mikaela wrote:Mai mult inclin sa cred un copil pt ca nu-l duce mintea la atatea si atatea prostii cum duce mintea pe-un adult, la adolescent e mai dificil putin ca-i merge mintea mai repede insa tot il prinzi daca e cazul.
Si in cazul meu la fel a fost, sunt vecini "binevoitori" care tin neaparat sa bage zazanie in alte familii. Sau care vad prost sau li se pare. Sau caroralor li se pare deplasat ceva ce tie nu-ti pare si de aici fac un intreg bulgare de zapada pana si ei ajung sa creada ce spun. Cred eu ca nici nu ar trebui sa ne intereseze alti oameni si pareri in afara de cei din familia noastra apropiata. Ca pana la urma, dupa atatia ani de convietuit impreuna si observat atent, ajungi sa-ti dai seama si cand copilul te minte la cele mai inocente si mici lucruri, n-ai nevoie de altii sa-ti spuna si, uneori, nici de el.
Si cand simti ca ceva e in neregula, il intrebi cum l-ai putea ajuta, desi tu stii deja cum. Dar cat sa stie si el ca esti acolo.
|
Stiu ca mamele au un "al 6-lea simt" prin care, dintr-o mie de copii care plang, ele isi pot da seama care e al lor dupa sunetul pe care il face. Si asa si este, eu as recunoaste-o pe Clara dintr-o mie, fara probleme.
|
Ei, nu spun ca la adolescenta inca mai merge asta, ar fi chiar culmea... Spun doar ca se invata sa nu-i fie frica de mine cand e mica si asa nici cand e mare. Daca o cert, ii e frica sa-mi spuna ce face. Daca incerc sa-i fiu prietena inca de la varsta asta, ma gandesc ca asa o sa fim si cand ajunge Clara adolescenta.
Acum na, nu spun ca eu am gasit formula perfecta, dar cred ca are sa aiba mai mult succes decat daca as certa-o, dp asta de vedere.
|
De filtrul de apa montat pe robinet ce spuneti? Nu este ok pentru copii?
|
Mai am mult pana sa imi trimit fetita la scoala, insa am urmarit cu interes topicul si se pare ca nu sunt singura, deoarece 7p au publicat si un articol in acest sens, in care vad ca explica diferentele dintre mai multe sisteme alternative, aici. Ma gandeam ca parintii interesati ar putea afla niste info bune de acolo.
|
Tocmai discutam cu cineva ca parintii de ieri ar fi tare incantati de moda copiilor de astazi. Din ce am vazut eu, se poarta stilul "hipster" (desi nu e bine sa le ziceti asa), un fel de "tocilar" de pe vremea noastra. La baieti am vazut pantaloni pana la genunchi, camasa si mocasini, iar la fete colanti sau fuste in clos cu camasa inflorata, inauntru. Daca adaugati la un astfel de look si o bentita la fetite sau o perece de ochelari mari, atunci i-ati facut fericiti.
|
Pare buna ideea cu recompensa, daca nu vrea sa stea la gradinita. Cu a mea n-am avut probleme cand a trebuit sa plec de langa ea, dar o sa avem acum, cred, ca trebuie sa schimbam orasul, prietenii, etc. Oricum, daca aveti sfaturi in directia asta, sunt binevenite.
|
Inca n-am ajuns acolo, dar cred ca daca am sa o educ in spiritul asta, de iubire familiala, are sa conteze si supararea mea. Oricum, pana atunci am timp sa o invat ce nu trebuie sa faca pentru ca e gresit si rau pentru ea, nu pentru ca nu-i dau eu voie.
Pe mine si la varsta asta ma deranjeaza cand mama e suparata pe mine si incerc sa fac tot posibilul sa n-o supar. Si am si incredere sa ma duc la ea sa-i spun problemele mele. O aveam si cand eram adolescenta.
|
Cred ca e necesar ca inainte sa intre in responsabilitatile scolii, sa treaca macar un an pe la gradinita, ca sa invete cum e cu colegii si autoritatea doamnei educatoare...
|
Eu nu sunt de acord cu cearta. Cearta creeaza tensiune, iar tensiunea distanta. Cu supararea, da, pentru ca fetita mea, cand ma vede trista, stie ca a gresit si nu mai face. Nu face pentru ca nu vrea sa ma vada suparata, nu pentru ca ii este teama ca am sa o pedepsesc.
|