Imi cunosc copilul?

Options Imi cunosc copilul?
Subiectul anterior · Subiectul urmator
bereea
Postat: Wednesday, October 17, 2012 8:05 AM


Nivel: RUBIN

Intrat: 3/29/2007
Postari: 22570
In ultima vreme am ajuns sa-mi pun aceasta intrebare si chiar sa o urmaresc foarte atent pe Alessandra.Motivul? Ceea ce am observat la una dintre prietenele ei (cu care eu incep sa nu prea fiu de acord) si la mama ei.Mama are o parere extraordinara despre fata ei, i se pare cea mai educata si deosebita din lume.In schimb fetita stie sa joace teatru si este o mare mincinoasa.Este invidioasa si calca orice in picioare ca sa iasa in fata.De exemplu, luni a iesit mai repede de la scoala si a spus tuturor ca are concurs de inot, iar cand s-a intors s-a laudat ca a luat locul doi (e si modestaras )si cupa de argint.Ca sa-mi verific teoria am intrebat-o pe mama ei ce s-a intamplat de a iesit mai repede.S-a simtit cumva rau? Mama mi-a spus ca a luat-o mai repede din cauza ploi torentiale de afara.
De aceea nu pot sa nu ma intreb:oare eu imi cunosc copilul sau am o parere foarte buna despre el doar pentru ca este copilul meu?
aurishta
Postat: Wednesday, October 17, 2012 9:55 AM


Nivel: Senior

Intrat: 3/2/2011
Postari: 5531
Locatia: Bucuresti
Am vazut si la copiii mei ca au avut episoade fanteziste din acestearas , insa, ca mama, am tratat cu cea mai mare seriozitate problema, am discutat cu ei, cand a fost cazul, indelung, cautand sa gasim impreuna motivul pentru care au facut aceasta si a fost bine pentru toti. De multe ori , ei isi proiecteaza in aceste minciuni niste aspiratii, niste vise, iar o mama atenta poate afla ceva nou despre copilul ei cu aceasta ocazie. Mai grav este cand ea prefera sa inchida ochii (asa cum se pare ca face doamna de care povesteai) si sa continue sa creada si sa sustina imaginea perfecta pe care si-ar dori-o. Eu am aflat multe despre copiii mei ascultandu-le palavrageala, luand in considerare si cercetand adevarul cu privire la cele spuse de altii despre ei...As vrea sa fie perfecti, dar nu sunt...asa ca lucrez cu materialul clientuluiras sic
bereea
Postat: Wednesday, October 17, 2012 10:30 AM


Nivel: RUBIN

Intrat: 3/29/2007
Postari: 22570
Nu cred ca fetita respectiva are prea multa fantezie, ci cred ca are o reala problema.Ma rog! Ceea ce ma intereseaza pe mine este sa nu ajung cu fetita mea in asemenea situatii.Vreau s ao cunosc foarte bine, sa-i stiu defectele si calitatile.Eu stiu ca ea este deosebita, un copil exceptional si sper sa nu ma insel, sa nu fiu orbita de iubirea pentru ea.Si daca altii observa ceva in neregula sa mi-o spuna desi eu nu pot sa-i spun nimic mamei respective pentru ca ar ajunge sa ma ignore, sa ma "urasca"
kali
Postat: Wednesday, October 17, 2012 12:03 PM


Nivel: MEMBRU FONDATOR

Intrat: 5/27/2006
Postari: 14234
In general, pentru problemele de comportament ale copiilor, trebuie cautata vina vreunui adult.
Referitor la povestea ta, cunosc un baietel al carui parinti nu au vazut nicio problema in a face un fel de... obsesie in a nu-i ingradi imaginatia in niciun fel. Asa ca: bineinteles, mami, ca exista dinozauri ( pe undeva prin jungla... ce... ai vazut tu ca nu? ); da, mami, bineinteles ca asta e os de sepie ( pe cand de fapt e o piatra ), etc...
Rezultatul e ca baiatul respectiv a inceput sa-si imagineze cu maxima siguranta raspunsul la orice problema/intrebare pe care nu o cunoaste si sa fabuleze niste teorii pe care ceilalti copii le accepta ca fiind adevarate ( fiind incapabili sa-l contrazica pentru ca lanseaza niste teorii care-i depasesc ).

Buuun, concluzia copilului respectiv e ca el e mai destept decat toata suflarea muritoare pentru ca el - nu-i asa? - stie de la sine raspunsul la toate intrebarile.
Sunt curioasa ce va face la scoala - e de varsta cu Alexia si Eric...
Mi-e sa nu devina un ciudat in timp sau sa inceapa sa minta cand isi va da seama ca cei din jur inghit usor fabulatiile lui... ori sa nu aiba un soc sa constate ca e la acelasi nivel de desteptaciune cu ceilalti.

Buuun, revenind la subiect, cred ca e usor sa-ti dai seama cum se comporta copilul tau in societate, mai ales ca, cel putin deocamdata, ai control asupra programului lui si acces facil la discutiile dintre ei ori la opinia invatatoarei - de ex. Daca preferi sa nu vezi realitatea ori sa te minti singur, atunci da, iti pot scapa multe...

Cu timpul, desigur, copilul se desprinde de parinti si atunci poti ajunge sa nu-l mai cunosti chiar atat de bine ori sa ramai cu impresia pe care ti-ai format-o despre el cand era mic insa mi se pare firesc de la o anumita varsta, mai ales cand partenerul devine mai important decat parintii...
shirel
Postat: Wednesday, October 17, 2012 1:58 PM

Nivel: SMARALD

Intrat: 7/22/2007
Postari: 11747
Locatia: israel
Eu sincer poate fiindca imi petrec mult timp cu ei imi cunosc copii bine de tot.Nu sunt perfecti ,le cunosc defectele ,mofturile si unde au probleme si ce este mai bine ca cei mari le cunosc si ei dar se accepta asa si incearca si sa se indperte.Sunt copii buni ,educati dar asta nu le face perfecti plus ca eu nici nu cred ca exista copii perfecti ,ce inseamna un copil perfect.
Acuma sunt eu asta care pot sa-mi manevrez si sa-i corectez dar stiu ca lucrul acesta nu va dura multi ani.Varsta adolescentei este foarte dificila si un copil cat de perfect are schimbari in comportament si la caracter.stiu ca nu-mi vor povesti totul ,nici nu astept asta fiindca este imposibil nici noi nu povesteam totul chiar daca am avut poate parinti buni si prietenosi dar sper ca atunci cand vor simti nevoie sa se descarce sau sa-si marturiseasca ceva vor stii ca eu sunt mereu acolo ptr.ei.
Eu mereu le transmit ca nu trebuie sa fie perfecti ,cei mai buni ,cei mai frumosi si chiar le explic ca viatza nu este tocmai roz cum pare ea dar mereu trebuie sa fie ei insusi si sa faca ceea ce punctul acela din inima le spune ca este bine si bun ptr ei.Eu mereu voi ramane aceeasi si-i voi iubi asa cum sunt si la bine si la rau fiindca sunt copii mei.Ar fi foarte multe de spus ,educatia pe care eu o trasmit este o scoala a vietii pe care o invatam din mers ,din diferite intamplari si din anturajul din jur si ei stiu asta chiar daca sunt inca mici.Nuuu este explicat logic ca si da de altfel asa ca diferentza intre bine si rau ,ei stiu sa o faca .
bulibuli
Postat: Wednesday, October 17, 2012 2:43 PM

Nivel: Maestru

Intrat: 3/17/2008
Postari: 9649
Eu cred ca obiceiul asta vine din familie, imposibil ca mama sa nu stie ca ea minte, sunt sigura ca stie asta si nu i se pare o problema - ori pt ca si ea face la fel, ori pt ca i se par miciuni nevinovate, lucruri neinsemnate.

Un copil care vede/aude ca mama ei se lauda la prieteni/rude si exagerea/deformarea realitatii ii aduce laude si invidia celor din jur, va invata ca e ok sa te faci apreciata in acest mod.
shirel
Postat: Wednesday, October 17, 2012 7:21 PM

Nivel: SMARALD

Intrat: 7/22/2007
Postari: 11747
Locatia: israel
Am fost invatati de societatea in care am trait ca suntem buni, demn de lauda, demni de iubire si meritam doar daca ne purtam frumos, papam tot la masa, aratam impecabil, zambim exemplar si ne ascundem cu maiestrie adevaratele sentimente, pana ajungem sa nu mai avem habar ce simtim de fapt.
Un copil este considerat bun si cuminte daca tace cand i se spune sa taca,sic ras daca mananca cand i se spune sa manance,ras sic si mai ales tot din farfuria pe care i-au umplut-o parintii, daca doarme cand e trimis la culcare, daca da sarumana tuturor babelor de la bloc si daca e fericit cand vine matusa de la ... si il ciupeste zdravan de obraz, dupa care ii lasa un sarut plin de saliva pe fata, de drag, nu de alta. Copilul e obraznic daca protesteaza, daca topaie, daca tipa, daca nu sta locului la masa, daca plange, daca nu zice cuvintele magice, daca nu ii e foame, daca nu ii e somn, daca se trezeste prea devreme, daca doarme prea mult, daca nu vrea sa o pupe pe matusa de la ...sic ras bagata toata in aerul lui de respirat, daca plange cand pleaca mami la servici, daca se murdareste, daca varsa laptele, daca vorbeste mai stricat decat Gigel de la etajul 3, daca nu ia 10 pe linie la scoala, pe scurt, daca face altceva decat considera parintii si societatea ca trebuie sa fie si sa dea un copil catre parinti si societate.
Sunt atatea de povestit despre asteptarile pe care le avem de la copiii nostri, si cum asteptarile astea fac o povara grea pe umerii copiilor, care ar face orice sa ne multumeasca si sa ne simta iubirea. Orice, pana la a se nega pe ei insisi, pana la a se pierde pe ei insisi, devenind conformi cu sablonul in care ii obligam, de cele mai multe ori inconstient, sa se incadreze.
De multe ori acest sablon sau stil de educatie consta in multe greseli si de-a noastre a parintilor fara sa ne dam seama si sunt plecate din intelegerea gresita a copiilor nostri.De multe ori se intampla sa cerem copiilor sa faca lucruri ptr care inca nu sunt pregatiti sa le faca nu vreau sa insir aici dar sunt "n"exemple din astea si prin asta ne pregatim copii ptr ratari repetate in incercarea de a ne face pe plac .
Cred ca am ajuns off topic este parca un topic unde sa pot descrie ca uneori si noi ne intelegem gresit copii cu toate intentiile noastre bune de parinti.


Roxie
Postat: Wednesday, October 17, 2012 7:45 PM


Nivel: Ambasador

Intrat: 8/1/2007
Postari: 636
Locatia: Bucuresti
Shirel, fara cuvinte. Cred ca niciodata nu am auzit un adevar mai bine si mai clar exprimat. newclap newclap newclap newclap newclap
kali
Postat: Wednesday, October 17, 2012 7:50 PM


Nivel: MEMBRU FONDATOR

Intrat: 5/27/2006
Postari: 14234
shirel wrote:
Am fost invatati de societatea in care am trait ca suntem buni, demn de lauda, demni de iubire si meritam doar daca ne purtam frumos, papam tot la masa, aratam impecabil, zambim exemplar si ne ascundem cu maiestrie adevaratele sentimente, pana ajungem sa nu mai avem habar ce simtim de fapt.
Un copil este considerat bun si cuminte daca tace cand i se spune sa taca,sic ras daca mananca cand i se spune sa manance,ras sic si mai ales tot din farfuria pe care i-au umplut-o parintii, daca doarme cand e trimis la culcare, daca da sarumana tuturor babelor de la bloc si daca e fericit cand vine matusa de la ... si il ciupeste zdravan de obraz, dupa care ii lasa un sarut plin de saliva pe fata, de drag, nu de alta. Copilul e obraznic daca protesteaza, daca topaie, daca tipa, daca nu sta locului la masa, daca plange, daca nu zice cuvintele magice, daca nu ii e foame, daca nu ii e somn, daca se trezeste prea devreme, daca doarme prea mult, daca nu vrea sa o pupe pe matusa de la ...sic ras bagata toata in aerul lui de respirat, daca plange cand pleaca mami la servici, daca se murdareste, daca varsa laptele, daca vorbeste mai stricat decat Gigel de la etajul 3, daca nu ia 10 pe linie la scoala, pe scurt, daca face altceva decat considera parintii si societatea ca trebuie sa fie si sa dea un copil catre parinti si societate.
Sunt atatea de povestit despre asteptarile pe care le avem de la copiii nostri, si cum asteptarile astea fac o povara grea pe umerii copiilor, care ar face orice sa ne multumeasca si sa ne simta iubirea. Orice, pana la a se nega pe ei insisi, pana la a se pierde pe ei insisi, devenind conformi cu sablonul in care ii obligam, de cele mai multe ori inconstient, sa se incadreze.
De multe ori acest sablon sau stil de educatie consta in multe greseli si de-a noastre a parintilor fara sa ne dam seama si sunt plecate din intelegerea gresita a copiilor nostri.De multe ori se intampla sa cerem copiilor sa faca lucruri ptr care inca nu sunt pregatiti sa le faca nu vreau sa insir aici dar sunt "n"exemple din astea si prin asta ne pregatim copii ptr ratari repetate in incercarea de a ne face pe plac .


http://wowmamica.blogspot.ro/ - sursa, Shirel, te rog n-o uita...
shirel
Postat: Wednesday, October 17, 2012 10:57 PM

Nivel: SMARALD

Intrat: 7/22/2007
Postari: 11747
Locatia: israel
kali wrote:


http://wowmamica.blogspot.ro/ - sursa, Shirel, te rog n-o uita...


Sorry,eram sigur c-am postat!Eu de fapt am citit pe http://parintiatasati.blogspot.co.il/
bereea
Postat: Thursday, October 18, 2012 8:00 AM


Nivel: RUBIN

Intrat: 3/29/2007
Postari: 22570
Daca nu vrem sa acceptam ca nu exista copil perfect, ca - ca orice fiinta umana - are calitati si defecte nu vom face decat rau copilului nostru.Domnisoara mea avea probleme cu salutul si cu multumitul.I-am atras atentia de cateva ori, ea raspundea "da, da" dar nu facea.Asa ca am pedepsit-o:doua saptamani fara desene, fara tableta, fara invitatii , etc.De a doua zi a inceput sa salute si sa multumeasca si cand nu era nevoieras , asa ca a trebuit sa-i reduc pedeapsa la o saptamana.Dar a invatat.Ii spusesem unei cunostinte ca baiatul ei de 10 ani nu ma saluta, desi ne cunoastem bine.I-a sarit in aparare spunand ca e timid,asa ca nici in ziua de azi nu ma saluta desi se apropie de 12 ani.
Eu nu-mi compar copilul nu nimeni, dar sunt destul de inteligenta sa vad cand si unde greseste si sa incerc sa intrept.E copilul meu, e un copil superb din toate punctele de vedere, dar e o fiinta umana care mai greseste, mai are nevoie de indrumare si de o mama care o iubeste nu care o pune pe un piedestral.
ingerash
Postat: Thursday, October 18, 2012 12:42 PM


Nivel: DIAMANT

Intrat: 1/17/2008
Postari: 27673
Locatia: u.k.
Noi parintii avem o mica mare vina in greselile copilului dar trebuie sa fim vigilenti cu cine intra in contact copii nostrii,ce anturaj au la scoala in clasa,in pauza(cazul nostru deocamdata)apoi cand vor iesi singuri....
Am trecut printr-o situatie penibila....un baiat din scoala cu Ionut(roman)la invitat la ziua lui,parintii nu vorbesc cu noi decat daca au vreo curiozitate despre viata noastra...in fine,il monteaza in asa fel incat Ionut face istericale ca el trebuie sa mearga,ca trebuie sa-i cumpar cadou,ceva cu ben ten ca aia ii place,tipa din toti rarunchi....si l-am luat frumos sa stam jos sa vorbim,i-am adresat intrebari de genul...Iti este prieten?Cum se comporta cu tine la scoala,in pauze?Iti vorbeste fumos,ce iti spune de obicei?...etc.Si i-am spus ca parintii lui nu ne viziteaza,nu ne sunt prieteni,daca-i salutam nu raspund...
A raspuns cu:Mama am crezut ca pot merge,el insista sa vin,a zis si mama lui si sa-i aduc cadou ca tu si tata aveti bani,daca nu se supara pe mine si am vazut ca mama lui vorbeste cu tine la scoala!
Deci copii in naivitatea lor pot cadea victime!
kali
Postat: Thursday, October 18, 2012 1:36 PM


Nivel: MEMBRU FONDATOR

Intrat: 5/27/2006
Postari: 14234
Sigur ca nu exista perfectiune si sigur ca trebuie sa recunoastem defectele copiilor nostri.

Tot asa, sigur ca exista reguli de conduita in societate, asa cum exista principii caracteristice fiecarei familii. Fiecare cuplu de parinti are propriul sistem de valori - doar de aceea suntem atat de diferiti - si mi se pare perfect normal sa se impuna reguli respectate de catre toti cei din casa.

Referitor la ce scria Shirel, e putin fortata descrierea copilului obraznic/cuminte... nu mai e chiar asa. Si bineinteles ca cei mici au nevoie sa fie ghidati... ei inca nu au identitate proprie - de aceea copie parintii si tot de aceea indrumarea noastra se cheama educatie.

Pe de alta parte, toti parintii gresesti intr-un fel sau altul. Cum nu exista copil perfect, tot asa nu exista nici parinte perfect.
t-mihaela
Postat: Thursday, October 18, 2012 3:21 PM

Nivel: Senior

Intrat: 6/20/2008
Postari: 5128
Nu ca vreu sa fiu eu Gica contra dar citatul ala nu se deloc adevarat ...de unde si pana unde "noi parintii" poate ea singura face treaba asta si i se aplica doar ei ca eu una nu ma regasesc acolo mai alez la faze ca mancatul tot din farfurie pupatul matusii, sa fim seriosi alea erau vremurile domnului Goe. Ma mir ca azi parintii mai practica astfel de educatie depasita si mai au asteptari asa nerealiste ...
Ai mei copii sunt ...copii, ce sa le fac .cat despre altii, de multe ori judecata ne joaca feste.Eu am pe langa mine o droaie de chinezi si toti au obiceiul sa loveasca de mi s-a acrit sa tot fac pe politaiul .Parintii insa sunt oameni foarte de treaba si asezati .si uite asa aflu eu ca de fapt toata chinezarimea cartierului se duce la lectiii de karate si kuankido ( nu stiu cum se scrie asta ) si de asta plozii se cred samurai angry Lovesc mereu parca-s nebuni.

bereea
Postat: Tuesday, October 30, 2012 2:17 PM


Nivel: RUBIN

Intrat: 3/29/2007
Postari: 22570
Azi sunt nevoita sa vorbesc cu mamica fetitei respective pentru ca nu se mai poate.Deja ma gandesc ca nu o reactioneze deloc bine dar, ieri fetita a mintit si Alessandra a fost atentionata din cauza ei fara s afi facut absolut nimic.(stiu sigur ca Ale mi-a spus adevarul, pentru ca eu nu aveam de unde sa aflu daca nu-mi spunea, iar ea a plans destul din cauza aceasta)
Utilizatori in acelasi subiect
NU poti posta subiecte noi in acest forum.
NU poti raspunde la subiecte in acest forum.
NU poti sterge postari in acest forum.
Nu poti edita postari in acest forum.
Nu poti crea sondaje in acest forum.
Nu poti vota in sondaj in acest forum.
Printeaza subiectul
RSS Feed