Plantarea tomatelor

Options Plantarea tomatelor
Subiectul anterior · Subiectul urmator
miss you
Postat: Thursday, May 19, 2011 5:54 PM
Nivel: Guest

Intrat: 2/12/2006
Postari: 5
la cat timp dupa plantarea rosiilor in solar se stropesc de mana?
marivic
Postat: Thursday, May 19, 2011 6:09 PM


Nivel: SMARALD

Intrat: 8/10/2007
Postari: 13298
Locatia: ,....undeva,prin Univers....
Cand observi ca se rasucesc frunzele,...
geanyna32
Postat: Thursday, May 26, 2011 11:35 PM


Nivel: Ambasador

Intrat: 2/16/2010
Postari: 533
Locatia: giurgiu
miss you wrote:
la cat timp dupa plantarea rosiilor in solar se stropesc de mana?



de regula se fac stropiri preventiv pt mana-fungicid - cam la 10 zile,iar pentru insecte atunci cand observi pe frunze insecte sau gargarite(sunt semn ca exista daunatori )
delfinasa
Postat: Friday, May 27, 2011 7:33 PM

Nivel: Senior

Intrat: 2/13/2006
Postari: 6852
Locatia: pe-aici
Dar cand apar gaurele mici-mici pe frunze ce inseamna? Nu am gasit nici o insectuta pe ele...ce-o fi?
geanyna32
Postat: Friday, May 27, 2011 10:09 PM


Nivel: Ambasador

Intrat: 2/16/2010
Postari: 533
Locatia: giurgiu
uite ce am gasit, imi pare rau k nu pot pune si pozele

Daunatori care înteapa si sug

1.Paduchi de frunza (Figura 29)





Paduchi de frunza, paduchele verde al marului, poze, imagini, daunatori care ataca aproape toate plantele de gradina: cartof, tomate, castraveti, mar, prun, piersic, coacaz, vita de vie, trandafir, morcov, fasole, cires, soc, vinete, ardei, specii ornamentale di foioase si conifere.

- Verzi: cartof, tomate, castraveti, mar, prun, piersic, coacaz, vita de vie, trandafir, specii ornamentale de foioase si conifere.
- Negri: fasole, morcov, cires, soc.
- Cenusii (sau fainosi): varza, mar, prun.
- Dungati: cartof, tomate, vinete, ardei.

Ataca aproape toate plantele de gradina. Nu se înrudesc cu paduchii de la om si animale, dar atat unii, cat si altii, înteapa si sug (seva, respectiv sange), avand marimi asemanatoare: 1 — 2 mm. Frunzele se ruleaza, lastarii se rasucesc. Mai rar produc basicari (coacazul rosu) sau înrosirea frunzelor (mar). Au forme aripate, care se înmultesc sexuat, si forme nearipate, cele mai frecvente, care se înmultesc asexuat (fara -fecundare). Ierneaza mai ales sub forma de ou.

2. Paduchi de radacina

Mai rari decat primii: salata) radacinoase, pomi, vita de vie.

3. Filoxera vitei de vie

- Radicicola (ataca radacina). Portaltoii actuali si hibrizii producatori directi sunt rezistenti.
- Galicola (ataca frunzele si lastarii). Sunt atacati unii hibrizi producatori directi si unii portaltoi.

Filoxera este înrudita cu paduchii si puricii de frunza. In zilele noastre ea nu mai constituie o problema.

4. Puricii de frunza (Figura 30)





Purice de frunza, stanga larva, dreapata adult, poze, imagini daunatori cartof, par si mar, daunatori ai plantelor de gradina.

Mai rari decat paduchii: cartof, par, mar. Se combat ca si paduchii.

5. Paduchii lanosi (Figura 31)





Paduche lanos, poze, imagini, daunatorii marului, dar se mai pot intalni si pe diferite specii ornamentale de foioase sau conifere.


Cel mai frecvent ataca marul, dar se mai pot întalni pe diferite specii ornamentale, de foioase sau conifere. "Lana" alba este o secretie ceroasa, care îngreuneaza mult combaterea (ca si în cazul paduchilor cenusii sau fainosi). Daca se striveste paduchele lanos al marului, apare un suc rosu ca sangele. Se instaleaza la colet (baza trunchiului), la insertia ramurilor, pe rani. Zonele atacate se transforma în cancere deschise. Ierneaza ca larva, in crapaturi de scoarta si la colet.

6. Paduchii testosi




Paduchii testosi poze, imagini, daunatori, ataca pomii, arbustii fructiferi, vita de vie, trandafirul, multe specii lemnoase ornamentale, precul si plante de apartament ca ficus, oleandrul, lamaiul.

Ataca pomii si arbustii fructiferi, vita de vie, trandafirul, multe specii lemnoase ornamentale precum si plante de apartament {ficusul, oleandrul, lamaiul}. Cel mai periculos este paduchele din San.Jose (Figura 32). Se deosebesc de paduchii de frunza printr-un aparat de întepat si supt mai puternic, capabil sa întepe toate organele plantei, inclusiv lemnul, printr-un scut (sau carapace) cu care îsi protejeaza corpul si care îngreuneaza mult actiunea de combatere. Pentru a se înmuilti si raspandi, în anumite momente ale anului (în general lunile mai-iunie si iulie-august) paduchii testosi ies de sub carapace. In aceste momente, care pot dura cîteva zile si pe care le descoperim cu ajutorul unei lupe (cea filatelica fiind foarte buna), combaterea este usoara si eficace.

7. Acarienii




Paianjeni de frunze sau acarieni, poze, imagini, daunatori care ataca majoritatea plantelor de gradina: legume, pomi si arbusti fructiferi, flori, trandafir, vita de vie, capsun.

- Paianjenii de frunza (paianjenii tetranichizi). Ataca majoritatea plantelor de gradina: legume, pomi si arbusti fructiferi, flori, trandafir, vita de vie, capsun etc (Figura 33). Sunt rude mai îndepartate ale paianjenilor propriu-zisi, cu care se aseamana prin faptul ca tes panza si de care se deosebesc prin aceea ca sunt mult mai mici (0,5 — 0,7 mm), au 4 perechi de picioare, adica sunt tetranichizi (confratii lor au 3 perechi) si se hranesc exclusiv cu suc de plante. Pot avea o culoare rosie, bruna sau galbena. Ataca în special pe dosul frunzelor, unde trebuie sa-i cautam cu ajutorul unei lupe. Pe frunze apar, pete cenusii, ca plumbul, pana la brun-galbui. In faza de atac avansat, apare si panza în jurul frunzelor. Frunzele se usuca si cad. Acarieni daunatori întalnim si în lumea animala, cum sunt raia si capusa.




Acarian galicol sau fitopt, poze, imagini, daunatori de gradina care ataca mai ales parul, prunul si vita de vie.

- Acarienii galicoli. Produc gale (umflaturi) pe organele atacate, în interiorul carora traiesc cea mai mare parte din timp. Acest fapt. îngreuneaza lucrarile de combatere. Specii mai frecvent atacate: parul, prunul si vita de vie (Figura 34).

8. Masculita alba




Musculita alba poze, imagini,daunatori care ataca plante de sere, solarii, apartamente si balcoane si alta specie care ataca legumele varzoase, toamna in camp, tomatele,castravetii, fasolea, cercelusul, muscata englezeasca, petuniile.

Exista doua specii de musculita alba: una care ataca în sere, solarii, apartamente si balcoane, (care produce pagube mari, daca nu este combatuta), si alta care ataca legumele varzoase, toamna, în camp, si care nu produce pagube semnificative. Ambele au marimea de 1—2 mm, cu aripile întinse: 5 mm. Intreg corpul este pudrat cu un praf alb, ceros. Nu se înrudeste nici cu mustele, nici cu moliile, ci cu paduchii de frunza si paduchii testosi, de unde si denumirea de "paduchele-molie". Ataca tomatele, castravetii, fasolea, cercelusul, muscata englezeasca, petuniile etc. Suge seva pe dosul frunzelor. La atingerea plantelor adultii zboara, formand nu "nor" alb. Ca si paduchii de frunza, musculita alba elimina "roua de miere", care atrage, furnica neagra de gradina si ciuperca numita fumagina. Gerurile iernii distrug musculila de sera în conditii de camp. Supravietuirea ei are loc numai în sere.

9. Nematozii




Nematozii poze, imagini, daunatori de gradina care ataca cortofi, ceapa, usturoi, morcov, capsun, zmeur, trandafir, crizanteme, brumarele, tomate, castraveti, salata, sfecla.

- Calatori (trec de la o specie de plante la alta): cartof, ceapa, usturoi, morcov, capsun, zmeur, trandafir, crizanteme, brumarele (Phlox ssp.).

- Paraziti (dupa o perioada de cautare, se fixeaza pe anumite plante preferate, pe care nu le mai parasesc). Spre deosebire de nematozii calatori, nematozii paraziti ataca numai radacina, pe care formeaza gale (nodozitati exterioare): tomate, castraveti, salata s.a., în conditii de sera, sau formeaza cisti (noduri in interiorul radacinii), ca la cartof si sfecla, în conditii de camp.

Nematozii nu sunt insecte, ci viermi rotunzi (ca si limbricul sau trichinela), de 0.5—2 mm lungime, si incolori. Ca toti daunatorii care înteapa si sug, introduc în plante toxine, care, în cazul nematozilor, produc tumori canceroase si necrozari (brunificari) de tesuturi. Frecventa nematozilor în sol este mai mare în gradinile cu sol umed si soare putin.

10. Plosnitele de camp

Se înrudesc cu cele de casa, dar numai din punct de vedere genetic. Majoritatea sunt folositoare, spre deosebire de plosnitele de casa. Dintre cele daunatoare amintim: plosnitele verzei (rosie, albastra, verde), tigrul parului, plosnita arbustilor fructiferi. Cand sunt deranjate, plosnitele de camp emana un miros neplacut.

11. Cicadele




Cicada gheboasa poze, imagini, plosnite de camp, daunatori care ataca pomii fructiferi, vita de vie, cartoful, crizantema, dalia, trandafirul, capsunul.

Cicadele se înrudesc cu cosasii de talie mica, dar spre deosebire de acestia, cicadele "canta". Una dintre cele mai daunatoare cicade este cicada gheboasa (Figura 38), care ataca un numar mare de specii, cum sunt: pomii fructiferi, vita de vie, cartoful, crizantema, dalia s.a. Adultii au 8—10 mm lungime, cu aripile verzi, translucide, asezate sub forma de acoperis. In afara de cicada gheboasa mai mentionam cicada cartofului, cicada trandafirului, cicadele vitei de vie, cicadele capsunului, inclusiv cea care produce "scuipatul cucului'" (o secretie - spongioasa, pentru protejarea larvei). Ca toti daunatorii, care înteapa si sug, cicadele sunt transmitatoare de virusuri. Cicadele si plosnitele de camp se combat odata cu ceilalti sugatori.

12. Tripsii {Figura 39}



Tripsii, stanga adult, dreapta larva, poze, imagini, daunatori care ataca tutunul, mazarea, conopida, ceapa, prazul, gladiolele in camp, castravetii, tomatele, garoafele in sera.

Sunt insecte mici, de 1- 2 mm lungime, cu 4 aripi franjurate si ventuze la terminatiile picioarelor, cu ajutorul carora se prind foarte strans de planta. Au 3 generatii pe an. In sera, 5—6. Cele mai atacate plante sunt: tutunul, mazarea, conopida, ceapa, prazul, gladiolele (în camp), si castravetii, tomatele si garoafele (în sera). Ataca în special pe dosul frunzelor, unde apar o puzderie de puncte si dungi argintii, urmate, în final, de brunificarea tesuturilor. Mugurii florali nu se mai deschid. Petalele atacate îsi depreciaza calitatea. Fructele de castraveti se deformeaza. Conopida nu mai formeaza capatana. Ierneaza ca larve sau ca adulti pe resturi de plante, pe cepe de gladiole, bulbi de ceapa etc.

geanyna32
Postat: Friday, May 27, 2011 10:12 PM


Nivel: Ambasador

Intrat: 2/16/2010
Postari: 533
Locatia: giurgiu
si alte chestii interesante,sper sa va foloseasca

BOLILE LA ROSII•Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se maresc, cu timpul acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede, putand cuprinde toate rosiile, mai ales daca plantele nu sunt ridicate de la sol prin sustinere pe araci sau spalieri.
Combatere:
Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute.
Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%
- Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor, care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta.
•Ofilirea bacteriana (cancerul

bacterian)


Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios in mijloc.
Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare. Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sau Dithane 0,5%.
Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni.
•Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2%
Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite pe fructe.
•Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%.
Septorioza (patarea alba a frunzelor)
•Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brun intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre.
Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand determina uscarea partiala sau totala a frunzelor.
Combaterea se face prin aplicarea

a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Dithane 0,4%. Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile.

Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita fructului. Cu timpul se formeaza rani adancite.
•Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.
BOLILE LA ARDEI
•Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate.
Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata o culoare albicioasa.
Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmit virusul, cu Fernos 0,05%.
Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe.
Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2%
Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe.
•Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii.
BOLILE LA VINETE
•Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe boala se manifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate putrezesc.
Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.
BOLILE LA VARZA
•Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se produc umflaturi alungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza in crestere, nu mai formeaza capatana, se ofilesc si mor.
Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca si conopida.
Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite, de culoare brun-deschisa.
•Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4 ani. Boala ataca si conopida.
BOLILE CEPEI
•Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza.
Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga aracet 0,3%.
Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usuca si se rasuceste.
•Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral 0,5%.
BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR
•Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prin marire iar frunzele se usuca.
Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%).
Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.
•Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile. Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile.
BOLILE FASOLEI
•Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc.
Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltare semintele se vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi.
Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.
•Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire.
Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc.
•Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus.
BOLILE MAZARII
•Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iar pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat.
Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate.
Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea.
BOLILE SALATEI
•Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei. Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb.
Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%.
Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf cenusiu si putrezeste.
•Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de la plantare.
BOLILE CARTOFULUI
•Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete brune.
Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primul stropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani.


mikaela
Postat: Sunday, May 13, 2012 3:43 AM


Nivel: Avansat

Intrat: 8/11/2010
Postari: 2334
Locatia: Planet Earth
Am plantat si noi azi 3 rosii si alea cumparate,alcool rasadurile mele stagneaza, nu-s pregatite de gradina. Si-am cumparat tomato cages pentru suport, ma pregatesc cu drag si spor yes yes


mikaela attached the following image(s):
imagescaqe7sy7.jpg

geanyna32
Postat: Sunday, May 27, 2012 8:38 PM


Nivel: Ambasador

Intrat: 2/16/2010
Postari: 533
Locatia: giurgiu
astept si eu cu nerabdare sa mancam rosii din solar, la piata sunt 10 lei kg


geanyna32 attached the following image(s):
imag032.jpg imag034.jpg imag027.jpg

marivic
Postat: Sunday, May 27, 2012 9:09 PM


Nivel: SMARALD

Intrat: 8/10/2007
Postari: 13298
Locatia: ,....undeva,prin Univers....
Arata bine rosiile tale!newclap newclap newclap Si eu de abia astept sa mananc rosii de la mine,.....M-am saturat de chimizate si tari ca piatra,si nu au nici un gust,....dar as manca fir-ar ele sa fie,.....banghead banghead
raly
Postat: Tuesday, May 29, 2012 7:05 PM


Nivel: DIAMANT

Intrat: 12/17/2007
Postari: 25864
Locatia: M e d i a s
Uuuuu.........ce rosii frumoase ai!Ale noastre nu au nici macar flori.......la cat e de frig la noi cred ca nu mancam noi anul asta din elehohot hohot
Utilizatori in acelasi subiect
NU poti posta subiecte noi in acest forum.
NU poti raspunde la subiecte in acest forum.
NU poti sterge postari in acest forum.
Nu poti edita postari in acest forum.
Nu poti crea sondaje in acest forum.
Nu poti vota in sondaj in acest forum.
Printeaza subiectul
RSS Feed