Cat si cum ne ocupam de copiii nostri?

Options Cat si cum ne ocupam de copiii nostri?
Subiectul anterior · Subiectul urmator
Andi&Mariuca
Postat: Tuesday, September 11, 2007 3:26 PM


Nivel: Senior

Intrat: 2/14/2006
Postari: 5089
Miru wrote:
Am vazut si eu seria respectiva de reportaje de la PROTV si cred ca daca pe mine m-a pus pe ganduri, poate i-a miscat putin si pe cei aflati pe picior de plecare pe la munci prin strainatate. Sau poate i-a facut sa ia in considerare si varianta de a lua copii cu ei, acolo, cred ca cei plecati de mai multi ani ar putea sa o faca. Sper asta, cel putin...uff


te misca, nu zic, ca si eu mi-am smuls nitel parul din cap nervi cand am vazut bietii copii cum plangeau dupa parinti! dar...Stele are dreptate: poate ca era mai bine sa faca ceva mai constructiv in care sa le spuna pe fata niste chestii...in rest, numa' bine, noi plangem, ei isi fac audienta si viata merge mai departe!angry

sau.... de ce nu i-au contactat si pe parinti? sa le arate si lor reportajele si sa ii aduca impreuna?
stele_pe_cer
Postat: Tuesday, September 11, 2007 3:27 PM


Nivel: Senior

Intrat: 2/13/2006
Postari: 6678
Romania este o tara saraca (cel putin teoretic).Copiii se fac ca asa trebuie.Si se cresc in dorul lelii.Eu sunt foarte sceptica ca astfel de emisiuni pot skimba destine.Un adult cu un copil nu mai poate fi skimbat.Mopeset cativa ani in tara cu casa si mertzan, cu bani doldora, va incepe afaceri murdare in tara (generalizez, fireste) si se va uitala copil ca la un bibelou: vai, ce frumos e baiatul tatii, ia de aici 500 de euro, bani de disco!Aaaaa, nu ai trecut clasa, ete na, ia scoate tata euroii si trece baiatul tatii clasa.

O emisiune nu skimba nimic pe termene lung.In skimb un curs urmat sistematic, o lectura asidua ani de-a randul, o meditatie asupra vietii, toate acestea facand parte din cotidianul zilei, abia atunci poti spune ca esti in curs de skimbare a vekii mentalitati.

Ce folos ca la stupize-stupize se revad oameni care au fost despartiti ani de zile?Lacrimi, emotii traite de altii pe timpul tau.
mihaela75
Postat: Tuesday, September 11, 2007 3:32 PM


Nivel: Avansat

Intrat: 2/22/2006
Postari: 4839
Sper sa se incheie o data pentru totdeauna epoca " plecatul la munca afara" ...face prea multe victime, prea multe familii destramate si copii chinuiti.Si eu am cazut in capcana si stiu ce inseamna , deja dupa trei luni imi faceam bagajul de plecat acasa ...m-a prostit Kaze si am ramas scratch Acum nu mai e cale de intors dar cunosc niste cazuri de ma mir " oamenii astia ce-au facut cu viata lor"uff
stele_pe_cer
Postat: Tuesday, September 11, 2007 3:34 PM


Nivel: Senior

Intrat: 2/13/2006
Postari: 6678
Ma rog...suntem cam off-topic, asa ca eu revin la tema initala:Cat si cum ne ocupam de copii nostri?Cat....tot timpul, mai putin cand dormim...Cum?Asta grea intrebare: in toate felurile, neingradindu-i liberatatea.Acum ne multumim cu plimabri lungi in parcuri, cu legarea de prietenii intre copii, cu acumularea a cat mai multe cunostinte prin intermediul intrerilor "de ce?"...La noi fiecare zi e plina de activitati relaxante, atat pt Matei cat si pt mine.
delfinasa
Postat: Tuesday, September 11, 2007 3:52 PM

Nivel: Senior

Intrat: 2/13/2006
Postari: 6852
Locatia: pe-aici
Eu sunt convinsa ca toti care fac alegerea sa plece in strainatate o fac pentru binele lor si al copiilor...ca pana sa le fie bine mai dureaza un timp, e un sacrificiu pe care si-l asuma din start si nu inseamna ca nu sufera...nu toti pot sa-si ia copiii cu ei, cel putin la inceput sau le e foarte greu sa-i aduca la ei si gata! lumea cu judecata pe ei ca au ales banii inaintea familiei uff...nimic in lumea asta nu se realizeaza fara sacrificii si daca e sa ne legam de extreme, cum fac astia la tv, de ce nu stam toti acasa cu familia si sa traim ca in comuna primitiva si sa fim toti fericiti? Nu sacrificam si noi timpul alocat familiei in favoarea serviciului, sa ne fie mai bine? Ca doar nu facem voluntariat acolo si ne luam ce ne trebuie pe frunze.
Alina
Postat: Tuesday, September 11, 2007 3:52 PM

Nivel: SAFIR

Intrat: 3/27/2006
Postari: 18834
Ca bine zice Elena, cat timp acordam copiilor? TOT. Acelasi raspuns.
ANDREEA&BIANCA
Postat: Tuesday, September 11, 2007 8:15 PM

Nivel: Ambasador

Intrat: 6/11/2007
Postari: 818
Locatia: Bucuresti
E bine sa acordam mult timp copiilor dar nu tot pentru ca la un moment dat cand ei vor creste mai mari,ne dam seama ca ne-am neglijat ori propria persoana ori viata de cuplu ori eu stiu ce altceva din viata personala.Copiii la un moment dat pleaca si ramanem iar cu viata noastra,cand ei nu mai sunt asa dependenti de noi si ne trezim ca nu am facut prea multe pentru noi.Copiii sunt rostul vietii dar nu ar trebui sa le dedicam totusi tot timpul nostru.
Andi&Mariuca
Postat: Tuesday, September 11, 2007 8:24 PM


Nivel: Senior

Intrat: 2/14/2006
Postari: 5089
ANDREEA&BIANCA wrote:
E bine sa acordam mult timp copiilor dar nu tot pentru ca la un moment dat cand ei vor creste mai mari,ne dam seama ca ne-am neglijat ori propria persoana ori viata de cuplu ori eu stiu ce altceva din viata personala.Copiii la un moment dat pleaca si ramanem iar cu viata noastra,cand ei nu mai sunt asa dependenti de noi si ne trezim ca nu am facut prea multe pentru noi.Copiii sunt rostul vietii dar nu ar trebui sa le dedicam totusi tot timpul nostru.


bravo f adevarat! eu asta am auzit-o de la o persoana mai in varsta, trecuta prin viata. si are dreptate. este f adevarat ca cea mai mare nevoie de noi o au copiii nostri si este de datoria noastra sa le oferim cat mai mult timp pt educatie insa nici pe noi nu e ok sa ne neglijam.

Delfinasa, ai dreptate cu ce zici. nu ar trebui sa luam cazurile extreme, ce au aratat la Tv sunt cazuri de oameni, nici nu stiu cum sa le spun, dar oricum, nu tocmai "normali" de si-au lasat copiii acasa (de izbeliste, nici un telefon, nici o vizita, nimic) si au plecat hai-hui prin lume. eu ma refeream si la cazurile celor care sunt "acasa" dar muncesc f mult si nu prea mai au timp sa il dedice copiilor. trust me, stiu ce spun, am si eu cazuri in jurul meu. si, crede-ma, nu au de castigat nici ei, ca parinti si nici copiii.

ps: nu vreau sa jignesc pe nimeni prin ceea ce am spus. departe de mine acest gand. just a thought!pupici
stele_pe_cer
Postat: Tuesday, September 11, 2007 9:52 PM


Nivel: Senior

Intrat: 2/13/2006
Postari: 6678
Eu personal nu sunt de acord cu "pericolul" de a te neglija pe tine insati.Daca traiesti intr-o familie iubitoare, daca ai o relatie buna cu sotul, este practic imposibil sa te neglijezi.Neglijenta vine din nepasare, ori... unde este iubire, nu este loc de nepasare.Si spun asta pt ca daca te simti iubita, dai mult si primesti mult in skimb si asta nu te face sa te simtit secatuita nici acum, nici maine, nici peste 20 de ani.

Daca ai o relatie buna cu sotul esti o femeie ingrijita, printre picaturi iti faci o freza coketa, pui un smak pe moaca, un parfum bun pe tine, un strop de gloss, un sutien sexi, o tzoala misto din cand in cand...Numai sa vrei sa faci asta.Eu una dedic tot timpul meu lui Matei, fara a uita de mine sau de relatia mea cu Eugen.Si asta pt ca stiu ca cel mai bun lucru pe care i-l pot oferi copilului meu este sa ii iubesc si sa ii pretuiesc tatal.Valabila si viceversa.Daca noi, parintii, ne simtitm iubiti si apreciati in sanul familiei, suntem un exemplu de daruire pt copiii ostri.Si daca ii deservim pe copiii nostri fara incetare, peste ani si ani numai un om nesabuit se va gandi ca s-a neglijat degeaba.Peste ani si ani cu mandrie te vei uita la copilul tau plecat de acasa ce bine ii este datorita invataturilor tale, datorita grijii si dragostei cu care l-ai crescut.Munca asidua depusa de parinte se vede cu varf si indesat in anii ce vor urma.Cum scriam pe undeva: sadesti in anii tinerertii, pt a-ti odihni capul la batranete pe umarul copilului tau.

Cel mai probabil m-am nascut pt a fi mai mult decat o simpla femeie:o mama si o sotie implinita.Si asta imi ocupa tot timpul.
Kiki
Postat: Tuesday, September 11, 2007 10:00 PM


Nivel: TOP TEAM

Intrat: 2/14/2006
Postari: 36607
Locatia: In casuta cu pitici
stele_pe_cer wrote:
Eu personal nu sunt de acord cu "pericolul" de a te neglija pe tine insati...


Nici eu.
Poti la fel de bine sa fii realizat ca om, ingrijit din punct de vedere fizic, cum vrei tu, si cu copilul/copiii alaturi. Tot ce trebuie sa faci este sa stii sa manevrezi timpul astfel incat sa poti face tot ce doresti.
Copiii au venit brusc in vietile noastre si asa cum am stiut sa ne obisnuim cu ei, asa ne vom obisnui si cand isi vor lua zborul din cuib.
TatyKS
Postat: Tuesday, September 11, 2007 10:13 PM


Nivel: MEMBRU FONDATOR

Intrat: 3/1/2006
Postari: 7513
Locatia: Ro
stele_pe_cer wrote:
Eu personal nu sunt de acord cu "pericolul" de a te neglija pe tine insati.Daca traiesti intr-o familie iubitoare, daca ai o relatie buna cu sotul, este practic imposibil sa te neglijezi.Neglijenta vine din nepasare, ori... unde este iubire, nu este loc de nepasare.Si spun asta pt ca daca te simti iubita, dai mult si primesti mult in skimb si asta nu te face sa te simtit secatuita nici acum, nici maine, nici peste 20 de ani.

Daca ai o relatie buna cu sotul esti o femeie ingrijita, printre picaturi iti faci o freza coketa, pui un smak pe moaca, un parfum bun pe tine, un strop de gloss, un sutien sexi, o tzoala misto din cand in cand...Numai sa vrei sa faci asta.Eu una dedic tot timpul meu lui Matei, fara a uita de mine sau de relatia mea cu Eugen.Si asta pt ca stiu ca cel mai bun lucru pe care i-l pot oferi copilului meu este sa ii iubesc si sa ii pretuiesc tatal.Valabila si viceversa.Daca noi, parintii, ne simtitm iubiti si apreciati in sanul familiei, suntem un exemplu de daruire pt copiii ostri.Si daca ii deservim pe copiii nostri fara incetare, peste ani si ani numai un om nesabuit se va gandi ca s-a neglijat degeaba.Peste ani si ani cu mandrie te vei uita la copilul tau plecat de acasa ce bine ii este datorita invataturilor tale, datorita grijii si dragostei cu care l-ai crescut.Munca asidua depusa de parinte se vede cu varf si indesat in anii ce vor urma.Cum scriam pe undeva: sadesti in anii tinerertii, pt a-ti odihni capul la batranete pe umarul copilului tau.

Cel mai probabil m-am nascut pt a fi mai mult decat o simpla femeie:o mama si o sotie implinita.Si asta imi ocupa tot timpul.





Wow Elena bravo ... cred ca oricine citeste sta putin pe ganduri. Super frumos ... eu cel putin sunt de acord cu tine 101 %pupici
stele_pe_cer
Postat: Tuesday, September 11, 2007 10:13 PM


Nivel: Senior

Intrat: 2/13/2006
Postari: 6678
Kiki wrote:


Copiii au venit brusc in vietile noastre si asa cum am stiut sa ne obisnuim cu ei, asa ne vom obisnui si cand isi vor lua zborul din cuib.


Eu cred ca ma voi bucura foarte mult cand copiii mei vor fi la casele lor.Cand ii voi vedea fericiti si indragostiti, cum m-as putea gandi :"uite, m-au parasit, sunt singura, am muncit in van"...Ma degraba as spune: "multumesc Cerului ca sunt pe calea cea buna copiii mei, asa cum i-am invatat de mici".

Timpul alocat copiilor niciodata nu va fi irosit in van si niciodata nu va fi oferit prea mult.Timpul dedicat copiilor nu poate fi decat o mina de aur atat pt parinte, cat si pt copil.Eu asa o simt.
stele_pe_cer
Postat: Tuesday, September 11, 2007 10:16 PM


Nivel: Senior

Intrat: 2/13/2006
Postari: 6678
taty wrote:





Wow Elena bravo ... cred ca oricine citeste sta putin pe ganduri. Super frumos ... eu cel putin sunt de acord cu tine 101 %pupici


pupici pupici pupici ma bucur ca mai sunt mamici care se pot dedica familiei intru totul, neuitand de nimeni si de nimic, iar copilul fiind undeva mai presus de orice.
AdrianaC
Postat: Wednesday, September 12, 2007 3:48 AM

Nivel: ALBA CA ZAPADA

Intrat: 2/12/2006
Postari: 17757
Locatia: Bucuresti
Si eu le dedic in continuare foarte mult timp copiilor mei. Din fericire, deocamdata o mai pot face pentru ca stau acasa, dar sa vedem ce va fi dupa 18 noiembrie ras.

Sper sa pot sta in continuare acasa si sa imi vad de business, pentru a avea mai multa flexibilitate si a putea fi cat mai mult alaturi de copii.

Eu nu cresc copiii pentru ca mai tarziu la batranete sa am un umar pe care sa pot pune capul, ci pentru ca pur si simplu ii ador si imi place nespus sa fiu mama. Niciodata nu o sa le cer ajutorul, dar daca mi-l vor oferi atunci cand voi avea nevoie nu o sa il refuz.

Pentru mine viata este un miracol si faptul ca eu, impreuna cu Tzepii, am putut sa dam viata mis e pare ceva coplesitor. Nu e suficient sa dai viata, trebuie sa iti asumi si intreaga responsabilitate pentru noua faptura ce paseste in lume si care nu te are decat pe tine ca unic sprijin la inceput.

Cum totul se invata, trebuie sa iti faci timp sa il inveti tot ceea ce ai reusit sa acumulezi tu si ceva in plus chiar, TREBUIE sa ai timp pentru copilul tau, si poate ca nu conteaza atat CANTITATEA, cat CALITATEA timpului petrecut alaturi de copil. Poti sa iti petreci toata ziua cu el, dar daca de exemplu nu faci decat sa ii dai sa manance, sa il speli, sa il culci, sa il plimbi si nu incerci sa faci si alte lucruri care sa ii starneasca si curiozitatea si sa ii dezvolte si capacitatea de memorare, de invatare, inteligenta chiar, si toate acestea intr-un climat de liniste, armonie si iubire, s-ar putea sa petreci un timp oarecum in zadar.

Eu sper din toata inima ca timpul pe care il aloc copiilor mei este de calitate si, de ce nu, si de cantitate ras.


Cum ma ocup eu de copii? Pai sa o iau pe rand, in afara de mancare, spalat, calcat, etc, uzuale:

1. Alice

- 3 ore / zi avem activitati educationale - si prin asta inteleg matematica, alfabet, semne, cunostinte despre natura, geografie, astrologie, dezvoltarea memoriei (prin diverse joculete - pe calculator de obicei, in care toate piesele sunt intoarse pe dos, ai voie sa intorci numai 2 piese la un moment dat si trebuie sa gasesti perechile), engleza, caligrafie, povestiri, cantece, poezii, pictura, desen (o invat sa deseneze diverse lucruri, intr-un mod cat mai simplu pentru ea), dans

- relationare - cu ceilalti copii, cu prietenii nostri, cu Andrei, cu familia, etc

- reguli de buna purtare

- gospodarie - micuta bucatareasa invata acum sa faca piure de cartofi, sa puna masa, sa stranga masa, sa spele vasele (a nu se intelege ca eu nu fac nimic si o las pe ea sa "munceasca", dar ea isi strange farfuria in care mananca si o pune in chiuveta si si-o spala)

- seara la culcare avem "ora de povesti" - acum ii citesc de exemplu Stapanul Viselor, o carte foarte draguta, iar a 2-a zi ea ii povesteste lui tati ce s-a mai intamplat in carte ras


In mare, cam asta fac eu cu Alice.


2. Andrei

- 3 ore / zi avem activitati educationale - si prin asta inteleg "mazgalit foaia cu creionul sau pixul, facut linii si puncte - deocamdata la stadiul asta suntem si incercam sa desenam si cu un sablon, cunostinte despre natura - aici ii repet in fiecare zi diverse lucruri din natura, flori, copaci, nori, soare, ploaie, vant, cald, rece, pasari, animale, etc, dezvoltarea memoriei - in fiecare zi il intreb cuvintele invatate in zilele anterioare ca sa vad ca le-a retinut, dezvoltarea limbajului - in fiecare zi invata cel putin 10 cuvinte noi cu mine, plus ce mai invata si de la Alice, engleza - am inceput sa ii spun aproape fiecare cuvant si in romana si in engleza si vad ca incep sa se prinda de el, deja stie multe cuvinte si in engleza, povestiri - pentru el inventez mereu povesti, nu le citesc pentru ca nu are rabdare sa ii citesc din carte, vrea sa vada doar pozele si imi povesteste el ce e in carte ras, cantece - pe primul loc e nino, nino, Danonino, apoi Motanul, dupa care e un refren de care pur si simplu s-a indragostit in Grecia si noi cautam de ne ia naiba pe net sa gasim tot cantecul si nu il gasim, poezii - acum stim vreo 3 poezioare, dar e drept nu le spune singurel cap-coada ci numai ajutat, pictura - il las sa picteze cot la cot cu Alice, cand are ea ora de pictura, picteaza si el - nu va imaginati ca si iese vreo minune, ci doar o mazgaleala, dar eu zic ca e bine ca e expus la asa ceva, dans - ii pun muzica si dansam impreuna ras

- relationare - cu ceilalti copii, cu prietenii nostri, cu Alice, cu familia, etc

- reguli de buna purtare - aici trebuie sa mai lucrez la cateva aspecte mai noi, care probabil sunt specifice varstei si vor trece si de la sine, dar n-as vrea sa ma culc pe urechea asta, si anume a inceput sa muste daca il enervezi sau daca il incolteste, inghionteste Alice ras si al 2-lea aspect, a inceput sa spuna "NU", mai ales atunci cand ii zici "Andrei, nu e voie la scara pentru ca o sa cazi si o sa te lovesti" sau "Daca te sui pe scaun in picioare o sa cazi. Da-te te rog jos". Daca nu te duci spre el, spune NU si isi vede mai departe de treaba, daca vede ca te ridici sa vii la el, atunci o sterge englezeste de la locul faptei ras

- gospodarie - da si el cu matura (cica) prin curte si aduna frunzele, vrea sa spele si el vasele, dar inca nu il las ca mai am nevoie de ele ras, ii dau sa spele jucarii de-ale lui, isi strange singur jucariile dupa ce a terminat de jucat

- seara la culcare avem "ora de povesti" inventate, din care deja are 2 favorite, una cu Wawa si una cu Mimi - Wawa e un catelus, iar Mimi o masinuta ras


In mare, cam asta fac eu cu Andrei.
Kiki
Postat: Wednesday, September 12, 2007 8:38 AM


Nivel: TOP TEAM

Intrat: 2/14/2006
Postari: 36607
Locatia: In casuta cu pitici
Adriana, faci o gramada de activitati cu copiii! Bravo! firstprize
Utilizatori in acelasi subiect
NU poti posta subiecte noi in acest forum.
NU poti raspunde la subiecte in acest forum.
NU poti sterge postari in acest forum.
Nu poti edita postari in acest forum.
Nu poti crea sondaje in acest forum.
Nu poti vota in sondaj in acest forum.
Printeaza subiectul
RSS Feed