|

 Nivel: Membru
Inregistrat: 3/20/2013 Mesaje: 28
| Am citit deunazi un post aici, pe forum, despre avortul spontan, si m-am gandit ca ar fi o idee buna sa deschid un topic complex despre acest subiect. Am supferit si eu, din pacate, de un acest tip de avort, de fapt a fost diagnosticata ca sarcina pierduta in evolutie in saptamana a 12-a, fara cauze concrete. Am suferit foarte mult, pentru ca nu mi-a explicat nimeni ca asa ceva se intampla in mod frecvent, deci mi se pare corect sa ajute fetele care sunt acum de varsta pe care o aveam eu cand am pierdut sarcina.
Daca tot suntem pe 7p, consider ca ar trebui sa ne uitam in gradina noastra, la articolele scrise, deoarece vom descoperi multe informatii utilr, cum ar fi implicatiile pe care le are un avort, cauzele avortului spontan sau riscurile de a avea un avort.
Am mai citit, nu demult, un articol in care se preciza faptul ca daca ai parte de doua avorturi spontane consecutive, trebuie musai sa mergi la doctor. Din pacate nu mai stiu site-ul.
Intrebarea mea este, chiar daca citesti si esti, teoretic, psihic pregatit pentru o situatie atat de neplacuta, cum ii faci, de fapt fata? Voi cum ati trecut peste? Eu inca am un gol in suflet... |

 Nivel: Ambasador
Inregistrat: 10/23/2006 Mesaje: 680
| Buna Ariel ,
Si eu am suferit de un avort spontan la doar 6 saptamani de sarcina , nu s'a putut preciza cauza , bb fiind prea mic . Da am vb cu matroana(moasa in Spania) , si m'am informat pe net , si spre surprinderea mea , sunt destule cazuri de pierdere de sarcina dupa prima sarcina . La etapa in care eu am suferit pierderea se dezvolta inima si , o posibila cauza la mine , este , se poate , o problema cu inima , si de aici avortul spontan. Nu ai cum sa fii pregatit pt asa ceva , mai ales ca eu ma simteam bine , nu lucram , nu ma asteptam la asa ceva . E greu , dificil ... dar am reusit sa gasesc alinarea in Arya . Am ramas gravida cu ea la scurt timp dupa ce am pierdut bebele , dar a fost totul bine cu ea . Desigur , faptul ca il aveam pe Samuel , a ajutat enorm , pt ca el e un copil dar ofera multa afectiune si parca simtea ca nu e ceva bine cu mine si ma lua mereu in brate Acum , ma gandesc ca bb mic e un ingeras , si asta ma alina.
opt toate mamicile care au suferit asa ceva sper sa aveti parte de bebici sanatosi! |

 Nivel: Senior
Inregistrat: 3/2/2011 Mesaje: 5536
| Ariel wrote:
Intrebarea mea este, chiar daca citesti si esti, teoretic, psihic pregatit pentru o situatie atat de neplacuta, cum ii faci, de fapt fata? Voi cum ati trecut peste? Eu inca am un gol in suflet...
Eu am cinci avorturi spontane care m-au macinat foarte mult sufleteste, intr-atat incat la ultimele doua sarcini nici n-am mai avut curajul sa anunt ca sunt insarcinata (si nici nu as mai face-o daca mi s-ar intampla din nou)Sincer, nu gasesc resurse in mine insami ca sa mai fac fatza unei asemenea dureri. Fireste, as trece eu cumva peste, dar inca sunt terifiata de aceasta eventualitate. |

 Nivel: Avansat
Inregistrat: 3/2/2012 Mesaje: 2102
| Nimeni si nimic nu poate nu-ti poate alina golul, suferinta, trauma..sau cum vreti sa-i spuneti pe care ti-o lasa in suflet aceasta pierdere! Si cum ai putea uita cate vise , cate sperante, cate emotii ai avut? In suflet ramane o rana adanca pe care n-o poti "repara" nicicum! Dupa prima pierdere..mi-a trebuit aproape un an sa-mi revin. Socul a fost atat de mare, incat mi-a fost foarte greu sa trec peste. Mii de ganduri si framantari imi treceau prin minte: DE CE? CARE E CAUZA? DE CE EU? Eu ( cu frica de Dzeu) care n-am facut niciodata un avort, n-am luat pastile...de ce eu? Acum ..ca s-a intamplat a 2 a oara...desi fusesem avertizata de doctor ( ca se poate intampla) inca de la prima vizita, am sperat ca orice om ca poate va fi bine, dar... Ranile sufletului nu se vor vindeca niciodata, poate doar timpul va mai sterge din durere, dar nu si amintirea pierderii. Credeti ca as putea uita vreodata imaginile de la Echo si mangaierile pe burtica si toate vorbele frumoase pe care i le-am spus??? NUUUUUU! O sa treaca un timp... Stiu ca ranile mele sunt cu muuuult mai usoare fata de altele, cu complicatii muuult mai grave, dar nu imi alina sufletul cu nimic, faptul ca exista si mai rau! Multa sanatate tuturor burticilor si mamicilor, aveti grija de voi si de copilasii vostri! |

 Nivel: MEMBRU FONDATOR
Inregistrat: 5/27/2006 Mesaje: 14390
| E un subiect trist... Cu timpul trece... ramane o tristete, insa incomparabil mai mica decat cea din momentul intamplarii. Si, mai ales ca ai cu cine te consola dupa, te obisnuiesti cu ideea ca daca ar fi fost altfel, atunci poate DD nu ti-ar fi dat tocmai copiii pe care-i cresti si-ti sunt atat de dragi! Si eu ma mai intreb uneori ce ar fi fost daca... insa asta ar fi insemnat alti copii, alta viata... E ca o cicatrice, asa, care mai doare de la schimbari de vreme...
Nanny, imi pare tare-tare rau... probabil ca nu te poate consola nimeni cu nimic. Totusi, lucrurile se intampla fix atunci cand trebuie sa se intample si se mai spune ca noi invatam si evoluam cu fiecare experienta de viata, chiar daca nu-i intelegem scopul sau rostul...
|

 Nivel: Senior
Inregistrat: 3/2/2011 Mesaje: 5536
| Nanny wrote:Nimeni si nimic nu poate nu-ti poate alina golul, suferinta, trauma..sau cum vreti sa-i spuneti pe care ti-o lasa in suflet aceasta pierdere! Si cum ai putea uita cate vise , cate sperante, cate emotii ai avut? In suflet ramane o rana adanca pe care n-o poti "repara" nicicum! ...Si cand mai vin si unii care, vrand sa te mangaie, iti spun chestii de genul:"Lasa, ca esti tanara, ai tot timpul sa faci 100 de copii daca vrei" sau, mai rau:"eh, oricum aveai destui" |

 Nivel: Ambasador
Inregistrat: 10/23/2006 Mesaje: 680
| aurishta wrote: ...Si cand mai vin si unii care, vrand sa te mangaie, iti spun chestii de genul:"Lasa, ca esti tanara, ai tot timpul sa faci 100 de copii daca vrei" sau, mai rau:"eh, oricum aveai destui"
da . asa mi s-a spus si mie , dar nu stiu ei/ele ce este in sufletul nostru |

 Nivel: Avansat
Inregistrat: 4/17/2008 Mesaje: 3770
| aurishta wrote: ...Si cand mai vin si unii care, vrand sa te mangaie, iti spun chestii de genul:"Lasa, ca esti tanara, ai tot timpul sa faci 100 de copii daca vrei" sau, mai rau:"eh, oricum aveai destui"
uite o astfel de "consolare" ma facea pe mine sa sar la gatul lor.eu am pierdut sarcina la 3 luni.corpului i-a trebui 2 sapt sa il elimine ....a fost mort si eu nici nu banuiam durere,suferinta ....muuulteeee lacrimi si 6 luni de terapia ca sa pot trece peste.in momentul in care insfarsit urma sa-mi iau ramas bun (peste 1an)a aparut Sara.el/ea e sus ....si ne vegheaza si nu il/o voi uita niciodata |
|
 Nivel: Membru
Inregistrat: 7/30/2014 Mesaje: 6
| Buna fetelor! Si pe mine ma cuprinsese disperarea. Am 37 de ani si am suferit 6 avorturi spontane, toate in primele luni de sarcina, niciun doctor nu reusea sa ma ajute. Am ajuns la doamna doctor Ruxandra Dumitrescu, o doamna extraordinara care mi-a oferit cel mai frumos cadou! Mi-a prescris un tratament cu 600mg de arefarm si aspenter si m-a asistat pe tot parcursul celei de-a7a sarcini. Multumesc lui Dumnezeu, am nascut un baietel frumos si sanatos de 3, 250 Kg. O recomand pe doamna doctor din toata inima! |
|

 Nivel: MEMBRU FONDATOR
Inregistrat: 5/27/2006 Mesaje: 14390
| georgy gya wrote:buna fetelor,as avea si eu o rugaminte la voi cele care ati trecut printr-un avort spontan daca puteti sa-mi dati niste sfaturi,nu prea ma pricep si as vrea mai multe informatii cu privinta la ce se intampla dupa un avort spontan..am fost la prima sarcina si nestiind ca sunt insarcinata cu 4 zile inainte de am veni ciclu am suferit o operatie usoara pot zice dar care a implicat anestezie ,doctori spun ca din aceasta cauza am suferit avortul deoarece in ziua implantari a fost oarecum ametit de la operatie si nu sa mai prins cum trebuie...aveam scurgeri rozali in fiecare zi,timp de 15 zile pana cand s-au transformat in sange curat,aveam 5 saptamani si 3 zile,era inca foarte mic si nu m-au chiuretat nu mi-au dat absolut nici o pastila,nu aveam dureri deloc mi-a venit pur si simplu ciclul normal timp de 3 zile cum era de obicei fara a fi abundent macar....intrebarea mea e urmatoarea,dupa cat timp pot incerca din nou sa raman insarcinata? deja am inceput sa-mi monitorizez temperatura pentru a vedea daca ovulatia o voi avea diferit fata de altadata,inainte o aveam in ziua a 13-a ...medicii spun sa astept 2-3 luni sa ma refac la nivel psihic dupa pierderea suferita...eu sincer m-am resemnat ma simt bine pentru ca stiu k nu a fost din cauza mea,a fost pur ghinion...voi ce parere aveti? ar trebui sa ma pun pe treaba sau sunt si alte motive pentru care ar trebui sa astept? va multumesc anticipat si va imbratisez cu drag |
|

 Nivel: MEMBRU FONDATOR
Inregistrat: 5/27/2006 Mesaje: 14390
| alexandrabogdan wrote:eu am avut un avort spontan la 13 saptamani de sarcina, cu dureri ca de nastere 6 ore, avort in wc si chiuretat apoi. 3 luni nu am avut voie sa raman insarcinata dar la tine cred ca nu e valabil dc nu ai facut chiuretaj. am ramas iar insarcinata fix la 1 an de cand am pierdut sarcina. trauma pshihica a fost f mare avand in vedere ca a fost prima sarcina, am facut terapie la psiholog vreo 6 luni. in ziua de azi am o fetitza de 5 ani si 2 luni dar nu voi uita niciodata primul meu copil. |
|

 Nivel: Grupa mijlocie
Inregistrat: 3/13/2015 Mesaje: 364
|
multumesc frumos de raspuns,atunci o sa ma pun pe treaba la urmatoarea ovulatie sa vedem ce se intampla...din punct de vedere fizic ma simt ok chiar si psihic cred ca e bine sa incerc cat mai repede caci doar asa as putea sa umplu golul din suflet....te pup |
|

 Nivel: Grupa mijlocie
Inregistrat: 3/13/2015 Mesaje: 364
| kali imi cer scuze pentru subiectul nou care l-am deschis...sincer eu am cautat acest subiect doar ca am scris ''avort spontan'' si nu am gasit nimic care sa ma lamureasca...promit sa nu se mai repete,iar la alta postare la fel am descis subiect pentru ca nu stiam cum se scrie mesajul,invat prin esperimente ce le fac...te pup si o zi buna iti doresc PS: imi explici si mie cum precizezi numele cuiva intr-un mesaj ,te rog frumos caci chiar am nevoie |
|

 Nivel: MEMBRU FONDATOR
Inregistrat: 5/27/2006 Mesaje: 14390
| Nu-i nicio problema. Pe parcurs vei invata sa utilizezi forumul.
Legat de intrebarea ta, folosesti quote, insa fara a interveni in citat... deci scrii sub el. Problema la topicul asta e faptul ca tu nu ma poti cita pe mine atata timp cat in postarea mea am folosit quote pentru a muta aici discutia dintre tine si Alexandra. Cu alte cuvinte, nu poti folosi quote pentru un alt quote. Sper sa ma fi inteles. |
|

 Nivel: Senior
Inregistrat: 3/2/2011 Mesaje: 5536
| georgy gya wrote:... o sa ma pun pe treaba la urmatoarea ovulatie sa vedem ce se intampla...din punct de vedere fizic ma simt ok chiar si psihic cred ca e bine sa incerc cat mai repede caci doar asa as putea sa umplu golul din suflet....te pup Asa sa faci...iti tinem pumnii! |
|
|