Displazia de sold...

Options Displazia de sold...
Subiectul anterior · Subiectul urmator
TatyKS
Postat: Tuesday, May 2, 2006 7:52 PM


Nivel: MEMBRU FONDATOR

Intrat: 3/1/2006
Postari: 7513
Locatia: Ro
Eu cred ca sunt seriosi, ca doar au renume bun, dar ce m-a suparat cel mai mult , a fost faptul ca incerca sa ma convinga pe mine ca m-au sunat sa ma reprogrameze, ceea ce nu au facut. Dar asta e o sa ma reprogramez pentru sapt. viitoare , ca doar atunci e Dr. Ulmeanu.
Asae, Leut, Karina mea sa fie sanatoasa!
Tina
Postat: Wednesday, May 3, 2006 9:45 AM
Nivel: Guest

Intrat: 2/12/2006
Postari: 5
Noi am fost ieri la doctor si am facut ecografia de sold si.....iuppyyyyyyyyy suntem OKKKKKK !!! yes THX GOD !!!
Taty stai linistita ca de cele mai multe ori este alarma falsa si sunt convinsa ca si voi sunteti ok, e bine de verificat prin aceasta ecografie dar pun pariu ca sunteti bine pupici Sanantate multa si succes; si poti incerca si la Medlife toata sarcina mi-am facut eco acolo si analize si la ora la care am fost programata am intrat si de multe ori si mai devreme, frumos, elegant ...eco a fost 500.000 la Dr. Stamate Mircea .
TatyKS
Postat: Wednesday, May 3, 2006 11:48 AM


Nivel: MEMBRU FONDATOR

Intrat: 3/1/2006
Postari: 7513
Locatia: Ro
Mersi Tina! Uite acum am sunat la Medlife la Dr Stamate si d-abia pe 19 se poate, adica atunci e liber.banghead
Am sunat iar la Medsana si ma duc luni!

Bravo Tina! Sanatate multa!
leut
Postat: Wednesday, May 3, 2006 1:34 PM

Nivel: Senior

Intrat: 2/15/2006
Postari: 6678
Locatia: Galati
Bravo Tina ...ai vazut?
Hai Taty si tu ...o sa fie bine, ai sa vezi!
sunny
AdrianaC
Postat: Wednesday, May 3, 2006 2:44 PM

Nivel: ALBA CA ZAPADA

Intrat: 2/12/2006
Postari: 17476
Locatia: Bucuresti
E bine sa se traga un semnal de alarma daca suspecteaza ceva si sa te trimita la cineva de specialitate, dar totul este cum ti se spune.

Tonul pentru mine e totul.

Mie cand mi-a spus ca Andrei are hidrocel (si eu nu mai auzisesem de asa ceva, nici nu stiam ce e ala) si ca probabil va trebui operat daca nu se resoarbe am crezut ca mor.

Am citit tot ce am prins cand am ajuns acasa si m-am mai linistit. L-am mai urmarit si pe el si acum se pare ca totul e in regula.

Succes Taty ! O sa vezi ca o sa fie bine !
TatyKS
Postat: Tuesday, May 9, 2006 8:59 AM


Nivel: MEMBRU FONDATOR

Intrat: 3/1/2006
Postari: 7513
Locatia: Ro
Feteleor, am fost aseara la Medsana sa facem ecografie si ...yes yes si suntem foarte bine , nu avem nimic la soldulet, deja putem sta linistite in fundulet.yes yes

Dar scumpica mea nu a luat in greutate din luna 4 pana in luna a 5-a decat 200 grame si a zis Dr ca ar fi trebuit sa ia cel putin 500g, dar sa nu ma ingrijorez ca le putem recupera. Si ...ca ar fi suspecta de rahitism pentru ca nu s-a inchis cat tb fontanele si ca are toracele putin proeminenet (cum a zis si asistenta atunci), dar se poate pronunta doar la 8 luni cand putem sa-i facem si injectabil vit D. Aaaa.. si mai mi-a zis sa nu tin mai mult de o luna sticluta de VIgantol, pentru ca isi pierde din proprietati vit.uff , ceea ce eu nu stiam. mI-a facut si un programel de papa si in rest este foarte bine Karinuta. Mami o ajuta sa fie bine.

Va pupam pe toate si va multumim ca ati fost alaturi de noi.pupici pupici
Sanatate la toti bebebii si bebelinele !pupici
Kiki
Postat: Tuesday, May 9, 2006 9:03 AM


Nivel: TOP TEAM

Intrat: 2/14/2006
Postari: 36607
Locatia: In casuta cu pitici
Bravo, Taty!!! Ce bine ca nu aveti nici o problema!!!
Vesna
Postat: Tuesday, May 9, 2006 12:33 PM


Nivel: Avansat

Intrat: 2/27/2006
Postari: 1307
Locatia: Bucuresti
Bravo, Taty! yes

De Vigantol asa stiam si eu: dupa o luna isi pierde proprietatile.
leut
Postat: Tuesday, May 9, 2006 12:42 PM

Nivel: Senior

Intrat: 2/15/2006
Postari: 6678
Locatia: Galati
Felicitari Taty ! Eram sigura ca fetita nu are nimic...
Cu greutatea, stai linistita, si cu Alex am patit la fel...i-am introdus pana la urma completare si nu am probleme cu ea. Acum are 8.300g si sunt multumita.
flowers
stele_pe_cer
Postat: Tuesday, May 9, 2006 2:01 PM


Nivel: Senior

Intrat: 2/13/2006
Postari: 6678
Vesna wrote:


De Vigantol asa stiam si eu: dupa o luna isi pierde proprietatile.


Cred ca acest lucru se vhiculeaza mai mult pentru a se face vanzare produsului.Nu ai cum consuma o sticuluta de Vigantol intr-o singura luna.Mie o sticuluta imi ajunge cu aproximatie 2 luni jumate.Daca intr-adevar vigantolul dupa deskidere si-ar pierde proprietatile, fabricantul ar recurge la recipiente mai mici, facute pe masura termenului de valabilitate.Apoi, nici in prospect nu scrie asa ceva...

VIGANTOL® OEL, solutie uleioasa

( colecalciferolum )

Producator:
Merck KGaA
Indicatii:
Profilaxia si tratamentul rahitismului, spasmofilie, osteomalacie, osteopatii metabolice (de ex. hipoparatiroidism, pseudohipoparatiroidism) si tratamentul de sustinere a osteoporozei.
Contraindicatii:
Hipercalcemie. Nota: atentie la pacientii cu calculi renali în antecedente; în sarcoidoza; în sarcina (la om exista în primul trimestru un risc teratogen/embriotoxic crescut).
Reactii:
Hipercalcemie (în caz de supradozaj). Rare cazuri de hipercalcemie si/sau hipercalciurie cu hipersensibilitate la vitamina D. Persistenta nivelului seric crescut al calciului se poate manifesta prin simptome acute (aritmii, greata, voma, simptome psihice, tulburari ale starii de constienta) si cronice (scadere ponderala, formare de calculi renali, nefrocalcinoza, calcificari ale tesuturilor moi, lipsa poftei de mâncare, sete intensa, poliurie). În cazuri rare s-au înregistrat evolutii fatale.
Compozitie:
1 ml (aproximativ 30 de picaturi) contine 0,5 mg cole-calciferol (corespondentul a 20 000 U.I. vitamina D3)
Administrare:
Copii în primul an de viata, pentru prevenirea rahitismului: 1-2 picaturi/zi începând cu vârsta de 2 saptamâni (pentru copii nascuti la termen, aprox. 500 U.I./zi; în cazuri speciale, de ex. copii prematuri, 1 000 U.I./zi). În continuare, vitamina D3 este necesara în al doilea an de viata în special în lunile de iarna. La adulti, pentru prevenirea osteomalaciei: 1-2 picaturi/zi; în tratamentul rahitismului si osteomalaciei se administreaza pâna la vindecare, câte 5 picaturi de 3 ori/zi. În tratamentul hipoparatiroidismului si pseudohipoparatiroidismului se administreaza 10 000-200 000 U.I./zi (se va controla nivelul seric al calciului la intervale de 3-6 luni, iar dozele vor fi ajustate în functie de acesta). În tratamentul de sustinere a osteoporozei 2 - 6 picaturi/zi.
Elia
Postat: Tuesday, May 9, 2006 2:15 PM
Nivel: Guest

Intrat: 2/12/2006
Postari: 5
Vesna wrote:
Bravo, Taty! yes

De Vigantol asa stiam si eu: dupa o luna isi pierde proprietatile.


Vigantolul este bun 6 luni, nu o lun, asa scrie in prospect.
TatyKS
Postat: Tuesday, May 9, 2006 2:24 PM


Nivel: MEMBRU FONDATOR

Intrat: 3/1/2006
Postari: 7513
Locatia: Ro
Multumim!pupici pupici
In legatura cu Vigantolul nu stiu ce sa zic! Nu e prima oara cand aud , dar o sa incerc totusi sa nu-l tin chiar pana se termina. uff
Ely
Postat: Wednesday, May 10, 2006 4:30 PM


Nivel: Senior

Intrat: 3/2/2006
Postari: 5605
Taty ma bucur mult sa aud ca ,Karinuta este bine ,sanatoasa . pupici pupici
sousourel
Postat: Wednesday, May 10, 2006 10:17 PM


Nivel: Senior

Intrat: 2/18/2006
Postari: 7688
Nu stiam de treaba cu Vigantolul... oare e reala... ca noua ne tine mult timp.. in plus la ultimul vaccin ne-a spus doctora ca nu e sufiecient inchisa fontanela oare sa fie din cauza ca a expirat Vigantolul... dansa nu a recomandat nimic in plus sau in minus si nici nu ne-a avertizat asupra faptului ca ar trebui schimbat mai des...
danab
Postat: Thursday, June 1, 2006 4:03 PM


Nivel: Senior

Intrat: 3/13/2006
Postari: 5519
Locatia: Iasington
LUXATIA SOLDULUI ÎN PERIOADA DEZVOLTARII
Autor: Dr. Mihai Ostrofet
Termenul “luxatia soldului în perioada dezvoltarii” a fost propus ca înlocuitor al termenului “luxatia congenitala de sold” care a fost utilizat în ultimii 70 de ani (Klisic 1989). Termenul traditional de luxatia congenitala de sold indica strict o malformatie a soldului stabilita prenatal care e prezenta la nastere. Termenul de luxatie a soldului în perioada dezvoltarii (developmental displacement of the hip-or DDH) este un termen mai clar care indica tulburarea în dinamica si trebuie sa includa copiii cu luxatii ale soldului indiferent de perioada sau etiologie. Este deja bine stabilit ca soldul poate aparea luxat în perioada antenatala, neonatala sau prenatala, ca soldurile sunt uneori stabile sau instabile, ca etiologia este multifactoriala si include o categorie vasta a luxatiei idiopatice a soldului. Oricum, luxatiile displastice, teratogenice, paralitice si posttraumatice ale soldului pot surveni si au fost traditional legate de luxatia congenitala de sold. Termenul de luxatia soldului în perioada dezvoltarii descrie mai curând problemele care sunt la copii, dupa cum se stie ca soldul se poate disloca si prenatal, dar si mai târziu, în perioada când începe sa mearga. Pe parcursul perioadei neonatale multi copii cu dislocatii au luxatii idiopatice ale soldului recente care se potrivesc perfect cu descrierea ”luxatiei congenitale de sold”.
Luxatia soldului în perioada dezvoltarii aparuta în perioada prenatala are o prevalenta de aproximativ 10 la 1000 de nou nascuti (vii). Cu cât mai mult dislocatia ramâne nedescoperita si netratata, cu atât mai mari sunt probleme. Incidenta poate fi mai mare daca copiii sunt examinati în perioada imediata nasterii. Unele din aceste solduri sunt “luxabile” si se stabilizeaza în primele zile. Raportul dintre copiii de sex feminin si cel masculin este de sase la unu. Descoperirea timpurie si tratarea au dat succese spectaculoase, aproximativ 96% din copiii afectati dezvolta radiologic si functional solduri normale. Cu cât luixatia ramâne mai mult timp nedescoperita si netratata, cu atât mai mari sunt problemele de a reduce capul femural la pozitia sa normala, netinând cont de acetabulum si cât de minime sunt sansele de a obtine rezultate satisfacatoare. La nastere diagnosticul unei dislocatii se face cel mai bine printr-o examinare clinica folosind testele Ortolani si Barlow. Acestea experimentate în examinare pot include testele care nu iau decât câteva secunde din rutina examinarii nou nascutului. Rutina de screening pentru DDH ar trbui sa fie o parte integrala a nasterii si urmata de examinari continuate in perioada copilariei.

Etiologia
Luxatia soldului în perioada dezvoltarii nu are doar o singura cauza si etiologia nu e singura ei cauza. Mai curând etiologia e multifactoriala cu factori mecanici si fiziologici a mamei si fatului pe de o parte si ocazional factorii postnatali în combinatie cu cei ai mediului pot produce instabilitatea soldului si ulterior luxatia lui. Luxatia congenitala tipica apare imediat înainte sau dupa nastere la un copil care era normal. Factorii mecanici care predispun luxatia tipica a soldului apar în mare parte în ultimul trimestru a sarcinii. Aceasta are efectul de restrângere a spatiului edisponibil fatului în uter. Se crede ca pelvisul fatului devine prins în pelvisul matern. Fatul nu este capabil sa dea din picioare si sa schimbe pozitia, care împiedica flexia normala a solduluoi si genunchiului sau îndoirea membrelor. In 60% din copii cu DDH sunt nou nascutii (prima nastere a mamei), sugerând ca elasticitatea scazutaa abdomenului matern si a musculaturii uterului limiteaza miscarile fatului.
Prezentarea strâmta joaca un rol important în etiologia DDH ; 30-50% din copiii cu DDH sunt nascuti în aceasta stare. Daca mai sunt si genunchii extinsi tensiunea crescânda din tendoane contribuie mai curând la instabilitatea soldului.
Soldul stâng este implicat mai des în DDH (55%) decât cel drept. Se crede ca un fat în pozitia închisa tinde sa se culce cel mai des cu umarul drept anterior si cu coapsa stânga lipita de sacrul matern. Astfel pelvisul fatului este tinut cu siguranta în pelvisul matern cu coapsa strâns prinsa de sacrul matern, fortând soldul într-o postura de flexie si adductie. În aceasta pozitie capul femural este acoperit mai mult de capsula articulara decât de acetabulul osos. Soldul drept este luxat doar în 20% din cazuri si ambele solduri în 25% din cazuri. Incidenta DDH este în crestere la copii ce au alte deformari cauzate de formarea intrauterina ca de exemplu torticolis muscular congenital, metatarsus adductus si talipes calcaneovalgus.
Factorii fiziologici în dezvoltarea DDH sunt estrogeni materni, si acei hormoni ce afecteaza relaxarea pelvica imedit înainte de nastere. Efectul lor farmacologici nu este limitat doar asupra pelvisului matern dar de asemenea poate duce la o luxatie temporara a articulatiei pelviene si a capsulei soldului la nou nascut.
Factorii mediului postnatal contribuie la evolutia instabilitatii soldului si la luxatie. In primele luni dupa nastere pozitia fiziologica normala a soldului e cea a flexiei si abductiei. In societatile unde copiii sunt de obicei înfasati pe marginea leaganului sau înfasati pentru a mentine piciorele copiilor în extensie, incidenta luxatiilor congenitale de sold sunt de 10 ori mai mari decât normal.

Patologii mecanice
Mecanismul unei luxatii congenitale tipice este probabil destul de simpla. În ajunul nasterii pozitia intrauterina blocata de prezenta hormonilor materni da nastere unei întinderi elastice4 a capsulei articulare. Urmarind nasterea capul femural este insuficient fixat în interiorul articulatiei si liber “de a se ridica în afara” de acetabulum. Daca luxatia este identificata în perioada imediat dupa nastere capul femural poate fi usor repus la locul sau normal. Totusi, pentru de4zvoltarea unui sold stabil este necesara mentinerea unei relatii normale între capul femural si acetabulum pentru câteva saptamâni pâna ce capsula articulara revine la configuratia ei normala.
În acest caz soldul are un potential excelent a unui rezultat îndelungat. Oricum, daca luxatia este lasata sa persiste, tesutul moale si adiacentul osos al articulatiei sufera treptat schimbari de adaptare, luxatia devine tot mai greu de redus si sansele de obtinere a unui rezultat de succes îndelungat se reduce semnificativ.

Recunoastere si diagnostic
Examinarea noului nascut si a copilului
Cea mai sigura metoda clinica de diagnosticare a DDH în perioada neonatala este examinarea descrisa de Ortolani si Barlow. Examinarea Ortolani este un test de micsorare a soldului: când un copil cu luxatie a soldului este examinat, capul femural revine în acetabulum prin manevra Ortolani. Aceasta constatare este cunoscuta ca un ”Ortolani” pozitiv. Testul lui Ortolani este început cu soldurile si genunchii în flexie de 90°. Examinarea unui copil asezat confortabil pentru o luxatie a soldului ar necesita doar câteva secunde din rutina examinarii. Daca soldul copilului este luxat o tractiune usoara cu abductie a soldului la 90°-100° cu flexie ar trebui sa produca “un pocnet” caracteristic unui ”Ortolani pozitiv”, dupa cum luxatia e redusa si capul femural revine la loc în acetabulum. Soldurile sunt examinate periodic. Examinatorul strânge coapsele copilului cu degetul mijlociu pe marele trohanter, si degetul mare în jurul femurului medial distal. Aceasta permite o tractiune blânda si sigura a coapsei cu abductie simultana de împingere a soldului anterior pozitiei sale luxate pentru ca aceasta sa “pocneasca” în acetabulum. Aceasta examinare nu ia decât câteva secunde si ar trebui sa faca parte din toate nasterile si examinarile ulterioare si este la fel de importanta în evaluarea progreselor tratamentelor; aceasta e numita tip I de luxatie a soldului.
Etapa Barlow a examinarii este reversul. Când copilul e examinat capul femural este localizat în interiorul acetabulum. Oricum daca soldul e flexibil si coapsa este adusa într-o pozitie de adductie capul femural care “sau poate fi cu usurinta împins” în posterior în afara acetabulum, demonstreaza un sold instabil care este luxabil. Acesta este tipul II de luxatie a soldului. Cel de-al III-lea tip de luxatie a soldului este de fapt instabil si subluxabil la testul Barlow. Capul femural este slabit în acetabulum, dar nu poate fi dislocat complet.
Aceste examinari nu sunt fortate si copilul trebuie sa fie relaxat si linistit. Cooperarea pacientului si rabdarea examinatorului actioneaza semnificativ asupra exactitatii examinarii. Un copil ce da din picioare, ce plânge poate împiedica o examinare satisfacatoare prin încordarea adductorilor si tendoanelor, ducând la un rezultat fals.
Cu cât copilul creste constatarile clinice ale unei luxatii de sold netratate devin mai evidente. Inconjurarea tesutului moale si cu timpul duce la adaptarea osului la pozitia anormala a capului femural. In timp devine tot mai dificila readucerea capului femural în acetabulum si Ortolani devine negativ. Cu alte cuvinte, capul femural devine prins în afara acetabulum. Toti muschii grupati în jurul soldului devin mai scurti si mai contractati. Încordarea adductorilor, care e reflectata prin aabductie limitata a copsei,este tot mai evidenta. Cum coapsa e mai scurta pielea si tesutul subcutanat se acumuleaza si încretiturile de piele suplimentara pot fi observate ; cu pacientul culcat pe spate si genunchi relaxati, genunchii nu vor fi la acelas nivel (semnul Allis, Galeazzi’s). Femurul poate fi cu usurinta miscat în sus si în jos ce descrie ”pistonare” sau ”telescopare”.

Examinari radiologice
Examinarea radiologica a nou nascutului pentru a identifica o luxatie tipica congenitala nu e sigura. Razele X pot sa nu dezvaluie o luxatie care chiar daca soldul din punct de vedere clinic se afla într-o pozitie luxata. Sistemul osos de obicei nu este vizibil deoarece în mare parte pelvisul copilului este cartilaginos si în consecinta nu este vizibil pe radiografie. În plus, luxatia este atât de recenta ca multe dintre schimbarile patologice caracteristice asociate cu DDH nu au avut destul timp pentru evalua si de aceea nu apar pe radiografie. Astfel, daca la razele X apare un sold normal aceasta nu exclude prezenta unei luxatii.
Vârsta cea mai mica la care se pot recunoaste cu siguranta schimbari radiologice doar printr-o singura radiografie e aproximativ la sase saptamâni de viata. În timp ce copilul creste , schimbarile de adaptare ale articulatiei sodului si femurului devin evidente la cercetarile antero-posterioare de rutina a pelvisurilor si soldurilor. Constatarile caracteristice includ miscarea proxima laterala a gâtului femural adiacent osului iliac, un vad incomplet dezvoltat la acetabulum si o osificare întârziata a nucleului de osificare a femurului.
Rareori (1%) vor fi gasite la nou nascuti schimbari radiologice avansate. Acest tip de luxatie se refera la o luxatie teratologica si este asociata de obicei cu conditii ca: arthrogryposis, anomalii cromozomiale si anomalii severe congenitale, ca de exemplu agenezia sacrala si mielodisplazia.
Ultrasonografia (ecografia)
Ultrasonografia s-a dovedit a fi o tehnica excelenta non-radiatii si non-invaziva în diagnosticarea luxatiei soldului în perioada de dezvoltare. La copil, o cantitate mare din articulatia soldului este cartilaginoasa, astfel relaîia capului femural cu acetabulum poate fi examinata imediat dupa nastere, care este un progres semnificativ în comparatie cu utilizarea razelor X la nou nascuti. Deoarece examinatorii au devenit mai familiari cu procedura, sigura, au fost obtinute rezultate pentru determinarea displaziei acetabulum si luxatiei de sold. Oricum, sonografia poate fi prea sensibila în grade minore la instabilitatea sau imaturitatea soldului, care pot duce la un tratament inutil. Deoarece s-a mai câstigat experienta, maturatia soldului ar trebui înteleasa mai bine. Osificarea capului femural împiedica vizualizarea satisfacatoare a acetabulum, si în consecinta aceasta tehnica nu este atât de utila ca razele X la copii de peste 6 luni. Sonografia este utila în urmarirea tratamentului mai ales în hamul lui Pavlik, pentru a demonstra ca soldul e stabil si ca acetabulum se remodeleaza. Ultrasunetele sunt de ajutor pentru evaluarea acumularii lichidului în articulatie si poate fi utilizat în identificarea unei luxatii secundare septice în pyartrozis.

Tratament si evolutie
Selectarea unui tratament hotarâtor asupra altuia e determinata de vârsta pacientului, lejeritatea reductiei si, cel mai important potentialul al unei redislocari. Majoritatea copiilor gasiti ca având instabilitatea soldului (tipul III DDH) la nastere îsi vor reveni spontan în primele saptamâni de viata. O simpla pozitionare aleasa (ca de exemplu tripla înfasurare sau perna Frejka) pentru a mentine soldul flexibil si în abductie pe durata acestei perioade s-ar putea sa fie suficient. În orice caz copii trebuie sa fie supravegheati de aproape si daca soldul continue sa fie instabil va fi necesar un management mai hotarâtor. La nou nascutul cu semne de instabilitate (pozitiv Ortolani tipul I DDH) sau dislocare a soldului (tipul II DDH) este cel mai bine de recurs la o fixare sigura (ca de exemplu hamurile Pavlic), anticipând ca reductia va trebui mentinuta câteva saptamâni înainte ca structurile sa revina la normal. Multe fixari au fost caracterizate ca mentinând soldul copilului în reducere. Aproape toate pot atinge succesul si rezultatul prevazut daca este aplicatdispozitivul corespunzator care mentine capul femural redus într-o pozitie confortabila si fiziologic sigura în flexie abductie. În mod contrar, nici o fixare, aplicata sau ajustata necorespunzator, poate cauza probleme ca redislocarea sau necroza vasculara a capului femural.
Durta tratamentului este legata direct de vârsta la care acesta este început. Cu cât mai rapid este descoperita luxatia cu atât mai putine schimbari patologice vor fi de tratat, cu atât mai putin timp va fi necesar pentru reabilitarea clinica si readucerea la un sold normal radiologic.
Utilizatori in acelasi subiect
NU poti posta subiecte noi in acest forum.
NU poti raspunde la subiecte in acest forum.
NU poti sterge postari in acest forum.
Nu poti edita postari in acest forum.
Nu poti crea sondaje in acest forum.
Nu poti vota in sondaj in acest forum.
Printeaza subiectul
RSS Feed