farmacia verde

Options farmacia verde
Subiectul anterior · Subiectul urmator
taki
Postat: Saturday, March 25, 2006 4:22 AM


Nivel: SMARALD

Intrat: 2/13/2006
Postari: 13501
Locatia: Printre voi!
1. Afinul (diaree, colibaciloza, diabet, infectie urinara)
2. Aloe Vera (arsuri)
3 Andivele (un excelent depurativ)
4. Anghinarea (Cynara scolymus) (hepatita, ciroza, dischinezie biliara, colecistita)
5. Apa (Ardeiul iute )

1. diaree, colibaciloza, diabet, infectie urinara

Afinul are actiune antiseptica si astringenta; este antisclerogen, indicat in ateroscleroza si in fragilitatea capilarelor. De la el se folosesc fructele uscate si frunzele.

Este indicat in diaree, colibaciloza, in sechele de infarct, in varice, hemeralepie nocturna, este antidiabetic (infuzia de frunze este recomandata in eczeme, decoct de frunze uscate, in obezitate). Se consuma zilnic 350 g. Contra diabetului se poate asocia cu pastai de fasole si frunze de dud, folosindu-se sub forma de ceai neindulcit sau indulcit cu zaharina, cate o ceasca inainte de mese.

Afinul mai este indicat in infectia urinara, ca antiseptic minor si diuretic, in reumatism, in guta, in colita de fermentatie sau de putrefactie.

Ceaiul se prepara din 250 ml de apa in care se fierb fructe uscate.
Se asociaza cu coaja de stejar, flori de musetel sau frunze de menta.

2. arsuri

Aloe Vera (Aloe Barbadensis Miller) este specia de plante cu cele mai puternice rezultate medicale.

COMPONENTE: Contine peste 250 de substante active, intre care:
- Vitamine (A, B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, B12, C, D, E, coline);
- Minerale (calciu, fosfor, potasiu, fier, sodiu, clor, mangan, magneziu, cupru, crom, iod, seleniu, zinc);
- Mono- si polizaharide;
- Lignine, saponine, antrachinone, aloine, Barbaloine, izobarbaloina, acid aloetic, uleiuri volatile);
- Celuloza, glucoza, manoza, aldopentoza;
- Acemannan;
- Aminoacizi (organismul uman contine 22 de aminoacizi dintre care 8 sunt esentiali functionarii acestuia, pe acestia nu ii poate produce si sunt asigurati de alimentatie. Aloe vera contine 7 din cei 8 esentiali si 11 din cei neesentiali).

EFECTE:
- DETOXIFIEREA = aloe regleaza metabolismul si detoxifica organismul pana la nivel celular (ceea ce nici o alta planta nu poate face!!). Prin componentele sale active care ajung pana la nivel celular se obtine o purificare deosebita prin eliminarea toxinelor stocate la toate nivelele organismului, fapt care duce la inlaturarea uneia din cele mai importante cauze a imbolnavirilor.
- STIMULAREA REGENERARII CELULARE de 6-8 ori mai repede decat in mod "normal" si aparitia celor noi, sanatoase.
- PENETREAZA tesuturile in 7 straturi celulare (ca o comparatie, apa are puterea de a penetra 2 straturi celulare!). Astfel, aloe vera reuseste sa patrunda mult mai profund si poate vehicula componentele sale active sau ale substantelor cu care este asociata, pana la nivelurile la care se afla afectiunea.
- Este IMUNOMODULATOR (stimuleaza sistemul imunitar), ceea ce confera eficienta in reactia naturala a organismului de a se apara de agresiunile externe si de a se autovindeca. Chiar si dupa cateva zile de consum de gel de aloe vera eficienta celulelor numite macrofage creste de circa 10 ori, asigurand eliminarea rapida a agresiunilor externe
- EFECT PUTERNIC SINERGIC: antibacterian, antiviral, antifungic, analgezic, antialergic, sedativ.

INDICATII: alergii, arsuri (inclusiv nucleare), afectiuni cutanate, afectiuni ale aparatului digestiv, ocular, respirator, uro-genital, cardiovascular, locomotor, etc.

3. Andivele au un continut bogat in saruri minerale (fosfor, fier, potasiu, calciu) si vitamine (A, C si cele din complexul B). Andivele sunt depurative, stimuleaza secretia biliara si eliminarea ei in duoden, iar mai nou li s-au descoperit si unele proprietati citostatice (impiedica inmultirea celulelor - utile in tratamentul cancerului).
Preparare - dupa ce se curata de pamant si frunzele deteriorate (pentru a indeparta gustul amarui) se tin 15-20 minute in apa sarata, amestecata cu otet (1-2 linguri la 1 L apa). Andivele se consuma cel mai des sub forma de salata: stropite cu suc de lamaie, cu smantana sau maioneza, ori in combinatie cu legume fierte.

4. Recomandarile majore ale anghinarei sunt in hepatita, ciroza, dischinezie biliara, colecistita. Deci toate tin de functiile ficatului, organ pentru care planta reprezinta remediul cel mai puternic si complex (de altfel frunzele plantei sunt folosite in industria farmaceutica pentru fabricarea Anghirolului). Pe langa bolile ficatului, anghinarea actioneaza favorabil si in alte afectiuni: ateroscleroza, hipercolesterolemie, nefrite, edeme cardiorenale, constipatie cauzata de insuficienta biliara, diabet, enterocolite, urticarii.
Ceaiul de anghinare se face oparind o lingura de planta uscata cu 500 ml apa. Se bea o cana dimineata, urmand o jumatate de ora repaus culcat pe partea dreapta, iar restul ceaiului, impartit in doua transe, cu 30 de minute inainte de dejun si cina. Se fac cure de 20-30 de zile, cu o luna pauze intre ele.

5. Combateti febra cu o baie scurta in apa la temperatura camerei, sau impachetati corpul cu un cearsaf umed,d upa care beti un ceai cald si bagati-va sub patura. Faceti o gargara cu apa calduta sarata pentru a calma senzatia de iritare din gat. Fierbeti apa si inspirati aburii pentru a scapa de congestie. Puteti adauga in apa si cateva picaturi de ulei esential de lamaie, cimbru, sau eucalipt. Rehidratati-va.

Prima arma de aparare a organismului impotriva infectiei sunt fluidele produse de mucoasele care acopera caile respiratorii. Pentru ca acestea sa functioneze bine trebuie sa beti multa apa.
taki
Postat: Saturday, March 25, 2006 4:26 AM


Nivel: SMARALD

Intrat: 2/13/2006
Postari: 13501
Locatia: Printre voi!
6. Bai de plante (eritem fesier, inflamatii cutanate)
7. Banana (urticarie, arsuri, dereglari menstruale)
8. Broccoli (artrita, arterita, prostatita, Busuiocul (imbunatatirea memoriei, afte)
9. Busuiocul (Ocimum basilicum) (antispastic, mareste productia de lapte in perioada alaptarii)

6. In toaleta zilnica a sugarilor, pentru prevenirea si calmarea eritemului fesier sau altor procese inflamatorii cutanate, se recomanda bai de plante cu proprietati antiseptice, antiimflamatoare, astringente si cicatrizante.

Baby-plant - bai generale cu infuzie concentrata din 50 gr amestec de plante (musetel, isop, rachitan) la 1 L apa, care se adauga dupa filtrare in apa de baie a sugarului.

7. Ca si marul, banana contine pectina. Banana trebuie sa fie galbena cu cateva pete mici maronii (necoapta este greu digerabila). La copiii sub 6 luni se poate fierbe cateva minute in coaja.
Este recomandata atit pentru diaree cit si in constipatie.

Banana e un fruct cu o valoare nutritiva ridicata, iar combinata cu laptele ofera multi nutrientii necesari organismului.
Ajuta la retinerea calciului, fosforului si azotului; este folosita ca hrana dietetica imotriva dereglarilor intestinale; neutralizeaza supra-aciditatea sucurilor gastrice.
Se foloseste in tratamentul gutei, artritelor, la bolile de rinichi, la alergii, urticarii, in supraponderabilitate, dereglari menstruale (bananele gatite).
In cazul arsurilor, se face un pansament dintr-o banana coapta, peste care se aplica un bandaj.

8. artrita, arterita, prostatita, Broccoli este ruda apropiata a conopidei ca gust si aspect. Cea mai importanta diferenta este culoarea: verde, verde-albastrui sau chiar violet, fata de albul conopidei.
Principalele proprietati sint: antianemic, bactericid si antiinflamator, diuretic si depurativ.
Consumul frecvent de brocoli contribuie la reducerea hipertensiunii, a valorii glicemiei si la echilibrarea sistemului nervos.
Se preteaza la prelucrari culinare variate; se consuma fiert in apa sarata sau pe baie de aburi, cu diferite sosuri, se pregateste amestecat cu carne, sau ca garnitura la aceasta. De asemenea, se fac budinci, sufleuri, pane, dar se mananca si murat in saramura ori otet.
Partea comestibila la broccoli (lastarii floriferi) este foarte bogata in zaharuri si contine mai putina celuloza decat conopida, ceea ce ii imprima un gust mai placut si mai catifelat.
Pentru preparare se indeparteaza mai intai frunzulitele si pielita de la baza lastarilor. Dupa aceea se desface in bucatele (ca si conopida) si se lasa in apa cu sare (o lingura la un litru) circa o 1/2 de ora, pentru a indeparta eventualii paraziti. In majoritatea retetelor, broccoli se opareste 2-3 minute (nu mai mult, caci fierbe foarte repede) intr-o oala acoperita.
!Indiferent ce mod de pregatire se alege, trebuie tinut cont de faptul ca broccoli nu trebuie rasfiert, intrucat isi schimba culoarea si isi pierde mare parte din proprietatile nutritive.

9. antispastic, mareste productia de lapte in perioada alaptarii

Basilicum (sau busuiocul) este un antispasmic, calmeaza spasmele gastrice, aerofagia, mareste productia de lapte in perioada alaptarii si diminueaza spasmele menstruale sau congestia uterina.

Se pun 250 ml de apa la fiert, cind incepe sa fiarba se ia jos de pe foc, se adauga o lingurita de basilicum si se lasa 10 minute in infuzie.
Se beau 2 cani de ceai pe zi.
taki
Postat: Saturday, March 25, 2006 4:40 AM


Nivel: SMARALD

Intrat: 2/13/2006
Postari: 13501
Locatia: Printre voi!
10. Cartoful (gastrita, rani, arsuri, ploape umflate)
11. Castravetele (detoxifiant)
12. Ceai complex (antireumatic)
13. Ceai de nuca cu ceapa si miere (tuse seaca)
14. Cimbrisor (guturai, indigestie)
15. Cimbrisor (Stimuleaza fluxul diuretic si ciclul lunar)
16. Cimbrul (laringita)
17. Ciubotica cucului (Ciubotica cucului (migrena, dureri de cap)
18. Coacazele negre (un inamic al oboselii)
19. Coacazele rosii (dureri de burta)
20. Coada calului (Equisetum arvense) (insuficienta cardiaca, angina pectorala, nefrita, tuberculoza, furuncul, afectiuni ale cailor urinare, edeme, poliartrite cronice, artroze, amigdalita)
21. Coada soricelului (flori) (abcesele dentare, alergii, urticarie, circulatie sanguina, tuse, vezica urinara, dureri reumatice, hiperaciditate, Coaja de lamaie si otet (Codite de cirese (nefrita)
22. Coji de oua, miere si lamai (spasmofilie, osteoporoza)

10. gastrita, rani, arsuri, ploape umflate

Cartoful crud se curata de coaja, se da prin razatoarea cu gauri mici si apoi se stoarce bine. Zeama proaspata se bea imediat si se recomanda in cazul gastritei, constipatiei, ulcerului, litiazei biliare.

In cazul arsurilor, rani, umflaturi sau eruptii se pot aplica cataplasme - felii sau cartofi dati prin razatoarea cu gauri mari, eventual pusi intr-un tifon sau cirpa curata.

11. detoxifiant

Racoritor si plin de prospetime, castravetele este unul dintre cele mai populare ingrediente ale salatelor de vara. Aceasta leguma este insa si un redutabil adversar al unei lungi serii de afectiuni.

Salatele de castraveti proaspeti, stropiti cu putin ulei de masline, sare si un otet de mere diluat cu apa se constituie intr-un adevarat aliment - medicament in caz de colici intestinale, inflamatii la acest nivel, avand efect laxativ.

Pentru marirea diurezei, detoxifierea organismului, in tratarea iritatiilor cailor urinare si respiratorii, a diabetului si in calmarea durerilor abdominale folositi sucul proaspat al legumei. Luati cate 2-3 linguri dimineata, pe stomacul gol.

12. antireumatic

Amestecati 40 gr flori de galbenele, 10 gr flori de albastrele, 10 gr flori de soc, 15 gr radacina de brusture si 15 gr rizomi de pir medicinal. Fierbeti o lingura de amestec intr-o cana cu apa (250 ml) timp de 10 minute. Strecurati si beti 2 cani de ceai pe zi, dintre care prima dimineata, pe stomacul gol.

13. tuse seaca

La 1 L de apa se pune "o mana" de samburi de nuci si o ceapa mare taiata marunt. Se fierbe la foc potrivit pana mai ramane cam 100 ml lichid. Se strecoara si se raceste pana devine caldut, se pun 2 lingurite de miere, si apoi se poate bea.
De regula, nu se bea/mananca nimic dupa, cel putin 30 de minute.
Sanatate!

14. guturai, indigestie

Este bine sa fie consumat macinat si sa se administreze proaspat, sublingual (1/2 de lingurita de 3-4 ori pe zi) sau ca macerat la rece (1 lingurita de flori la o cana de apa se lasa 6 ore, apoi se incalzeste putin inainte de consumare).
Benefic in tusea uscata, iritativa, guturai, dureri de gat (sub forma de gargara), indigestie (greata, voma, senzatie de stomac plin, balonari).

In cazul tusei, se face ceai de cimbrisor, de la farmacie, indulcit cu miere.

15. Stimuleaza fluxul diuretic si ciclul lunar
Infuzie: O lingurita (cu varf) de plante este oparita cu 1/4 litru de apa proaspat fiarta si se lasa sa se raceasca.
Nu este recomandabil sa fie utilizat de catre femeile insarcinate deoarece poate grabi nasterea. In trecut era folosit pentru accelerarea avorturilor.

16. laringita

Are proprietati antibacteriene si ajuta in tratamentul infectiilor cailor respiratorii superioare.

Infuzie din 1-2 lingurite de planta uscata peste care se toarna o cana de apa fierbinte. Lasati vasul acoperit timp de 10 minute. Strecurati. Beti 2-3 cani pe zi.

17. Se consuma sub forma de infuzie din flori, 1-2 lingurite la o cana de apa, sau decoct de radacini, la care se adauga un varf de cutit de bicarbonat de sodiu. Se beau 2-3 cani pe zi.

18. un inamic al oboselii

Bogatul continut de vitamina C al coacazelor negre le recomanda in tratarea bolilor de stomac, afectiunilor hepatobiliare, scorbutului, oboselii generale si a surmenajului. Puteti folosi fructele in scop terapeutic atat proaspete, cat si congelate sau prelucrate.

Pentru a obtine siropul, fierbeti 500 gr fructe uscate in 1 L apa timp de 15 minute, la foc domol. Strecurati printr-o panza rara. Adaugati 250 gr zahar si fierbeti din nou lichidul pana devine sirop. Acest preparat are efect energizant, sedativ, hipotensiv si diuretic.

19. dureri de burta

Coacazele rosii sunt, fara indoiala, unele dintre fructele de padure cele mai apreciate. Asta datorita gustului acrisor si savorii deosebite. Bogatul continut de acid citric le face un adevarat aliment-medicament pentru afectiuni ale stomacului si ficatului.
In privinta continutului de vitamina C, diversi autori au stabilit valori diferite, variind intre 40 si 155 mg/100 gr.

Principalele virtuti:
Fructele se caracterizeaza prin excelente proprietati aperitive si tonic digestive, fiind in acelasi timp un bun diuretic si depurativ (elimina toxinele). Coacazele sunt racoritoare si au o actiune usor laxativa. Sunt considerate fructe tonice, de aceea sunt indicate in afectiuni insotite de febra si in caz de probleme acute (ale stomacului si intestinelor). Acizii organici (citric, tartric si malonic) au probabil efecte mai importante decat alte minerale sau vitamine prezente in fructe.

Cum le puteti consuma:
Este preferabil ca fructele sa fie consumate crude sau sub forma de sucuri. La fel ca in cazul altor fructe cu un continut mare de apa, modul de cultura este esential: utilizarea ingrasamintelor sintetice poate creste continutul de apa in detrimentul mineralelor si vitaminelor.

20. insuficienta cardiaca, angina pectorala, nefrita, tuberculoza, furuncul, afectiuni ale cailor urinare, edeme, poliartrite cronice, artroze, amigdalita

Actioneaza ca bronhodilatator, antimicrobian, antiseptic urinar, remineralizant, diuretic, expectorant, hemostatic, antiinflamator.
In tratarea afectiunilor renale si ale vezicii urinare se folosesc ceaiul si baile de sezut, in paralel.
Pentru eruptii si mincarimi se folosesc baile si compresele cu decoct de coada-calului.
Tinctura de coada-calului este un remediu in transpiratia picioarelor.
Pentru amigdalita, vegetatii adenoide, stomatite, gingivita se foloseste ceaiul sub forma de gargara.

Infuzia: timp de 2 minute, se face din 1-2 lingurite de planta la 250 ml apa fiarta.
Prisnita: Se pune 1 pumn de planta intr-o sita situata deasupra unei oale cu apa in care fierbe apa. Cand planta este fierbinte si inmuiata, se infasoara intr-o bucata de panza si se aplica pe partea afectata.
Baia de sezut: 100 g de coada-calului se pune in apa rece si se lasa la macerat 12 ore, apoi se incalzeste, se strecoara si se adauga la apa de baie.
Tinctura: 10 g de coada-calului proaspata se macereaza in 50 ml alcool. Se tine la cald timp de 2 saptamini. Se agita zilnic, apoi se strecoara.

21. abcesele dentare, alergii, urticarie, circulatie sanguina, tuse, vezica urinara, dureri reumatice, hiperaciditate, Infuzia cu 1/2 lingurita flori la 200 ml apa recomandata pentru abcesele dentare, alergii, urticarie. Se folosesc si bai de sezut pentru iritatii fesiere (asociat cu galbenele) sau pentru contuzii si lovituri.

Planta are un miros nu prea placut si un gust amarui. Ceaiul de coada soricelului regleaza circulatia sanguina, este antispastic al sistemului vascular, stimuleaza metabolismul si functiile aparatului digestiv. Sucul proaspat si extractul de coada soricelului fac parte din curele de primavara, se intrebuinteaza pentru tratarea malariei, a tumorilor ficatului si splinei.
Un litru de ceai de coada soricelului, baut zilnic, este foarte indicat in combaterea tusei, catarului bronsic si pulmonar sau in cazul afectiunilor vezicii urinare. Este, de asemenea, folosit in homeopatie ca hipotensor, temperand fluxul sanguin spre cap, combate durerile reumatice, ametelile, vindeca ochii care lacrimeaza mereu, hemoragiile nazale, durerile de urechi, senzatiile de gat rigid, hiperaciditatea gastrica, durerile abdominale, diareea, viermii intestinali si hemoroizii.
Un ceai de coada soricelului amestecat cu musetel – o lingura la fiecare ora – ii ajuta pe copiii deshidratati sa retina lichid.
Tinctura de coada soricelului este un remediu impotriva digestiei defectuoase si un bun diuretic. Combinat cu patlagina si sunatoarea, ceaiul de coada soricelului este indicat in tratarea afectiunilor sistemului nervos si a durerilor de spate.

22. spasmofilie, osteoporoza

Se aduna cojile de la 20 oua de tara (de preferat, caci gainile consuma var), se spala, se pun la uscat, se macina prin rasnita de cafea, se amesteca intr-un vas de sticla cu zeama de la 1 kg de lamai si 1 kg miere poliflora. Se lasa apoi la macerat 10 zile si se consuma cate o lingura inaintea meselor principale.
taki
Postat: Saturday, March 25, 2006 4:42 AM


Nivel: SMARALD

Intrat: 2/13/2006
Postari: 13501
Locatia: Printre voi!
23. Dragaica (sanzienele) (pentru curatarea rinichilor, a ficatului, pancreasului si splinei de factorii patogeni)
24. Dudul (afte, diaree, diabetul zaharat, gastrita)

23. pentru curatarea rinichilor, a ficatului, pancreasului si splinei de factorii patogeni

Cei ce sufera de tulburari ale sitemului limfatic ar trebui sa bea zilnic ceai de dragaica. Ele este indicat si in cloroza, hidropizie si junghiuri intercostale. Folosit extern, ajuta foarte repede in toate bolile de piele, in rani, furuncule si comedoane. Spalaturile calde ajuta la intinderea tenului ofilit. Si sucul proaspat stors da rezultate bune, daca se ung zilnic cu el portiunile de piele bolnave si se lasa sa se usuce.

Ceaiul se recomanda si in tratarea epilepsiei, bolilor de nervi, retentiei urinare, colicilor renale. Acesta se prepara dintr-o lingurita cu virf de dragaica oparita cu 1/4 L apa. Se lasa citeva minute.
Gargara si clatitul cu ceai de dragica sunt de un rapid ajutor in cazuri de paralizie a corzilor vocale.

Dintr-un amestec de plante - dragaica, splinuta de padure si urzica moarta galbena in parti egale se prepara un ceai pentru tratamentul afectiunilor renale. Se consuma cca. 4 cesti pe zi.

Sucul proaspat de dragaica se obtine cu ajutorul storcatorului de fructe din dragaica proaspaqta, spalata.
Alifia se obtine din amestecarea sucului cu unt (tinut la temperatura camerei) pina se formeaza o pasta ce se va tine in frigider.

24. afte, diaree, diabetul zaharat, gastrita

Frunzele de dud (fara petiol, recoltate in mai si iunie prin ciupire sau prin strangere) si fructele mature proaspete se utilizeaza in scopuri terapeutice.

Dudul se recomanda in tratamente pentru: diaree, diabet zaharat, gastrita, ulcerul gastric si duodenal, in cazul afectiunilor pulmonare, cat si la angine, stomatite, afte.

Fructul bine copt se recomanda contra constipatiei, iar fructele proaspete, sub forma de sirop, au efect laxativ si usor diuretic.
Dintr-o lingura de frunze tocate, oparite cu 250 ml de apa clocotita se poate face infuzie. Se bea in 3 reprize dupa mesele principale, iar pentru diabet nu se indulceste cu zahar, ci cu zaharina sau ciclamat de sodiu.
Sucul fructelor extras inainte de completa maturitate contine 20-25 g acid citric/L (se utilizeaza ca sirop astringent pentru gargare contra anginelor, stomatitelor si aftelor).
taki
Postat: Saturday, March 25, 2006 4:43 AM


Nivel: SMARALD

Intrat: 2/13/2006
Postari: 13501
Locatia: Printre voi!
25. Eucaliptul

Puneti una sau doua picaturi de ulei esential de eucalipt pe o batista si inspirati din cand in cand substantele volatile degajate pentru a va desfunda nasul.
taki
Postat: Saturday, March 25, 2006 4:49 AM


Nivel: SMARALD

Intrat: 2/13/2006
Postari: 13501
Locatia: Printre voi!
26. Faina de griu (Fenicul (Fructe de fenicul, anason, chimen, coriandru (digestie, lipsa poftei de mancare, colici abdominale)
27. Fructe de maces si catina (avitaminoze, rahitism, tulburari de metabolism)

26. Alifia cu faina de grau se utilizeaza sub forma de cataplasme in cazurile de scabie. Trei linguri faina de grau alba se rumenesc pana capata o culoare aurie. Se adauga, amestecand mereu, un pahar de lapte. Se fierbe in continuare pana se ingroasa. Se adauga 100 g unt sau margarina si se amesteca bine, ca sa se omogenizeze.

Fructe de fenicul, anason, chimen, coriandru
digestie, lipsa poftei de mancare, colici abdominale

Macinate si macerate la rece sau administrate sublingual(1/4 de lingurita inainte de mese) pentru digestie slaba, balonare, lipsa poftei de mancare, ameliorarea si prevenirea colicilor abdominale. Pentru sugarii alaptati este bine ca mama sa consume aceste condimente blande.
In caz de paraziti intestinali se administreaza infuzii mai concentrate (2 lingurite de fructe la o cana de apa) dimineata, pe nemancate.

27. avitaminoze, rahitism, tulburari de metabolism

Recomandate in avitaminoze, rahitism, tulburari de metabolism, datorita aportului de vitamine si minerale. Infuzie sau macerat la rece din fructe macinate, cate o lingurita la 500 ml apa.
taki
Postat: Saturday, March 25, 2006 4:53 AM


Nivel: SMARALD

Intrat: 2/13/2006
Postari: 13501
Locatia: Printre voi!
28. Galbenele (Calendula officinalis) (Gentiana (stomac)
29. Ghimbirul si usturoiul (Graul (incoltit) (anemie, astenie fizica si intelectuala, crestere, rahitism, tubercoloza, sarcina, alaptare)
30. Gutui (lipsa poftei de mincare, infectii respiratorii, hemoroizi)

28. Pentru tratarea amigdalitei se face infuzie din flori uscate in apa clocotita. Se administreaza sub forma de gargara, de 2-3 ori pe zi.
Se poate folosi si tinctura de galbenele. Aceasta se prepara din 2-3 flori in 100 ml alcool. Se administreaza sub forma de gargara de 3 ori pe zi; se dilueaza 10-15 picaturi puse in 100 ml apa.

In cazul ulcerului sau gastritelor se face infuzie dintr-o lingura rasa de flori oparite cu 250 ml apa; se beau 2-3 ceaiuri pe zi, intre mese. Se poate folosi si tinctura de galbenele de 3 ori pe zi cate 30 de picaturi.

Extern se pot face bai si cataplasme cu infuzie sau tinctura diluata.

Pentru dureri ale organelor genitale: se adauga 2 lingurite de flori de galbenele in 200 ml apa clocotita, se acopera vasul 3 min apoi se face infuzie.

29. Au puternice proprietati antivirale, antibiotice si antiseptice. Se pot gasi sub forma de pulbere in capsule, la magazine cu profil naturist sau in farmacii. Dat fiind ca usturoiul isi pierde o parte din proprietatile curative prin preparare termica, consumati-l de preferinta crud.

30. lipsa poftei de mincare, infectii respiratorii, hemoroizi

Consumate ca atare, gutuile stimuleaza pofta de mancare si sunt folositoare in cazul infectiilor respiratorii sau chiar al hemoroizilor.

Sub forma de decocot, se foloseste in cazurile de diaree la copii si in infectii respiratorii. Se fierb cateva bucati de gutuie in 250 ml de apa, timp de cinci minute. Se bea caldut.

Maceratul din gutui cu scoruse este un remediu util celor care sufera de anemie. Un pumn de coji si cotoare de gutuie se taie in bucati potrivite si se pun intr-un borcan cu apa. Peste ele se adauga un pumn de scoruse de munte, bine coapte si maruntite. Se acopera vasul si se lasa la macerat la temperatura camerei, intr-un loc ferit de lumina, timp de aproximativ 12 ore. Dupa aceasta se strecoara, se toarna in sticle de culoare inchisa si se lasa la rece.
Se bea in cursul unei zile in loc de apa.
taki
Postat: Saturday, March 25, 2006 4:55 AM


Nivel: SMARALD

Intrat: 2/13/2006
Postari: 13501
Locatia: Printre voi!
31. Hameiul (anorexie, tuberculoza, usurarea activitatii digestive)
32. Hreanul (sinusuri congestionate, reumatism, vermifug )

31. anorexie, tuberculoza, usurarea activitatii digestive

La hamei se recolteaza numai conurile femele prin ciupire, cu pedunculul sub 1 cm si cand au culoarea verzuie (la sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie), uscandu-se la umbra, la temperatura camerei. Conurile bune de recoltat se cunosc dupa culoarea verde sau verde-galbuie si bracteele alipite.

Hameiul se recomanda pentru: - uz intern: anorexie, tuberculoza, usurarea activitatii digestive, afectiuni renale, insomnii, guta, calmarea excitatiilor sexuale;
- Uz extern: vaginita, trichomoniaza

O lingurita si jumatate de conuri la 200 ml apa clocotita (se bea fractionat in 3 reprize, in cursul unei zile) se poate folosi drept calmant nervos. Daca se doreste a fi folosit ca somnifer se infuzeaza doar o lingurita de conuri la 200 ml apa clocotita citeva ore si se bea seara inainte de culcare.
In cazul seboreei si a acneei se prepara infuzie din 4-5 g de planta la 100 ml apa clocotita. Se lasa sa se racoreasca acoperit, apoi se aplica sub forma de comprese.
Pentru spalaturi vaginale se recomanda ca infuzia sa se prepare din 8 g de planta la 100 ml apa clocotita. Se foloseste infuzia calduta.
Hameiul se poate utiliza in cataplasme contra durerilor - florile adunate toamna se pun in saltelele celor care nu pot dormi.

32. sinusuri congestionate, reumatism, vermifug

Hreanul are actiune vitaminizanta, depurativa, antiscorbutics, antiscrofuloasa, antiscrelozanta si tonifianta.

Sinusurile congestionate si nasul infundat se vindeca daca punem pe frunte 2-3 linguri de hrean ras, invelit intr-o basma rosie. Aceasta se tine 5-30 de minute si se poate pune si la radacina nasului.
Cei cu o piele foarte sensibila vor tine mai putin cataplasma, altfel pot aparea inflamatii serioase.
Tratamentul se face timp de 5 zile se face aplicatia de 1-2 ori pe zi.

Pentru cataplasme cu hrean se curata 1-2 radacini de hrean, se spala, apoi se dau pe razatoarea cea mica. Produsul obtinut se asaza pe un tifon si se aplica pe ceafa. Se recomanda in cazul migrenelor si a durerilor de cap.

Radacina de hrean, mestecata zilnic, ajuta in combaterea retractiei gingiilor si le intareste. Este antiscorbutic, stimuleaza nutritia si este expectorant, purgativ si un bun stomahic.
Radacina de hrean este cunoscuta ca o "vindecatoare" a durerilor de cap puternice si ca un excelent vermifug.
taki
Postat: Saturday, March 25, 2006 4:58 AM


Nivel: SMARALD

Intrat: 2/13/2006
Postari: 13501
Locatia: Printre voi!
33. Iarba mare (Ienuparul (Inhalatii (Inul (faina de in) (nefrita, tract gastrointestinal si respirator, furuncul)

Iarba mare Se consuma sub forma de decoct din 3-4 linguri la o cana de apa. Se iau 4 linguri pe zi.

Ienuparul -Infuzie cu doua lingurite la o cana de apa. Se beau 3-4 linguri pe zi. Decoct diluat cu 10-20 bace la litru; se beau 2 cani pe zi. Ceai pectoral (Formula Plafar) care are in compozitie plante cu actiune emolienta, expectoranta, fluidifiante ale secretiei bronhice, precum si antiseptice. Infuzie cu 1-2 lingurite la o cana de apa. Se beau 2-3 cani pe zi.

Inhalatiile- Amestecati in parti egale musetel, rozmarin, cimbru, cimbrisor si levantica. Luati din acest amestec doua linguri si turnati peste ele 1 L de apa fierbinte. Acoperiti-va capul cu un prosop si stati aplecati deasupra oalei aspirand aburii degajati. Faceti doua inhalatii pe zi.

Inul, faina de in
nefrita, tract gastrointestinal si respirator, furuncul

Pentru tratarea acestora se aplica in zonele afectate o cataplasma facuta din cateva linguri de faina de in frecata cu apa fierbinte si asezata pe o bucata de panza. Cel mai bine este sa se lase peste noapte, cu un plastic deasupra, pentru izolare si pastrarea caldurii, si infasurate cu un stergar. Pastrand precautiile necesare, cataplasmele cu faina de in se pot aplica si peste zi, dandu-se jos indata ce s-au racit.
taki
Postat: Saturday, March 25, 2006 5:02 AM


Nivel: SMARALD

Intrat: 2/13/2006
Postari: 13501
Locatia: Printre voi!
34. Lapte caldut (Lavanda )
35. Levantica (anxietate, insomnii, depresii, dureri musculare)
36. Lumanarica (laringita, somn, urechi)

34. La o cana de lapte caldut se adauga un galbenus de ou (vechi de 1-2 zile, nu din ziua in care a fost ouat) si o lingura de miere. Se amesteca bine si se bea.

Lavanda

Uleiul volatil de lavanda are aproape acelasi efect ca si somniferele usoare fiind folositor in unele cazuri de insomnie.
In cazul noilor mamici cateva picaturi din acest ulei in apa de baie amelioreaza discomfortul si durerile de la nivelul perineului dupa nastere.Totodata imbunatateste simtitor situatia celor ce sufera din cauza indigestie sau a discomfortului intestinal pe fond nervos.
In general lavanda e considerata inamicul depresiei si a starii de extenuare psihica si un ajutor auxiliar in dureri de cap si puseuri reumatismale.Pentru mirosul ei placut,lavanda e folosita in cosmetica si pafumerie.Ca uz extern in cazul femeilor insarcinate si a celor care alapteaza trebuie folosita in doze rezonabile,ca uz intern uleiul poate produce ameteala si stari de voma iar in cantitati excesive provoaca somnolenta.

35. Levantica


anxietate, insomnii, depresii, dureri musculare

Un remediu clasic de calmare si inlaturare a starilor de anxietate, a insomniilor, a depresiilor si chiar a durerilor musculare. Are efect relaxant asupra corpului si a mintii.
Utilizare - maseaza usor zona dureroasa cu ulei volatil de levantica sau toarna cateva picaturi in cada plina cu apa. Ars intr-o lampa de aromoterapie, uleiul de levantica ajuta la crearea unei atmosfere destinse, prielnica unui somn odihnitor.
Este un remediu ideal pentru intreaga familie, inclusiv pentru copii.
Pentru picioare obosite, incearca o baie de zece minute, cu apa calduta in care ai pus cateva picaturi de ulei de levantica.

36. laringita, somn, urechi

Inlatura congestia si inflamatia din arborele respirator, opresc tusea si linistesc somnul.

Se recomanda pentru tusea seaca, iritativa; infuzie dintr-o lingurita de flori la o cana de apa, care se bea treptat in cursul zilei.

In cazul laringitei se face infuzie (15 minute) dintr-o lingurita de flori uscate la o cana cu apa clocotita. Strecurati si beti doua cani pe zi.

Benefica si pentru durerile de urechi, caz in care se poate utiliza si local. Se prepara infuzia cu 2 lingurite de flori la o cana de apa.
taki
Postat: Saturday, March 25, 2006 5:12 AM


Nivel: SMARALD

Intrat: 2/13/2006
Postari: 13501
Locatia: Printre voi!
37. Macesul (colica intestinala, Macul de camp (Mar copt (Menta (tuse de diferite etiologii, astenii fizice sau nervoase)
38. Mesteacanul (Betula verrucosa) (diuretic, reumatism, artroza, hipertensiune, hepatita)
39. Mierea si lamaia (Migdalele (boli de piele)
40. Mucilagiu de orez (Muguri de pin (Muguri de plop negru (propolis vegetal) (rani, arsuri, candidoza, cancer mamar sau al pielii)
41. Musetel (flori) (abcese dentare, afte bucale, stomatita, faringita, balonari )

37. colica intestinala, Fructele de maces au un continut bogat in vitaminele C, cele din grupul B, K si PP si flavonoide, cu actiune importanta in procesele de oxidoreducere si respiratorii celulare, si de normalizare a circulatiei sanguine.

Decoctul, facut din 5-6 fructe la 200 ml apa, se utilizeaza in tratamentul avitaminozei C, in afectiunile hepatice si renale usoare, in colite.

Infuzia de macese este un excelent diuretic, si se consuma de 2-3 ori pe zi.

15-20 grame de petale de macese se adauga in 100 gr miere si se lasa la macerat 8-10 zile. Maceratul se recomanda virstnicilor, convalescentilor si copiilor subponderali.
Mar copt

Se scoate cotorul de la mar si se coace in coaja, cel putin 1 ora, sau pana se inmoaie foarte bine. Se lasa sa se raceasca si se da cu lingurita. Pectina va absorbi apa si toxinele.
Menta

tuse de diferite etiologii, astenii fizice sau nervoase

Mod de utilizare
INTERN - ceaiul de menta (1-2 cani/zi) se prepara sub forma de infuzie din 1-2 lingurite de frunze oparite cu 250 ml apa fiarta.
EXTERN - are utilizari mai variate; printre ele se inscriu bai tonice si relaxante, totale sau partiale, frictiuni antireumatismale si in urticarii (cu ulei de menta 5% in alcool), inhalatii cu infuzie concentrata sau ulei picurat in apa fierbinte.

Se foloseste in tratamentul si profilaxia diareei la copii mici si sugari.
La sugari: cateva picaturi dintr-o infuzie preparata cu 1/2 lingurita la 200 ml apa. Daca bebelusul este alaptat, infuzia va fi consumata de mama.

38. diuretic, reumatism, artroza, hipertensiune, hepatita

Mesteacanul este un arbore de la care se folosesc in scopuri terapeutice mugurii, frunzele, coaja, amentii si mai ale seva. Planta actioneaza ca diuretic puternic si are capacitatea de a elimina masiv acid uric, colesterol si alte toxine, de unde si recomandarile sale majore pentru cei ce sufera de scleroza, afectiuni vezicale si renale (inclusiv calculoza), diabet.
Mesteacanul este de asemenea antiinflamator articulat si cutanat, proprietati de care beneficiaza suferinzii de reumatism, artroze, guta, hipertensivii, cardiacii cu edeme, hepaticii, cei ce au uremie. Este si un foarte bun antibiotic, cu influenta asupra bacilului COLI, stafilococului auriu si asupra antraxului.
EXTERN - mesteacanul actioneaza ca tonic capilar si calmant al iritatiilor cutanate.
INTERN - ceaiul de mesteacan are un mod specific de preparare, si anume se infuzeaza 2 lingurite de frunze cu 200 ml apa clocotita; cand temperatura a mai scazut, se adauga un varf de cutit de bicarbonat si se lasa in continuare acoperit inca 6 ore. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi. Respectand regula, infuzia poate fi mai concentrata: din 2-3 linguri de frunze la 250 ml apa, caz in care se bea un singur ceai zilnic, in doua reprize, cu 4 ore pauza intre ele.

39. Mierea si lamaia

Amestecati o lingurita de miere cu cateva picaturi de suc de lamaie. Luati acest remediu din cand in cand pentru a usura senzatia de iritare in gat.
Migdalele

boli de piele

Migdalele sunt fructe cu reale virtuti terapeutice, rezolvand de la afectiuni dermatologice pana la dezechilibre nervoase sau carente vitaminice.

Laptele de migdale se prepara in felul urmator: introduceti 50 g migdale in apa calduta si lasati-le sa stea 10 minute pentru a curata pielita mai usor. Zdrobiti-le intr-un mojar, adaugand din cand in cand apa rece, pana la obtinerea unei paste pe care o diluati cu un litru de apa calduta. Dizolvati apoi 50 g miere si strecurati printr-un tifon.

Un remediu pe care medicina populara il recomanda in tratarea ulcerului este siropul de migdale. Amestecati 500 g de migdale dulci cu 150 g migdale amare, pisate fin. Turnati treptat peste pulbere 125 ml apa si adaugati 750 g zahar. Puneti apoi peste piureul obtinut un sirop de 1,5 L apa rece si 2,5 kg zahar si fierbeti pe baia de apa.
Consumati trei pahare de sirop diluat cu apa minerala pe zi.

40. Mucilagiu de orez

La 1 si 1/2 L de apa se pune 1 cana de orez. Cand apa incepe sa fiarba se lasa focul mic si se continua fierberea 45-60 de minute, cu capac. Se trece orezul prin sita fina si se pune din nou la fiert, sa dea cateva clocote. Se poate pastra la rece maxim 24 de ore.

Muguri de pin

Se folosesc sub forma de decoct din doua linguri la o cana de apa. Se iau 4-6 linguri pe zi.

Muguri de plop negru (propolis vegetal)

rani, arsuri, candidoza, cancer mamar sau al pielii

Contine vitamine, minerale, substante antibiotice, substante antifungice.
Se poate folsi: intern - infuzie si tinctura, extern - bai, frectii, tamponaje, alifie.
Infuzia: o lingurita de muguri zdrobiti la 250 ml apa clocotita (2-3 cani pe zi).
Alifia: 20 muguri zdrobiti cu 100 g vaselina.
Ulei: 20 muguri, 100 ml ulei masline (de porumb sau floarea soarelui).
Tinctura: 10-30 muguri macerati 10 zile in 100 ml alcool de 90°. Se pun 10-30 picaturi in apa, de 3 ori pe zi, inainte de mese cu 1 ora.
Bai locale: 20 gr muguri la 1 L de apa.
: 200 gr infuzie din muguri la 5 L de apa in clocot, se strecoara si se toarna in apa din cada. Se fac cure de 20 zile, cu pauze de o zi la sase Bai generalezile.

Infuzia si alifia de muguri de plop se folosesc ca cicatrizant in rani ( bai locale); unguentul pentru arsuri; uleiul sau alifia pentru fisuri anale; infuzia se poate bea sau folosi pentru gargara in candidoza, sau pentru comprese, si spalaturi vaginale. Infuzia, tinctura, baile, uleiul, alifia se pot folosi pentru tratamentul cancerului mamar si al pielii.

41. [b]Musetel (flori)


abcese dentare, afte bucale, stomatita, faringita, balonari, Infuzia (1/2 lingurita de flori la 250 ml apa) are efect rapid antiseptic si antiinflamator in abcese dentare, afte bucale, stomatita, amigdalita, faringita, balonari, diaree, enterocolita (asociat cu menta), dureri de cap de origine digestiva. Pentru eritemul(iritatie) fesier da rezultate excelente in combinatia de infuzie de musetel si bicarbonat de sodiu (la 500 ml de ceai se adauga o lingura de bicarbonat).

taki
Postat: Saturday, March 25, 2006 5:15 AM


Nivel: SMARALD

Intrat: 2/13/2006
Postari: 13501
Locatia: Printre voi!
42. Orzul verde (sursa importanta de vitamine, minerale si nu numai...)
43. Otet de mere (sterilitate primara, graviditate, sinuzita, intoxicatii alimentare, nevralgie faciala, artrite, ateroscleroza, obezitate, nevroze, insomnie, oboseala cronica, migrene, ameteli, zona zoster, arsuri, varice, dureri musculare si articulare)
44. Ovazul (sistem nervos)

42. sursa importanta de vitamine, minerale si nu numai...

Frunzele verzi ale orzului constituie cea mai prolifica sursa de substante nutritive existente intr-un singur produs.
Orzul verde contine o cantitate uimitoare de vitamine, acizi, enzime si amino-acizi. Este bogat in substante nutritive si anti-oxidanti care ajuta la intarirea sistemului imunitar si reducerea efectelor imbatranirii. Are proprietate anti-oxidanta, antiinflamatoare, anticancerigena, anti-ulcer, antivirala.
Printre vitaminele care se gasesc in frunzele verzi sunt: beta-caroten, biotin, acidul folic, vittamina A, B1, B2, B6, B12, C, E. Ca minerale, contine: calciu, clor, crom, cobalt, cupru, iod, fier, magneziu, mangan, fosfor, potasiu, zinc, sulf, s.a.
Din unele cercetari a rezultat ca in orzul verde s-ar gasi:
- de 11 ori mai mult calciu decat in laptele de vaca;
- de 5 ori mai mult fier decat in spanac;
- de 7 ori mai multa vitamina C decat in portocale;
- 80 g vitamina B12/100 g.
Extrasul de orz verde se gaseste in magazinele cu produse naturiste sub forma de pulbere, capsule sau tinctura.

43. sterilitate primara, graviditate, sinuzita, intoxicatii alimentare, nevralgie faciala, artrite, ateroscleroza, obezitate, nevroze, insomnie, oboseala cronica, migrene, ameteli, zona zoster, arsuri, varice, dureri musculare si articulare

Otetul de mere retine din mar toate mineralele, ca: fosfor, clor, sodiu, magneziu, calciu, sulf, fier, siliciu etc.
Se face cura cu 2 lingurite de otet de mere intr-un pahar de apa, dimineata, inainte de masa.

44. sistem nervos

Este benefic pentru sistemul nervos si ajuta la disparitia senzatiei de ameteala si a durerilor de cap. Totodata, acesta te ajuta sa te destinzi si favorizeaza somnul linistitor.
Este un remediu recomandat si copiilor, in special celor care se tem de intuneric. Ovazul ii poate ajuta pe cei mici sa treaca mai usor peste evenimente nefericite, care ii pot marca psihic (ex. divortul parintilor).
Folosire - in alimentatie - fulgi de ovaz cu lapte sau iaurt, prajituri din ovaz etc.
taki
Postat: Saturday, March 25, 2006 5:20 AM


Nivel: SMARALD

Intrat: 2/13/2006
Postari: 13501
Locatia: Printre voi!
45. Paducel (Crataegus monogyna) (sedativ nervos)
46. Papadia (Taraxacum officinale) (reumatism, ateroscleroza, varice, gastrita, calculi renali si biliari)
47. Patlagina (amigdalita)
48. Pedicuta (reumatism, artrita)
49. PLANTELE SI COPIII
50. Potbalul (Praz )

45. sedativ nervos

Intern - se utilizeaza ca infuzie dintr-o lingura de flori si frunze (sau fructe), oparite cu 200 ml apa; intreaga zi se bea fractionat o singura cana de ceai, o treime din continutul acesteia fiind rezervata ca ultima transa inainte de culcare. Infuzia se poate inlocui cu tinctura, anume de trei ori pe zi se iau cate 10-15 picaturi.

46. reumatism, ateroscleroza, varice, gastrita, calculi renali si biliari

Infuzia: In 250 ml de apa rece se pun 1-2 lingurite de radacina de papadie, se lasa 12 ore la macerat, apoi se fierbe si se strecoara. Se bea inainte si dupa masa de dimineata.
Salata: Se prepara din radacini si frunze proaspete. Primavara se pot face cure de cite 2 saptamini cu 5-6 tije florale, culese proaspat. Aceasta cura ajuta foarte mult la eliminarea calculilor renali si biliari.

47. Patlagina
amigdalita

Expectorant, emolient si calmant. Se prepara infuzie cu 1/4 sau 1/2 de lingurita de frunze la o cana de apa. Se beau 3-4 cani pe zi.

Pentru amigdalita se prepara tinctura din 2-5 gr de frunze in 100 ml alcool. Se administreaza sub forma de gargara de 3 ori pe zi; cca. 40 de picaturi diluate in 100 ml apa.

48. reumatism, artrita

Ceaiul se prepara dintr-o lingurita rasa de pedicuta care se opareste cu 1/4 L de apa in clocot, apoi se lasa sa stea putin. Se bea numai 1 ceasca pe zi, si anume dimineata pe stomacul gol, 1/2 ora inainte de micul dejun, inghititura cu inghititura. In caz de ciroza hepatica sau de cancer hepatic, se beau zilnic cite 2 cesti.

Cu pedicuta uscata (in functie de dimensiunea locului cu spasme sau circei se iau 100, 200 sau 300 grame) se umple o perna care se pune noaptea peste respectivele portiuni dureroase. Aceasta perna isi mentine eficacitatea timp de cel mult un an.

49. Plantele pot fi utilizate la copii atat preventiv cat si curativ, dar unele nu sunt recomandate pana la 10 ani (ginseng-ul, ginkgo biloba etc).

Atentie! Dozele pentru copii sunt mai mici: sub 2-3 ani doar 1/4 din doza adultului, iar pana la 10 ani doar 1/2 din doza adultului.

Modalitatile de administrare sunt similare (infuzie, macerat la rece, pulbere, bai, cataplasme).

Pentru reglarea metabolismului: - ghimbir, scortisoara, cardamon, coriandru, fenicul, busuioc, chimion.

Pentru imbunatatirea functiilor mentale, a acuitatii senzoriale: - busuioc, cimbrisor, salvie, menta.

Pentru reglarea tranzitului intestinal: - fenicul, marar, chimion.

Pentru reglarea hormonilor de crestere: - nalba, tataneasa, lemn dulce, seminte de susan.

50. Potbalul

Se recomanda in tusea seaca, faza iritativa. Infuzie din 1-2 lingurite la cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi. Infuzie concentrata din 2-3 linguri la cana de apa; se ia cate o lingura la 2-3 ore.

Praz

Taiati felii trei tulpini de praz, fierbeti-le in putina apa pana ce se inmoaie, dupa care pasati-le cu mixerul (sau treceti-le prin sita). Adaugati la piureul de praz trei linguri de miere, amestecati bine si puneti-l pe foc sa mai dea cateva clocote, pana ce lichidul se ingroasa. Turnati-l intr-un castron si luati 1-2 linguri atunci cand este nevoie.
Deasemenea, consumul de mere, ananas, ulei de peste, ghimbir este binevenit, avand efect antiinflamator.
taki
Postat: Saturday, March 25, 2006 5:25 AM


Nivel: SMARALD

Intrat: 2/13/2006
Postari: 13501
Locatia: Printre voi!
51. Radacina de tataneasa (crestere)
52. Ridichea neagra (Ridichi (probleme de ficat, de vezica biliara, scorbut)
53. Roinita (Roinita (Melissa officinalis)
54. Rostopasca (Rozmarinul (Rosmarinus officinalis) (colici abdominale, dureri menstruale. diureza, sistemul nervos, circulatie, insomnie, reumatism)

51. Radacina de tataneasa
crestere

Stimulent puternic al cresterii tesuturilor interne si externe (oase, dinti, par, mucoase, plamani). In perioadele de crestere se administreaza sub forma de decoct (o lingurita la cana) sau radacina proaspata, macerata in miere cu putin alcool natural.

52. Ridichea neagra

Se curata de coaja si se face o gaura in ridichie cu ajutorul unui cutit, sau se scobeste cu ligurita. Gaura sa fie mai mare, se pune zahar si se lasa pina cind se formeaza un lichid care se bea in cazul tusei.

Ridichi

probleme de ficat, de vezica biliara, scorbut

Ambele specii de ridichi (rosii si negre) sunt clasate impreuna, deoarece au numeroase proprietati comune si o actiune asemanatoare asupra functiei hepatice.
Se remarca prin proprietati colestochinetice(provoaca golirea vezicii biliare) si antiscorbutice.

Un rol deosebit in tratarea dischineziei biliare il are sucul de ridiche neagra amestecat cu miere. Intr-un borcan de sticla puneti 250 ml suc proaspat si o jumatate de pahar de miere. Luati zilnic cate 3-6 linguri de preparat, intre mese, pana la ameliorare. Acest sirop favorizeaza eliminarea bilei.

Cura cu sirop de ridiche ajuta la maruntirea si eliminarea calculilor renali. Dati radacini spalate pe razatoarea mica, apoi stoarceti piureul printr-o panza de tifon pentru a obtine sucul. Luati cate 50 g cu circa 15 minute inainte de mese.

53. Roinita

Frunzele uscate sunt intrebuintate pentru efectul lor antiseptic. Ca variante sunt: sunatoarea si radacina de lemn-dulce. Acesta din urma, dincolo de proprietatile sale antimicrobiene, are capacitatea de a calma tusea.

Roinita este o planta care creste in zona intercontinentala, avand o lungime intre 30-80 cm, miroase usor a lamaie, are frunzele fine si moi, cu florile albe. La nivelul frunzelor exista un ulei cu rol usor anestezic.

Intrebuintari:
Ceaiul din frunze de roinita calmeaza durerile de stomac, durerile de cap, migrenele. Este un intaritor bun pentru inima si in starile melancolice. Este recomandata in cazul epilepsiei, starilor de ameteala, zgomotelor in urechi sau crizelor de nervi, elimina starile de lesin. Regleaza ciclurile menstruale si elimina durerea ce le insotesc. Bun pentru cei cu memoria slaba.

54. Rostopasca

Rostopasca este o planta cu flori galbene, care la rupere secreta un suc laptos. Sucul de culoare portocalie se aplica pe negi de cat mai multe ori pe zi. Sucul este un pic toxic, de aceea este foarte bine sa se spele mainile apoi ferindu-se contactul cu ochii.

Rozmarinul (Rosmarinus officinalis)

colici abdominale, dureri menstruale. diureza, sistemul nervos, circulatie, insomnie, reumatism

Rozmarinul este cunoscut de secole ca fiind bun in tratamentul colicilor abdominale, a durerilor menstruale, al gutei si icterului, pentru insomnie si calmarea nervilor, la prepararea produselor cosmetice, pentru ingrijirea pielii in calitate de astringent sau toner pentru ten, pentru regenerarea firului de par.

Rozmarinul are actiune de purificare, antiseptica, antianemica, antifebrila, diuretica. Bun calmant in febra musculara sau in indigestiile aparute din cauza stresului. Rozmarinul imbunatateste respiratia, stimuleaza circulatia sanguina si sistemul nervos.

Infuzia de rozmarin se face dintr-o linguritã de frunze la o cana cu apa. Se consumã 2 cani de ceai/zi, putin îndulcit.

In tratamentul afectiunilor sistemului nervos se recomanda consumarea a 2 litri de ceai de rozmarin/zi. Rozmarinul contine compusi ce impiedica descompunerea acetilcolinei. Se mai pot face bai cu ceai de rozmarin concentrat: 200 gr planta se fierb 30 de minute in 5 litri de apa, la foc mic. Se strecoara si se toarna peste apa de baie.

Uleiul de rozmarin este bun anti-inflamator, tonic, astringent si este folosit la tratarea diferitelor boli de stomac, raceli, epilepsie, hemoroizi si boli infectioase. Se administreaza sub forma de picaturi în amestec cu apa sau infuzii. Uleiul de rozmarin se recomanda si in cazul persoanelor care sufera de reumatism; corpul se maseaza bine, iar apoi se acopera pielea cu tesaturi de bumbac ca sa-si poate face efectul.

taki
Postat: Saturday, March 25, 2006 5:35 AM


Nivel: SMARALD

Intrat: 2/13/2006
Postari: 13501
Locatia: Printre voi!
55. Salvie (Scaiul vanat (Schinduful (Sfecla rosie (anemie, astenie de primavara-toamna)
56. Sirop de lamaie, miere si glicerina (Sirop de muguri de brad sau pin (Socul (Sparanghelul (un aliat al ficatului)
57. Spirulina
58. Stanjenelul (eruptii dentare)
59. Sucul de mere (litiaza renala)
60. Sucul de tarate (lipsa poftei de mancare)
61. Sucul de varza (ajuta la vindecarea ulcerului)
62. Sucurile si siropurile de fructe (vitaminizare)
63. Sunatoarea (Supa de morcovi si orez (Supa de pui (Supa sau piure de morcovi )

55. Salvie
Infuzie din 2 lingurite de frunze uscate si maruntite la o cana cu apa clocotita. Se lasa vasul acoperit 15 minute, dupa care se strecoara. Beti 2 cani pe zi.

Scaiul vanat

Se consuma sub forma de decoct din 2 linguri la o cana de apa. Se iau 4-6 linguri pe zi.

Schinduful

Daca vi s-a infundat nasul, actiunea descongestionanta a plantei va poate ajuta sa va gasiti usurarea. Ca alternativa aveti feniculul.

Sfecla rosie

anemie, astenie de primavara-toamna

Consumata cruda sau coapta, ca salata sau sub forma de suc, este un excelent energizant, un aliment extrem de nutritiv si cu puternic efect remineralizant.
Sirop bun energizant in caz de oboseala generala: 4 linguri sfecla data pe razatoare, 4 linguri ulei de masline, 4 galbenusuri de ou, 4 linguri miere poliflora, 1 lingurita seminte de in se pun intr-o sticla de 1 L, se amesteca si apoi se umple sticla cu un ceai macerat la rece din frunze sau ramuri tinere uscate, in parti egale din patlagina, coada-calului, busuioc si vasc. Se agita compozitia si se bea pe parcursul zilei, cu o ora inainte de mese.

Se poate prepara un amestec energizant (bun si in boli pulmonare): 6 linguri suc de sfecla, 6 linguri ulei de masline, 6 linguri miere poliflora, 6 galbenusuri si 2 linguri hrean maruntit. Se administreaza de 3 ori pe zi inainte cu 1/2 ora de masa.

56. Sirop de lamaie, miere si glicerina


Se prepara din zeama de lamaie, glicerina (de la farmacie) si miere. Se ia o lamaie potrivita si se fierbe putin in apa (ca sa aiba mai multa zeama), se stoarce zeama intr-o cana, se adauga 20 ml glicerina si apoi se pune miere pana cind se umple cana. Se amesteca si se tine la rece. Se administreaza 3 lingurite/zi.

Sirop de muguri de brad sau pin

Mugurii de brad sau pin se spala in apa rece, se acopera bine cu apa si se pun la fiert la foc mic. Dupa ce se inmoaie bine mugurii, se ia cratita de pe foc, si se lasa la racit; apoi se baga la frigider pana a doua zi. A 2-a zi se stoarce bine apa din mugurii de brad. Zeama obtinuta se strecoara, iar mugurii se arunca. Apoi la 1 L de zeama se adauga 1 kg zahar si se pune la fiert la foc mic.

Socul

Ceaiul de flori favorizeaza transpiratia si reduce febra.

Sparanghelul

un aliat al ficatului

Pe langa proteine, lipide, hidrati de carbon si celuloza, sparanghelul mai contine vitamine, fitohormoni, enzime si foarte multe saruri minerale.
Proprietatile sale sunt diuretice, laxative, depurative si remineralizante: fluidifica circulatia sangvina si determina scaderea zaharului din sange, si actioneaza ca drenor hepatic, renal, intestinal, pulmonar si al pielii.
Intrucat consumul exagerat poate irita epiteliul renal, sparanghelul nu este recomandat nefriticilor, celor bolnavi de cistita, ori artriticilor.
Este indicat deasemenea diabeticilor si in curele de slabire, avand o valoare calorica foarte mica (14 calorii la 100 gr).
Pentru anemici si suferinzi de astenie fizica sau intelectuala, cel mai indicat este sparanghelul crud.
Preparare - lastarii trebuie mai intai opariti: se pun fragmentele mai groase sa dea cateva clocote in apa cu sare, apoi se adauga si varfurile, acoperind cu un capac si lasand sa mai clocoteasca 4-5 minute.

57. Spirulina

Se preconizeaza ca Spirulina sa fie utilizata in alimentatie pentru a se concepe noi vieti (creste fertilitatea), incepand cu dezvoltarea intrauterina, perioada de alaptare si anii copilariei, intrucat nu exista in natura un alt produs care sa contina atatea componente importante pentru viata.
Spirulina ajuta si la inlaturarea hipoxiei fatului ceea ce apare nu rareori in saptamanile 29-38 a graviditatii.
Spirulina asigura acele substante nutritive care lipsesc din hrana noastra sau acele produse pe care la un moment dat organismul nu le poate sintetiza din multiple cauze. Spirulina furnizeaza atletilor energie pt un timp indelungat si reduce timpul necesar pentru refacerea fortelor, ajuta pe cei care au probleme cu digerarea sau asimilarea hranei, satisface apetitul intrucat asigura toate substantele de baza, controleaza greutatea, da copiilor si celor care nu agreeaza legumele posibilitatea sa se hraneasca cu ele luand numai cateva tablete. Ajuta oamenii ocupati care nu au timp pentru o alimentatie regulata si echilibrata sa ia rezerva necesara de substante hranitoare care sa asigure echilibrul necesar. Daca este luata inainte de masa, Spirulina scade apetitul si veti manca mai putin fara sa va simtiti flamand. Nu exista contraindicatii, conchid toate studiile. Nu creeaza dependenta. Spirulina si laptele matern sunt singurele produse naturale care contin acidul gras - gamalinoleic.

Mod de administrare a Spirulinei ca adjuvant in tratamentul diferitelor maladii conform cercetarilor internationale din tari ca: Japonia, SUA, Rusia, etc.:
1. Afectiuni digestive:
- diaree, constipatii acute si cronice, enterocolite, pancreatite acute si cronice, gastrite, ulcere gastrice si duodenale, infectii digestive de etiologie virala, micoze digestive - minim 2 g/zi, timp de 3-6 luni, chiar un an, in functie de severitatea afectiunii;
- hepatite de diverse etiologii - minim 3,2 g/zi, timp de 6 luni-1 an, dupa care se recomanda continuarea cu 1,2 g/zi doza de intretinere;
- malnutritie, intoleranta digestiva, anorexie - 3 g/zi minim 6 luni;
- ciroze hepatice, boli degenerative ale tubului digestiv, tumori digestive benigne, insuficienta hepatica - 2-3 g/zi, iar in tumorile maligne 4-5 g/zi, timp de minim un an, cu control la 1-3 luni si cu acordul medicului in ajustarea tratamentului. Dupa acest interval se continua cu 1,2 g/zi doza de intretinere.
2. Afectiuni ale aparatului respirator:
- viroze respiratorii, pneumonii, pleurezii, bronsite, gripa, guturai, otite, rinite, etc. - profilactic 1,2 g/zi, in perioada afectiunii 3,2-6,4 g/zi in functie de severitatea cazului;
- emfizem pulmonar, astm bronsic (indiferent de etiologie), bronsita cronica obstructiva (BPOC) - 3-4 g/zi timp de minim un an.
3. Afectiuni neurologice si psihice:
- distonii neurovegetative, suprasolicitari nervoase, efort psihic sustinut, stres - minim 2 g/zi timp de aproximativ 3 luni;
- depresie, anxietate, nevroze - 2-3 g/zi pana la disparitia simptomelor.
4. Afectiuni hematologice:
- defecte ale hematopoiezei, hemofilii, talasemii, deficiente de coagulare (coagulopatii) - 3 g/zi intre 3-6 luni, in functie de severitatea afectiunii;
- anemii de diferite tipuri - 3 g/zi timp de minim 6 luni.
- leucemii, limfoame, imunodeprimati - 5-6 g/zi timp de 6 luni-1 an, apoi 1,2 g/zi in permanenta.
5. Carente de vitamine/minerale:
- minim 1,2 g/zi timp de 1-3 luni, fiind indicata permanentizarea acestei doze.
6. Prevenirea afectiunilor mamei si fatului in perioada sarcinii, stimularea lactatiei postpartum - minim 1,2 g/zi, fiind indicata permanentizarea acestei doze.

58. Stanjenelul
eruptii dentare

Rizomii stanjenelului se dau copiilor mici in perioada eruptiei dentare. Bucatile trebuie sa fie suficient de mari, ca sa nu poata fi inghitite. Fara dinti copilul de fapt nu mesteca rizomul, ci isi freaca cu el gingia, tinandu-l ca pe o acadea. Principiile active din rizom exercita o actiune emolienta asupra gingiei si calmeaza durerile. Daca in stare proaspata miezul rizomului are un gust usor intepator si gretos, prin uscare acestea dispar, lasand loc unei suave arome florale.

59. Sucul de mere

litiaza renala

Curata si neutralizeaza toxinele din organism. Pentru aceasta, timp de trei zile se face o cura de suc de mere: la ora 8 un pahar (de 240 ml) si cate doua pahare la orele 10, 16, 18 si 20.
In caz de constipatie se poate lua 1/2 de lingurita de purgativ din plante medicinale la sfarsitul fiecarei zile.
Aceasta cura de mere se face doua zile la rand. A treia zi, la ora 8, sa bea doua pahare de suc de mere. Dupa o jumatate de ora se bea 120 ml de ulei de masline si apoi inca un pahar (240 ml) cu suc de mere diluat.
In caz ca apare stare de epuizare fizica, este necesara odihna la pat. Deobicei, aceasta cura da rezultat dupa o ora sau doua.

60. Sucul de tarate

lipsa poftei de mancare

Sucul de tarate este recomandat copiilor care nu au pofta de mancare. Se prepara astfel: la 1 L de apa se pun 5 linguri de tarate de grau si se fierb timp de 10 minute. Se strecoara, se amesteca bine cu o lingurita de miere poliflora si se lasa in repaos timp de 15 minute. Se beau cate 250 ml de 2 ori pe zi.

61. Sucul de varza

ajuta la vindecarea ulcerului

Varza contine un factor antiulceros numit Vitamina U care favorizeaza vindecarea eroziunilor mucoasei gastrice sau duodenale.
Varza trebuie sa fie proaspata, se poate combina si cu suc de telina. Se consuma cate 200 ml de 4-5 ori pe zi.
In primele zile ale tratamentului pot apare balonari, dureri abdominale si constipatie.

62. Sucurile si siropurile de fructe

vitaminizare

Cele de portocale, lamai si grapefruit sunt surse bune de vitamina C.
Dar adevaratul "campion" este macesul - 100g fructe au un continut de 500-1000 mg vitamina C. Din macese se poate face un decoct cu proprietati vitaminizante, dar se pot consuma si sub forma de sirop (indoit cu apa).

63. Sunatoarea

Se prepara infuzie din planta uscata (1 lingura la 100 ml apa fierbinte). Se beau 2 cani pe zi, sau se poate folosi pentru gargara.

Supa de pui

Aburii degajati de lichidul cald, substantele cu proprietati descongestionante, si nu in ultimul rand usturoiul, un ingredient necesar pentru ca supa sa dea rezultate, usureaza simptomele racelii si intaresc sistemul imunitar.

Supa sau piure de morcovi

500 grame de morcovi taiati feliute sau dati prin razatoare se fierb intr-un litru de apa circa 1 ora si 1/2, sau pana sunt foarte bine inmuiati. Se paseaza foarte bine si apoi se pot subtia cu apa si pune in biberon. Sau se pot lasa piure si da cu lingurita. Se pastreaza la frigider maximum 24 de ore.
Utilizatori in acelasi subiect
NU poti posta subiecte noi in acest forum.
NU poti raspunde la subiecte in acest forum.
NU poti sterge postari in acest forum.
Nu poti edita postari in acest forum.
Nu poti crea sondaje in acest forum.
Nu poti vota in sondaj in acest forum.
Printeaza subiectul
RSS Feed