De cand sunt mami...

Options De cand sunt mami...
Subiectul anterior · Subiectul urmator
Kiki
Postat: Sunday, March 5, 2006 8:13 PM


Nivel: TOP TEAM

Intrat: 2/14/2006
Postari: 36607
Locatia: In casuta cu pitici
Eu mor de fericire de cand sunt mami sarbatoare . Nici nu stiu cum am putut trai pana acum fara scumpetea asta mica. Cateodata imi mananca zilele cand il doare burtica si cand ii dau dintisorii sau cand urla fara motiv, asa de plictiseala, mai tip la el fool, dar dupa aia imi pare rau si-l pup pupici . Abia astept sa se trezeasca dimineata si sa rada la mine si sa vorbeasca intruna pe limba lui...

Voi ce ziceti? Ce simtiti de cand sunteti mamici?
Anaida
Postat: Sunday, March 5, 2006 8:41 PM

Nivel: Avansat

Intrat: 2/12/2006
Postari: 1855
Si eu sunt innebunita dupa copiii mei si, pe zi ce trece, simt din ce in ce mai mult...Razvan ma incanta cu fiecare cuvant, cu fiecare pozna pe care o face...iar Alexandra, cand imi arata stirbatura insotita de un zambet dulce, ma topesc toata!
Elia
Postat: Monday, March 6, 2006 2:15 AM
Nivel: Guest

Intrat: 2/12/2006
Postari: 5
Cred ca toate ne topim cand ne privim copilasii, cand ii tinem in brate, cand ne zambesc. eu si acum, dupa doi ani, inca ma topesc cand il tin pe John in brate si acum, la varsta asta cand deja face chestii dragute si noi tot timpul, nu ma plictisesc sa ma uit la el ore in sir. Cand plec la serviciu mi-e dor de el si abia astept sa vin acasa sa il vad din nou. Si vorbesc cu el la telfon de cateva ori in fiecare zi.
Miri
Postat: Monday, March 6, 2006 9:33 AM


Nivel: SAFIR

Intrat: 2/26/2006
Postari: 16505
Locatia: pe o margine de lume...
Eu si sotul meu stam si acum de multe ori si ne uitam ca prostii la Sara cind doarme.Nici acum nu ne vine sa credem cum de Dumnezeu s-a indurat de noi si ne-a dat minunea asta mica?!oare
Andi&Mariuca
Postat: Monday, March 6, 2006 10:12 AM


Nivel: Senior

Intrat: 2/14/2006
Postari: 5089
Kiki wrote:
Eu mor de fericire de cand sunt mami sarbatoare . Nici nu stiu cum am putut trai pana acum fara scumpetea asta mica. Cateodata imi mananca zilele cand il doare burtica si cand ii dau dintisorii sau cand urla fara motiv, asa de plictiseala, mai tip la el fool, dar dupa aia imi pare rau si-l pup pupici . Abia astept sa se trezeasca dimineata si sa rada la mine si sa vorbeasca intruna pe limba lui...

Voi ce ziceti? Ce simtiti de cand sunteti mamici?


Exact asa patesc si eu Kiki, draga!
Nici acum nu imi vine sa cred ca m-a binecuvantat Dumnezeu cu mila lui si mi-a ascultat rugaciunile de a avea un copilas... si eu ma uit la el ca proasta uneori si ma intreb daca este real sau nu... si ma ciupesc si apoi imi dau seama ca da! puiul asta micutz care doarme cuminte sau care imi mananca nervii urland este al meu!yes ras
Am avut si mai am inca momente din astea "nasoale" in care tip si eu la el cand urla si nu il pot calma... si apoi plang ca proasta de nervi ca am facut asa!nu plans e o prostie insa uneori ajungi la capatul rabdarii! credeam ca sunt singura care isi iese din papuci! si eu il iua in brate si il pup si il rog sa ma ierte... saracul de el, nu stie mare lucru insa cred ca simte ca il iubesc mult pt ca de ceva vreme ma inteleg mai bine cu el si parca nici nu mai e asa de "rautz"!
LIA
Postat: Monday, March 6, 2006 10:19 AM


Nivel: Grupa mijlocie

Intrat: 3/6/2006
Postari: 309
Locatia: Bucuresti
Nu stiu cum am putut trai fara minunea mea mica, si nici nu imi pot imagina cum ar fi viata mea fara ea...cred ca as muri! Nimic nu se compara cu ceea ce simti cand iti tii copilasul in brate sau cand iti zambeste, sau cand iti tine manuta pe san in timp ce mananca. Abia acum pot sa imi inteleg mai bine mama, cand am aflat si eu ce simti pentru copilul tau. Acum pot sa ma consider cu adevarat un om implinitpupici
stele_pe_cer
Postat: Monday, March 6, 2006 1:55 PM


Nivel: Senior

Intrat: 2/13/2006
Postari: 6678
Kiar nu este nici una dintre voi care, pe undeva in adancul sufletului ei sa tanjeasca asa, putin, dupa unele lucruri care erau inainte de sarcina?

Si eu imi iubesc enorm copilul, m-am rugat ani de zile pentru el, deci a fost o sarcina mult-dorita, dar acum, din cand in cand, ma apuca asa o nostalgie dupa vremurile cand nu aveam copil, cand balauream pe unde apucam...acum ma hotaram ca diseara plec pe munte si stateam 2-3 saptamani din cabana in cabana cu cortul, acum ma imprumutam pe la ai mei si plecam in cate o excursie prin afara, acum ma duceam in carrefour militari doar ca sa casc gura, fara a cumpara nimic (asta plecand din balta alba, numa' k sa ma plimb).

Mi-e dor de zilele ploioase in care aveam kef sa ma urc intr-o masina si sa ma plimb pana la capat si inapoi....

Apoi mi-e dor de intimitatea care era inainte de bebe (asta poate si pentru ca nu avem decat o camera).

Mi-e dor de multe lucruri, in ciuda dragostei ce i-o port lui Matei, si cred ca dorul asta nu stirbeste cu nimic afectiunea, grija si preocuparea ce i-o port.

Oare sunt singura care inca ma mai compar cu tinerele fara copii, desi pana mai ieri ma uitam dupa toate mamicile cu prikindei, iar cand vedeam o gravidutza ma uitam cu jind...cat de mult imi doream sa am si eu burtica si bebic?
Kiki
Postat: Monday, March 6, 2006 2:11 PM


Nivel: TOP TEAM

Intrat: 2/14/2006
Postari: 36607
Locatia: In casuta cu pitici
Nu esti singura, Elle nu
Si eu tanjesc sa cheltui ultimii bani pe te miri ce tampenie, sa stau pana dimineata la taclale, fara sa-mi fac griji, sa fumez o tigara fara mustrari de constiinta, sa bantui prin parcuri, magazine, sa tragem o fuga la munte de dimi pana seara...Sunt multe, cateodata mi-e dor de ele, dar nu-mi pare rau. Sa mai creasca David si unele dintre ele le putem face si cu el .
stele_pe_cer
Postat: Monday, March 6, 2006 2:22 PM


Nivel: Senior

Intrat: 2/13/2006
Postari: 6678
Aaaaaaa...nu, kiki, ai mila de mine...nu imi aminti de diminetile cand punam capul pe perna dupa o noapte intreaga de taclale...ghici cu cine?Tocmai cu sotiorul meu sic ...cand fumam tigara dupa tigara si scurgeam ultima picatura de bericioaica din sticla golita de mult hohot ...

Da, ai dreptate, sa mai creasca putin puiutii nostri, si unele din ele le putem relua...altele nu.Eu m-am skimbat atat de mult de cand am bebe ca nu mai pun gura nici pe tigara, nici pe alcool, cafea nu ma vb....dar de multe ori parca mi se face dor de "lipsa de griji", parca ceva din mine spune ca mai vrea puitna copilarie, si in acelasi timp constiinta ma mustra, acum sunt mamica, se presupune ca sunt un adult matur in toata firea....alteori ma uit la Matei si nu-mi vine sa cred ca el al meu...parca il am de cand ma stiu, ...si totusi nu am ramas insarcina la o varsta mica, la25 de ani...cand am considerat ca am vauzut o groaza de locuri, am gustat din multe distractii si gata...de-acum nu mai imi trebuie...da' de unde....

Deci nu sunt singura oare ...asta inseamna ca inca ma mai incadrez in normalitate hohot

Kiki
Postat: Monday, March 6, 2006 2:27 PM


Nivel: TOP TEAM

Intrat: 2/14/2006
Postari: 36607
Locatia: In casuta cu pitici
Da, suntem niste oameni normali. Anormali am fi daca ne-am dori ceva ce habar nu avem ce e (sau ma rog inconstienti, nu neaparat anormali). Suntem normali pt ca ne dorim ceva ce-am avut inainte si acum nu mai e...dar, o sa creasca bebicii si reluam (ce se poate). pupici
g_nicoleta2000
Postat: Monday, March 6, 2006 3:18 PM


Nivel: Avansat

Intrat: 2/14/2006
Postari: 3898
Locatia: Bacau
Deci....oare sa spunem adevarul?!?

Eu cam dupa 10 zile dupa ce am nascut m-am intrebat ce a fost in capul meu de am vrut copil. Adica imi era draga dar nu mai puteam. Eram terminata de programul haotic al unui bebelus, plans pe care nu-l cunosteam, frici de boli, microbi si deochiuri. Singura ca un cuc, doar cu sotul, tanjind dupa sora si mama mea.
"Marfa" nu se mai putea returna asa ca trebuia sa dau inainte.
Ma enervau toti oamenii care veneau la noi cu sfaturile lor binevoitoare si in acea perioada am fost tare ingrozitoare.

Copila mea avea colici, eu nu mai aveam lapte, biberoanele ma disperau, cadeam din picioare de oboseala si habar nu aveam ca exista forumuri cu mamici aflate in aceeasi oala ca si mine.

Toate prietenele mele imi povesteau de copii lor cei perfecti care nu au plans niciodata, pe care nu i-au durut burtica, nu le-au iesit bubitze si care au dormit toata noaptea din clipa in care i-au nascut. Le uram pe toate.

Timpul a trecut si stai sa vezi ce dragoste de Alexandra m-a cuprins. Adica habar nu aveam ca am sa alerg prin magazine ca sa ajuns mai repede acasa, ca am sa infulec repede la restaurant si am sa ma ratoiesc la Chelner ca se misca prea incet numai ca sa ajung mai repede la iubirea mea.

Acum este sufletul meu, ratiunea mea, in orice propozitie apare si ea.
Dor imi este de plimbarile prin tara cu masina dar sotul ma incurajeaza ca in vara asta vom putea reancepe plimbatul pentru ca Alex este maricica. Dor mai imi este sa merg la serviciu, sa mananc o ciocolata in 5 minute, sa pap un castron plin de fasole cu varza murata, sa dorm 10 ore fara sa ma misc.

Pana nu esti mama nu ai idee cam cum este, cat este de greu si cata fericire poti sa simti.
Daca as putea intoarce timpul as face la fel, nu regret nimic din decizia de a fi mamica.
Andi&Mariuca
Postat: Monday, March 6, 2006 4:48 PM


Nivel: Senior

Intrat: 2/14/2006
Postari: 5089
g_nicoleta2000 wrote:
Deci....oare sa spunem adevarul?!?
Eu cam dupa 10 zile dupa ce am nascut m-am intrebat ce a fost in capul meu de am vrut copil. Adica imi era draga dar nu mai puteam. Eram terminata de programul haotic al unui bebelus, plans pe care nu-l cunosteam, frici de boli, microbi si deochiuri. Singura ca un cuc, doar cu sotul, tanjind dupa sora si mama mea.
"Marfa" nu se mai putea returna asa ca trebuia sa dau inainte.
Ma enervau toti oamenii care veneau la noi cu sfaturile lor binevoitoare si in acea perioada am fost tare ingrozitoare.
Copila mea avea colici, eu nu mai aveam lapte, biberoanele ma disperau, cadeam din picioare de oboseala si habar nu aveam ca exista forumuri cu mamici aflate in aceeasi oala ca si mine.
Toate prietenele mele imi povesteau de copii lor cei perfecti care nu au plans niciodata, pe care nu i-au durut burtica, nu le-au iesit bubitze si care au dormit toata noaptea din clipa in care i-au nascut. Le uram pe toate.


Daca tot facem confesiuni...I'll come clean myself... exact asa m-am gandit si eu: "cine m-o fi pus sa fac oare copil?"... mi-a trecut prin cap gandul asta tembel insa... nu am indraznit sa ma gandesc prea mult ca mi s-a parut ca o sa ma bata Dumnezeu... eram ingrozitoare (si mai sunt!?) cu toata lumea, tipam de la sot pana la mama si sor-mea... ehe, baby blues...uff si eu am fost singura cuc, doar cu sotul - si el un adevarat expert in probleme de copii nou-nascuti - plans .... s-au gasit sa imi stea pe cap mama, sora, tatal dar toti nu stiau decat sa zica "fa asa", "nu e bine asa"... si eu saream la beregatile lor zbierand si urland sau plangand de mama focului pt ca nimeni nu intelegea ca eu sunt in zilelea alea nenorocite cand iti bocesti creierul si ultimul lucru de care ai nevoie este sa vina un mare "expert" (care, apropos, a crescut copii acum 25-30 ani sau deloc) si sa iti spuna ce sa faci... si nici macar mama nu a dormit o noapte la mine ca sa pot sa dorm si eu 5 ore incheiate... am fost ca vai de mine... cadeam din picioare (la propriu) de somn si de oboseala... la un moment dat imi era atat de rau ca imi venea sa vomit de oboseala... eh, am trecut si peste asta!
Ma gandeam si eu, exact ca tine Nicoleta, ca nu se poate returna "marfa" si ca nu am alta solutie decat sa incerc sa ma acomodez cu noua situatie...
Si baiatul meu are colici dar cel mai tare ma "ucidea" la inceput plansul ala de nu stii ce are... si nici ce sa ii faci!
Cea mai enervanta chestie mi se parea (si inca mi se pare si... probabil ca asa o sa o vad toata viata!) cand toate prietenele sau colegele maica-mii ma sunau si imi ziceau "vai, tu Anca, am auzit ca plangi si ca esti disperata ca plange copilul si ca nu poti dormi..." si incepeau sa rada si sa imi spuna ce proasta (ei, nu chiar in termenii astia dar asta era mesajul!) sunt si ca asa sunt toti copiii... cred ca daca era una in fata mea ii spargeam capul de nervi!
Si, o alta categorie de muieri enervante, cum bine zici tu Nicoleta, prietenele cu copii care n-au plans niciodata si care n-au avut colici si care adorm singurei si care le lasa pe mamici sa doarma si sa plece la shopping si care si care si care...."... am innebunit cand am auzit si eu povesti d-astea cu "copilul meu e cel mai cuminte si cel mai tare!"... exact ce imi lipsea mie! si ce aveam nevoie sa aud cand baiatul meu urla din cauza colicilor!!!!

de ce mi-e dor: prima chestie pe care am facut-o dupa nastere a fost un epilat... cu ceara... mama ce senzatie misto... dupa ce m-am ras atatea amar de luni, m-a durut de mi-au sarit ochii dar... nu am zis nic pis de fericire ca pot sa ma fac cu ceara! yes
cel mai tare mi-e dor sa dorm macar o noapte 8 ore, neintoarsa... apoi mi-e dor sa pot pleca unde vreau cand vreau si sa stau cat vreau (prin magazine, prin parc, aiurea... nu conteaza), mi-e dor sa ma pot imbraca cu hainele mele de dinainte de sarcina, mi-e dor de giugiuleala cu tati... asteptam sa primim unda verde desi ma gandesc ce interesant va fi cand bebe va cere papa si mami si tati tocmai incercau si ei sa se tzuce putin...ras sic
mi-e dor sa dorm in bratele lui tati... el nu mai doarme cu noi de cand bebe are program artistic de noapte...
mi-e dor sa lenevesc o zi intreaga in pat si sa fac o baie fierbinte... ma tot uit la cada cand fac dus si numar zilele pana voi putea face o baie cu spuma... cred ca atunci o sa imi pun niste rock sau opera la maxim in urechi si o sa stau 2 ore in cada fara sa imi pese ca bebe urla sau nu stiu ce se mai intampla! ttai o sa fie responsabil de bunastarea lui bebe si mami se va bucura de o baie fierbinte, cu uleiuri si spuma! Aleluia!
Maria & Mario
Postat: Monday, March 6, 2006 5:26 PM


Nivel: MEMBRU FONDATOR

Intrat: 2/13/2006
Postari: 9880
Locatia: Departe-poate prea departe
ha, ha , ha , m-am distrat copios. Crezi ca o sa te lase sufletul sa planga doua ore cat faci tu baie? eu in 8 luni de zile , in afara de perioada din Romania, nu mi-am facut dus decat cu usa deschisa , sa o aud , cumva , daca se supara.... hohot hohot

Si mie imi lipsesc plimbarile interminabile prin magazine , dupa haine trendy , dupa 8 kg in minus sa incap macar in cele de anii trecuti , deja expirate...Noptile , sincer , ar fi pacat de la Dumnezeu sa spun ceva. Doarme de la inceput toata noaptea, nu a avut colici , ( eu sunt printre fetele , prietenele alea enervante , dar asta e realitatea . sorry daca am suparat hohot ). Si cel mai dor imi e de un concediu doar eu si tati , la mare , undeva exotic. Visam de doua veri si tot nimik. Vom merge la mare in Romania 2 saptamani , dar ... cu mama si gogoasha dupa noi. Oricum , sincer , nici unul nu ne mai vedem in postura de a pleca undeva fara ea. E cuminte si chiar nu ne deranjeaza cu nimik , doar ca nu e intimitatea aia ... ras sic .... stiti voi....Da ne revenim noi , acusica !

Eu am stat doar eu cu ea tot timpul asta. Nu am mama aici , nu am vecina sa il las, sau prietena sa ma viziteze saptamanal. Suntem doar noi 3 si tot nu as lasa-o pentru nimik in lume singura.

astept sa dau jos vreo 7 kg si atunci cred ca mai multe vor intra in normal .
mammatilerik
Postat: Monday, March 6, 2006 6:39 PM


Nivel: Grupa mijlocie

Intrat: 2/25/2006
Postari: 258
Locatia: Norvegia
Mie cel mai mult imi lipseste sa dorm pana pe la 9-10-11 dimineata!!!!
stele_pe_cer
Postat: Monday, March 6, 2006 6:52 PM


Nivel: Senior

Intrat: 2/13/2006
Postari: 6678
mammatilerik wrote:
Mie cel mai mult imi lipseste sa dorm pana pe la 9-10-11 dimineata!!!!


Mie imi lipseste sa dorm cate 14-16 ore, pana nu mai pot, sa ma trezesc noaptea dupa un pahar cu apa si sa-mi continui somnul de veci....aveam cam de 2 ori pe luna cate un somn d'asta, de veci, cum ii spun eu, dar si cand ma trezeam, puteam muta muntii din loc, asa betoana eram hohot !!
Utilizatori in acelasi subiect
NU poti posta subiecte noi in acest forum.
NU poti raspunde la subiecte in acest forum.
NU poti sterge postari in acest forum.
Nu poti edita postari in acest forum.
Nu poti crea sondaje in acest forum.
Nu poti vota in sondaj in acest forum.
Printeaza subiectul
RSS Feed