numai vad o papusa un piv vanata, cu cordon de parca era ondulat cu ondulatorul (cica era scurtat cordonul...oricum arata simpatic, ca cipsurile alea pe bat, tornado). Si o duce sa o aspire si ii aud gurita. Vai, nu-mi venea sa cred, o senzatie extraordinara!! Era gaza mea si plangea dupa mine! Dupa ce i-a curatat doctorita caile respiratorii, mi-a adus-o langa mine si mi-a lipit-o de fata. Scumpa de ea, a tacut instant.
S-a trezit gogosica, asa ca voi continua mai tarziu sau maine.
 |
|
|
Nivel: SAFIR
Inregistrat: 2/4/2008
Mesaje: 17381
| Wow!  Ce frumos si cat de emotionant!!!  Intotdeauna m-au fascinat povestile cu si despre nasteri!  Of, of, of...  Sunt lacrimi de emotie...
Bravo, mami!  Ai fost foarte curajoasa si te admir!  Sanatate multa, multa si laptic mult si bun pentru gogosica dulce!
|
|
|
Nivel: Grupa mijlocie
Inregistrat: 11/13/2009
Mesaje: 485
|  Emotionant!
Poate imi fac si eu timp sa deschid un jurnal pentru bubu meu..
Pupam Mariuca cea dulce! |
|
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 10/14/2013
Mesaje: 1520
| Andreea ce frumos! Mi s-a facut pielea de gains! |
|
Nivel: Grupa mijlocie
Inregistrat: 7/28/2014
Mesaje: 316
| oau!! Andreea foarte frumoasa povestioasa voastra  sa aveti parte de multa sanatate si bucurii  si astept si continuarea  |
|
Nivel: Avansat
Inregistrat: 7/3/2010
Mesaje: 1948
| Felicitari pentru noul statut, cel de mama. Sa fiti binecuvantati si sa traiti in armonie, credinta si fericire. 
Bine-ai venit pe lume printesa Maria.  Sa fii sanatoasa si norocoasa. |
|
Nivel: Ambasador
Inregistrat: 11/11/2013
Mesaje: 778
| Multumesc, dragele mele!
Eu am promis ca o sa continui povestea destul de repede, dar ne-am luat cu botezul (am crestinat-o ieri pe princess) si nu am mai avut timp. Sper ca de maine ni se elibereaza si noua programul si putem sta la povesti. |
|
Nivel: Ambasador
Inregistrat: 11/11/2013
Mesaje: 778
| Doarme gazuta, deci pot merge in continuare cu povestea.
Dupa ce i-a curatat caile respiratorii, a adus-o langa mine si i-a lipit fatuca de a mea pentru cateva minute. S-a linistit instant puiul. Pe urma, au luat-o cei de la neonatologie, iar la mine a inceput partea a doua de "distractie": cusutul. Doctorita mi-a facut cateva injectii cu xilina in zona unde eram taiata si a inceput sa coasa...auch (ca numai anestezie nu era xilina aia si nici nu avea timp doctorita sa astepte sa isi faca efectul, ca se pregatea alta pacienta sa nasca si nu putea sa o lase in plop). Deci, auch...big auch! Dupa ce m-a cusut, m-a ajutat asistenta sa ma dau jos de pe masa si sa ma asez pe o parte pe scaunul cu rotile (ca doua saptamani nu ai voie sa stai in sezut). Cand m-am dat jos de pe masa, a fost o senzatie tare ciudata, ca si cum aveam un gol imens in stomac si nu puteam respira, dar mi-am revenit dupa un minut.
M-au dus inapoi in salonul de pretravaliu, ca 4 ore trebuiau sa ne monitorizeze. La maxim 15 minute mi-au adus-o si pe Maria langa mine. Dormea, saracuta, ca tare muncise in sala de nasteri . Si a dormit asa vreo ora si cand s-a trezit a inceput sa miaune a papa, asa ca am luat-o din patut si am pus-o langa mine si am incercat sa ii dau sa pape asa cum vazusem la alte prietene, ca inca nu venisera fetele sa ne explice. Dar cum sfarcul nu s-a format (nici acum nu am sfarc), eu nu stiam sa tin sanul, iar ea nu stia sa suga, am ajuns sa fac ragade (care m-au tinut vreo saptamana si ceva, cu sangerari si toate cele).
Saracutul sot tot ma suna si ma intreba cand ma duc in rezerva ca voia sa ne vada (el nu vazuse inca fata, doar mama si verisoara soacrei mele, care lucreaza in spital).
Pe la 5 si ceva ne-au dus sus in rezerva...mama, si ce rezerva! Fetelor, nu am vazut camera de hotel sa arate asa si sa fie asa de mare. Cu baie in camera, tv led, frigider, masa de infasat, patut pentru bebe, ce sa mai! Si am platit doar 30 de lei pe noapte. Si zau ca s-a meritat. Eu singurica cu gaza, trei nopti ne-am invatat una cu cealalta. Mai veneau din cand in cand asistentele si ma intrebau daca e totul ok sau veneau dimineata si ii faceau baita. Apoi mai venea doctorul neonatolog o data pe zi si in rest era ca si cum am fi fost noi doua singurele acasa.
To be continued...bebe n-are chef de somn  . |
|
Nivel: Ambasador
Inregistrat: 11/11/2013
Mesaje: 778
| Revenind...
Sederea in spital a fost super!Mai putin ca nu am dormit deloc. Cum nu puteam alapta stand in fund, ci doar pe stanga sau pe dreapta, mai atipeam cu bebe la san si ma certam de mama focului (nu atipeam decat pentru cateva minute, dar tot ma trezeam super speriata). Si dupa doua nopti si trei zile de nedormit, in ultima noapte am rugat-o pe mama sa vina cateva ore sa stea cu Maria ca eram zombi (incepusem din maternitate sa ma pompez si i-am pregatit lapte pentru cat am dormit).
Luni pe la amiaza ne-au dat drumul acasa...Doamne, cat am asteptat momentul!!! Mi-era asa de dor de sotul meu, de nici nu va inchipuiti!
Si asa a inceput viata noastra in trei (de fapt cinci, ca mai avem doua roti in plus la caruta noastra, care mai mult ne incurca).
Per total, eu sunt foarte multumita de cum a decurs travaliul, nasterea si sederea in spital. Nu mi-as fi dorit nimic mai mult. De recuperat m-am recuperat super repede. In prima seara mi-au dat supozitoare si algocalmin pentru durere, dar a fost destul de suportabila, asa ca nu le-am folosit.
Miercuri merg la control, ca au trecut cele 40 de zile (Doamne Dumnezeule, deja? ).
Bebe a luat foarte bine in greutate (papa exclusiv laptic de la mami). Cand s-a nascut avea 3590, in a doua zi scazuse la 3460, a treia zi a luat din nou pana la 3520, iar la trei saptamani avea 3960. La o luna si cateva zile, avea 4600, deci suntem niste papaciosi. Toata lumea imi zice ca mananca prea mult (120 ml la o masa, uneori 100, alteori 150, depinde cat ii este de foame), dar atata timp cat papa la 4 ore, eu nu cred ca e vreo problema.
Mai jos sunt cateva poze de la botez. La biserica nu a zis nici "psst", doar a inchis de cateva ori ochisorii dupa ce a scos-o parintele sin cristelnita pentru ca ii intrase apa in ochisori. Apoi a stat toata noaptea cu noi la petrecere (am facut intr-o sala de 40 de persoane, unde nu se fumeaza si au caldura), iar la scaldusca, la fel, nu a stresat-o pe nasa mai deloc.
De acum, sper sa reusim sa prindem o locuinta prin ANL si sa ne bucuram doar noi de viata in trei.
Maria si cu mine va pupam si va multumim ca ati fost alaturi de noi pe parcursul sarcinii si acum dupa!
Sper sa mai apuc sa continui povestea, macar un entry pe luna.
Andreea.A attached the following image(s):
    
|
|
Nivel: Ambasador
Inregistrat: 7/23/2013
Mesaje: 726
| Pui dulce!
Sa iti traiasca, Andreea, e o scumpica!!! |
|
Nivel: SAFIR
Inregistrat: 2/4/2008
Mesaje: 17381
| Andreea, abia acum am reusit sa citesc continuarea povestioarei... Foarte, foarte frumos si atat de emotionant!
Sa va traiasca si sa fie sanatoasa tun micutza crestina , sa aiba parte de tot ce-i mai bun si frumos in viata, sa fie inconjurata mereu de oameni speciali!
Ma bucur tare mult ca ai avut parte de o experienta placuta! Ce mult mi-as fi dorit si eu sa existe rezerve la noi in spital...
Sa va ajute Doamne Doamne sa aveti o casuta doar a voastra cat mai curand cu putinta! Tin pumnii si va pup cu drag! |
|
Nivel: SMARALD
Inregistrat: 3/23/2007
Mesaje: 12042
|
Felicitari! Sa fiti sanatosi si sa va bucurati de buburuza voastra! |
|
Nivel: Ambasador
Inregistrat: 11/11/2013
Mesaje: 778
| Dragele mele, va pup si va multumesc ca v-a incantat povestioara noastra (cel mai probabil am sa fac un album special pentru bebe, cu ecografii, poze, bratarile de la spital si o sa printez si ce am scris aici). Va multumim si de urari si va dorim si noi numai sanatate si toate cele bune! |
|
Nivel: Ambasador
Inregistrat: 11/11/2013
Mesaje: 778
| Iata ca au trecut 5 luni...parca e cu noi de o viata, parca o stiu pe Marria dintotdeauna. Suntem bine, crestem, fara probleme majore (avem o klebsiella care ne cam streseaza, luata sin maternitate) si abia asteptam caldura sa iesim la plimbare. Eu m-am ingrasat maxim dupa botez si tare as merge la sa!a, dar nu am cu cine. Si ne e dor de tati, care e exilat in sufragerie pentru ca din cauza lui creste prea mult umiditatea si ne invadeaz mucegaiul "nobil".
In speranta ca ne mai auzim pana la Paste, va dorim spor la treaba aspirantelor, sarcina usoara gravidutelor si crestere usoara mamicilor!
Va pupam amandoua! |
|
|
|
