Moartea Domnului Trandafir...

Options Moartea Domnului Trandafir...
Subiectul anterior · Subiectul urmator
miha76
Postat: Tuesday, September 9, 2008 2:20 PM


Nivel: Avansat

Intrat: 10/16/2007
Postari: 1610
Locatia: Iasi
Am citit azi ce a postat S.ELENA si am ramas marcata de moartea d-nei invatatoare ...Cu cateva zile in urma vorbise foarte frumos despre dumneaei la topicul cu mecanismul spagii in scoala generala...Dascali ca ea mai rar...Dumnezeu s-o odihneasca in pace...cry

Am gasit acest articol si mi-a placut foarte mult de asta vreau sa-l impartasesc cu voi...

Moartea Domnului Trandafir

Cine nu isi mai aminteste cu drag chipul primului dascal din viata sa?! Eu imi amintesc de parca a fost ieri. Primele emotii, primele litere, primii pasi in afara lumii povestilor in care traisem pana atunci.
Era un om in varsta, cu parul putin nins la tample. Parea sobru dar, cu timpul, am aflat ca e un om vesel, radea cu noi mult. In cateva saptamani am incetat sa mai privim scoala ca un inamic al veseliei noastre si veneam la ea cu drag si cu acea curiozitatea copilareasca de a afla ceva nou, de a da un alt inteles lumii in fiecare zi. A fost frumos.

Idilic, nu?Probabil ca da, dar era atata liniste si atata frumusete in scoala acelor vremuri. Omul acela minunat de mi-a fost dascal s-a stins din viata asa cum a trait, simplu, frumos, in demnitate si respect, petrecut pe ultimul drum de elevii sai si regretele disparitiei, odata cu el, a unei epoci.

Omul a murit, s-a dus din aceasta lume, dar a ramas amintirea lui in sufletul fiecarui elev al sau.

"Ce s-a intamplat insa cu simbolul?" o sa ma intrebati. Eh, dragii mei, simbolul, Dascalul, Domnul Trandafir, se afla intr-o stare foarte grava, plimbat din usa in usa de liderii politici, de liderii sindicali si de tot felul de alti lideri, este abandonat intr-un colt, colbuit ca si cartile pe care le are in biblioteca pe care si-a consumat mare parte din salariu.

De atunci, din vremea amintirilor mele, s-au intamplat mai multe lucruri care au macinat si au imbolnavit personajul nostru.
Minti inguste, traumatizate de incercarile disperate ale dascalilor de a-i invata "buchea" s-au cocotat in functii, unele mult prea mari pt micimea lor sufleteasca. De acolo au inceput sa isi improaste veninul si mizeria in societate. Au vrut sa plateasca celor ce i-au "chinuit" cu "cetirea" si tabla inmultirii, au vrut sa le arate ca au ajuns cineva si fara sa stie carte prea multa. Si au lovit in Domnul Trandafir acolo unde credeau ca o sa il doara cel mai tare: i-au luat banii, i-au luat dreptul la un trai decent material. In mintea lor mica, "banul" reprezenta valoarea suprema.

Dar asta nu l-a descurajat pe Domnul Trandafir. Ii ramasesera copii, iar cand un scolar din clasa I citea pt prima data o propozitie, bucuria luminii din ochii acelui copil ii aducea o implinire pe care nici zece salarii de senator nu i-ar fi dat-o. Se mai uita din cand in cand cu nostalgie la elevii sai, ce aveau telefoane mobile mai scumpe decat salariu sau pe trei luni. Suspina si mergea mai departe.

Dar fire albe si riduri ii apareau cu fiecare an, din cauza noilor griji ce se cuibareau in sufletul lui. Acum are mai multe griji: grija facturilor neplatite inca, grija ratei la banca ( a facut un imprumut sa-si tina copilul la facultate), grija zilei de maine.

Si tot nu a renuntat. Pe unde se ducea, se prezenta "Domnul Trandafir" si oamenii il salutau, bucurosi si mandri ca Domnul Trandafir le vorbeste.

Apoi alte vremuri grele si nori negri s-au abatut asupra scolii romanesti. Neputand sa-l ingenuncheze furandu-i banii, "oamenii negri" au incercat alte metode sa-l reduca la tacere, sa ii arate "cine e jupanu". Au inceput sa spuna ca invatamantul romanesc nu e bun, ca dascalii sunt incompetenti. In loc sa creasca salariile, au scazut standardele de selectie a dascalilor, astfel incat oameni cu aceeasi micime sufleteasca au patruns si in sistemul de elita al societatii romanesti. Si pe acesti indivizi statul si-i numea tot dascali, punandu-i pe aceeasi treapta cu Domnul Trandafir.

In scurt timp, orice politician agramat sau semianalfabet isi facea imagine dand cu noroi in dascali, incercand sa sugereze ca, facand asta, e mai destept ca el, ca Domnul Trandafir.
Cea mai mare dezamagire a Domnului Trandafir a fost insa cand omul in care isi pusese speranta in mai bine, omul pe care l-a invatat sa scrie, sa citeasca, sa fie om, pe care l-a ales sa-i fie presedinte (ce onoare mai mare poate fi pt un dascal sa isi vada elevul cel mai important om in stat?!) , ei bine, acest om i-a spus in fata intregii natiuni ca "este mediocru". De s-ar fi deschis pamantul sa-l inghita ar fi fost mai bine, dar nu, nu s-a intamplat nimic si el, Domnul Trandafir, a ramas mut in fata televizorului. Si a ramas asa ore in sir, plangandu-si in pumni sin intrebandu-se "De ce? De ce, din toata tara asta, eu sunt incompetentul? Nu i-am invatat tot ce trebuie pt a fi oameni? Unde am gresit? Unde s-au pierdut pe drumul vietii?".De atunci, Domnul Trandafir nu a mai fost vazut niciodata zambind.

A inceput sa primeasca lovitura dupa lovitura. Parintii il considera de acum mediocru si nu ii mai raspund la "buna ziua", copiii au aflat de la parintii lor ca Domnul Trandafir este "mediocru" (chiar daca nu stiu ce inseamna, stiu ca e ceva josnic) si isi bat joc de el in spate, ba, unii mai curajosi, chiar in fata.

Ultima lovitura a primit-o cand scoala din sat a trecut in subordinea primariei. Nemaiavand bani sa faca naveta la scoala, imprumutat deja fiind, s-a dus umil, cu caciula in mana, in biroul primarului. Ii fusese elev, nu avea cum sa nu isi aminteasca stradaniile dascalului sau sa il invete alfabetul. S-a dus sa il roage sa ii deconteze macar naveta pe 2-3 luni, ca "uite, e jumatatea anului si nu ni s-a decontat nimic". Primarul l-a ascultat cu gandul aiurea, venindu-i in minte ca Domnul Trandafir il cam urechia, ba ii mai punea si cate un "patru" pe ici, pe colo. Il asculta pana la sfarsit, mangaind ca un aer tamp statueta-suvenir din ultima sa vacanta din Hawaii, si, cand Domnul Trandafir termina, se lasa pe spate in imensul sau scaun de piele de Spania, trase aer in piept si... incepu usa urle: "Nu v-am zis, ba, ca nu am bani?! Daca nu am, de unde sa va dau, de la mine din buzunar?! Numai dupa cersit umblati! Iesi, ba, afara, pana nu iti trag una!".

A fost ultima data cand Domnul Trandafir a mai vorbit. De atunci vorbesc altii pentru el: ministri, inspectori, lideri sindicali, etc.

Domnul Trandafir zace abandonat intr-un colt al spitalului "Societatea romana", privind in gol, murmurand cuvinte fara inteles.

Stiti ce ar intreba, daca ororile care l-au lovit nu i-ar fi luat glasul: "De ce nu m-au privit in fata cand mi-au luat demnitatea de om? De ce nu m-au privit in fata cand au muscat mana asta, ce i-a invatat literele cu care scriu ei acum legile astea strambe? De ce?"
bulibuli
Postat: Tuesday, September 9, 2008 8:15 PM

Nivel: Maestru

Intrat: 3/17/2008
Postari: 9649
Foarte frumos, Miha, si pe mine m-a impresionat postarea Elenei de la stare de spirit, si m-a facut sa cad in nostalgie, vorba ta: "Cine nu isi mai aminteste cu drag chipul primului dascal din viata sa?!"
Imi amintesc, pe cand eram studenta, colega mea de camera a aflat de moartea invatatorului ei, si a plecat imediat acasa, la Tg. Neamt, sa participe la ceremonie.. imi spunea ca a fost unul din oamenii cei mai iubiti si respectati in oras... mi-a povestit cand s-a intors cum a fost ceremonia... la care a participat foarte, foarte multa lume, adunata cu mic cu mare in curtea scolii, in special fosti elevi si parinti, si desi a plouat, nimeni nu a plecat acasa... mi-a povestit ca, inainte de a deschide portile scolii, un copil din clasa intai a sunat din clopotel, ultimul clinchet pentru cel mai iubit dascal...
am fost impresionata ...
nu stiu daca vom mai avea dascalii de alta data, astfel de oameni gasesti din ce in ce mai rar...
Lilly of the valley
Postat: Tuesday, September 9, 2008 8:28 PM


Nivel: SMARALD

Intrat: 3/23/2007
Postari: 12042
impresionant ...
invatatoarea mea a murit imediat dupa `90. eu fusesem in ultima ei promotie. mereu imi aduc aminte de chipul ei blind, privirea blajina...
in clasa I invatam su dupa amiaza, era intuneric in clase, iluminatul era f. prost, doar 2 neoane, unul in fata si celalalt in spate, cine statea sub neoane mai vedea liniatura, restul scriam pe bajbaite, doamna sa ne scuteasca de oboseala ochilor, isi gasea un colt mai luminat si ne citea apoi noi trebuia sa povestim...
noua ne-au placut enorm acele ore, nu pt. ca ne scutea de scris ci modul in care ne citea, intonatia, mimica ...
cinste lor!angel
S.ELENA
Postat: Wednesday, September 10, 2008 11:20 PM


Nivel: Senior

Intrat: 6/20/2007
Postari: 7308
Locatia: Printre probleme......
miha76 wrote:
...
...Dumnezeu s-o odihneasca in pace...cry
...




S-o odihneasca Dumnezeu.....



Astazi am fost la priveghi......
Inca nu-mi pot reveni; abia implinise 53 de ani......maine mergem si la inmormantare.......


Robert abia astazi mi-a putut vorbi despre dansa si despre scoala si a inceput sa intrebe: "oare cum v-a fi mami fara Doamna???", "oare doamna care o sa vina va mai fi la fel de buna cu noi, ne va mai ierta pentru vreo virgula uita??", "o sa ne mai recompenseze doamna cea noua cand vom lua numai note bune???", "oare va rade cu noi si doamna cea noua asa cum radea Doamna noastra??" si as putea sa continui cu intrebarile puse....
Ba chiar mi-a zis la un moment dat: "sa stii mami ca eu nu mai pot sa ma abtin si-mi vine sa plang; simt ca mi se pune un nod in gat cand vorbesc despre Doamna si-mi vine tare sa plang...."
Va rog sa ma credeti ca am inmarmurit si nu-mi puteam gasi cuvintele.....iar de cand m-am intors de la priveghi si pana s-a culcat mi-a spus de nu stiu cate ori ca ma iubeste si m-a luat in brate......
t-mihaela
Postat: Thursday, September 11, 2008 6:38 AM

Nivel: Senior

Intrat: 6/20/2008
Postari: 5141
Pacat,ce tanara si frumoasa era, si mai ales ca invatatori buni sunt pietre rare.De ce o fi murit...?uff Eu nu am avut parte de un domn Trandafir,invatataorea mea era o scorpie profitoare si oportunista,ma trimitea in timpul orelor sa-i cumpar unt ca maica-mea lucra la alimentara.Scoala era chiar langa magazin,cum se adunau oameni cum si ea la geam, uita de lectii de scoala iar eu stiam ce urmeaza..., sa trimiti copilul asa mereu,vroiam si eu sa desenez, sa ma joc la educatie fizica ,sa stau in pauze cu fetele...ma duceam sa-i cumpar unt la vaca.closedtopic
S.ELENA
Postat: Friday, September 12, 2008 11:44 PM


Nivel: Senior

Intrat: 6/20/2007
Postari: 7308
Locatia: Printre probleme......
t-mihaela wrote:
Pacat,ce tanara si frumoasa era, si mai ales ca invatatori buni sunt pietre rare.De ce o fi murit...?uff .....



Offffff......situatia este foarte incerta...imi vine pur si simplu sa urlu......
Se pare ca a facut un stop cardio-respirator (desi nu avea probleme cu inima) si........ asteptam rezultatul autopsiei........plans plans plans plans plans plans
Utilizatori in acelasi subiect
NU poti posta subiecte noi in acest forum.
NU poti raspunde la subiecte in acest forum.
NU poti sterge postari in acest forum.
Nu poti edita postari in acest forum.
Nu poti crea sondaje in acest forum.
Nu poti vota in sondaj in acest forum.
Printeaza subiectul
RSS Feed